MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA "TEFAN CEL MARE

FACULTATEA TIINE POLIIENETI

CATEDRA TIINE PENALE

Lucrare de domiciliu
TEMA: "Divulgarea secretului de stat"

A elaborat
Rusu Alexei

CHIINU 2014

Plan:
Introducere
1.Aspecte generale privind secretul de stat.
2.Explicarea definitiei cu privire la secretul de stat
3.Principiile de secretizare a informatiilor
4.Legea cu privire la secretul de stat
5.Alte acte normative ce contin dispozitii cu privire la secretul de stat
6.Secretul militar
7.Scoaterea informatiei de la secret de stat
8.Concluzie
Bibliografie

Introducere
Art. 2 al Legii cu privire la secretul de stat (nr.106-XIII din 17.05.94) defineste
secretul de stat ca fiind informatiile protejate de stat in domeniul activitatii lui militare,
economice, tehnico-stiintifice, de politica externa, de recunoastere, de contrainformatii
si operative de investigatii, a caror raspindire, divulgare, pierdere, sustragere sau
distrugere (in continuare - raspindire) poate periclita securitatea Republicii Moldova.
Domeniile delimitate (in special primele patru), fiind foarte vaste, nu permit
interpretarea uniforma si in termeni rezonabili a definitiei in scopul aplicarii acesteia la
situatii concrete de secretizare a informatiei. Pentru a evita interpretarea de o maniera
extensiva a definitiei secretului de stat, legislatorul a completat legea cu doua articole,
continind enumerarea informatiilor ce pot fi atribuite la secretul de stat (art. 5) si a celor
care nu pot fi secretizate (art. 12).
Avind un grad de generalizare care poate fi apreciat ca semnificativ, aceste articole
constituie totusi garantii impotriva abuzurilor din partea autoritatilor si functionarilor
publici, deoarece statueaza expres care informatii pot fi atribuite la secretul de stat.
Astfel, devine cert ca in domeniul economiei, spre exemplu, nu pot fi secretizate decit
acele informatii, care dezvaluie continutul planurilor de pregatire a Republicii Moldova
pentru eventualele actiuni militare, potentialul de mobilizare al industriei pentru
producerea armamentului si tehnicii militare, volumul livrarilor si rezervele de materie
prima si materiale strategice, amplasarea si volumul rezervelor materiale de stat,
volumul si planurile de producere a armamentului, tehnicii militare si a altei productii de
aparare ( art. 5 alin. (2), precum si relatiile economice externe a caror raspindire inainte
de vreme poate pune in pericol interesele tarii(art.5 alin.(3)
Desi art.12 al Legii cu privire la secretul de stat poate fi considerat democratic, se
pune intrebarea: daca secretul de stat reprezinta o categorie restrinsa de informatii din
anumite domenii ale activitatii statului expres determinate prin lege, divulgarea carora
poate periclita securitatea nationala, de ce ar fi necesara specificarea categoriilor de
informatii, secretizarea carora este interzisa? Ar fi logic sa actioneze aici principiul:
Ceea ce nu este interzis de lege, este permis.1
1

Drept penal. Partea speciala de:Cojocaru Radion

In practica este posibila clasificarea formala a unor informatii la categoria secretului de

stat, cu toate ca interesul public pentru informatiile respective depaseste prejudiciul pe
care l-ar putea aduce dezvaluirea lor. Anume protectia interesului public pentru anumite
informatii este pusa in sarcina art.12 al Legii cu privire la secretul de stat. Consideram
ca redactia acestui articol este prea evaziva pentru a putea asigura protectia interesului
public, de aceea ea trebuie revizuita in contextul prevederilor art. 7 al Legii privind
accesul la informatie, conform carora:2

Aspecte generale privind secretul de stat

(4) Nu se vor impune restrictii ale libertatii de informare, decit daca furnizorul de
informatii poate demonstra ca restrictia este reglementata prin lege organica si este
necesara intr-o societate democratica pentru apararea drepturilor si intereselor legitime
ale persoanei sau protectia securitatii nationale si ca prejudiciul adus acestor drepturi si
interese ar fi mai mare decit interesul public in cunoasterea informatiei.
(5) Nimeni nu poate fi pedepsit pentru ca a facut publice anumite informatii cu
accesibilitate limitata, daca dezvaluirea informatiilor nu atinge si nu poate sa atinga un
interes legitim legat de securitatea nationala sau daca interesul public de a cunoaste
informatia depaseste atingerea pe care ar putea sa o aduca dezvaluirea informatiei.
Dispozitia de la art. 12 alin. (1) lit. d) al Legii cu privire la secretul de stat in general
rastoarna conceptul echilibrului dintre interesul public pentru anumite informatii si
considerentele de securitate nationala. Astfel, indiferent de prevalarea interesului public
(adica a prejudiciului care poate fi cauzat societatii prin tainuirea informatiei), faptele de
incalcare a legalitatii, inactivitatea si actiunile ilicite ale organelor puterii de stat si ale
persoanelor cu functii de raspundere nu vor fi divulgate, daca divulgarea acestora va
periclita securitatea Republicii Moldova (fie chiar si in cel mai efemer mod).
Totodata, alin. (1) al art. 12 necesita a fi completat cu o prevedere, care ar interzice
secretizarea informatiilor cu privire la starea sanatatii inaltilor demnitari publici; cu
privire la privilegiile, compensatiile si alte inlesniri, pe care le acorda statul cetatenilor,
functionarilor, persoanelor juridice; cu privire la rezervele de aur si valutare ale statului.
2

Culegere de probleme la drept penal de:Borodac A.V.; Carpov T.I; Florea C.N; Rosca C.I.

Al doilea element important al definitiei secretului de stat este potentialul pericol pe

care-l prezinta raspindirea informatiei din domeniile vizate pentru securitatea Republicii
Moldova. Dupa cum s-a mentionat la pct. 3.1.1. al prezentei lucrari, potrivit legislatiei
cu privire la accesul la informatie si secretul de stat, nu se pot impune restringeri asupra
dreptului de a obtine informatii de la autoritatile publice pe motive de securitate
nationala, decit in cazul in care Guvernul poate demonstra ca restrictia este prevazuta de
lege si este necesara intr-o societate democratica pentru apararea unui interes legitim
privind securitatea nationala. Asadar, acest principiu obliga autoritatea ce atribuie o
informatie la secretul de stat sa argumenteze atit legalitatea, cit si necesitatea si
oportunitatea secretizarii.

Principiile de secretizare a informatiilor

Art. 6 Principiile de secretizare a informatiilor din Legea cu privire la secretul de
stat evidentiaza cele trei conditii democratice: legalitatea secretizarii informatiilor, adica
existenta unor temeiuri legale si respectarea procedurii de secretizare a informatiilor;
argumentarea secretizarii informatiilor, care consta in stabilirea necesitatii secretizarii
unor informatii concrete in vederea preintimpinarii situatiilor ce ar periclita securitatea
Republicii Moldova; oportunitatea secretizarii informatiilor, care consta in stabilirea
restrictiilor asupra raspindirii acestora din momentul primirii (elaborarii) lor sau cu
anticipatie, pentru a se evita situatia intolerabila si penibila de secretizare a unor date
facute deja publice Legea securitatii statului (nr.618-XIII din 31.10.95), in art. 1,
defineste securitatea statului, parte integranta a securitatii nationale, ca fiind protectia
suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a tarii, a regimului ei constitutional,
a potentialului economic, tehnico-stiintific si defensiv, a drepturilor si libertatilor
legitime ale persoanei impotriva activitatii informative si subversive a serviciilor
speciale si organizatiilor straine, impo-triva atentatelor criminale ale unor grupuri sau
indivizi aparte.Legislatia nationala utilizeaza notiunile securitatea statului, siguranta

nationala, securitatea nationala, securitatea publica, fara a le interpreta si a preciza

diferenta dintre ele.3

Explicarea definitiei cu privire la secretul de stat

Legea cu privire la secretul de stat nu da definitia notiunii de informatie. La prima
vedere pare o lacuna minora, dar in practica genereaza dificultati, in special aceasta se
refera la informatia nedocumentata (care nu a fost inregistrata si inzestrata cu indici de
identificare). In contextul subiectului abordat relevam ca informatiile nedocumentate nu
pot constitui obiect al secretului de stat, fiindca in privinta lor nu poate fi respectata
procedura secretizarii, iar tragerea la raspundere pentru divulgarea unor astfel de
informatii este in principiu imposibila.
Conform art. 15 alin. (3) din Legea cu privire la secretul de stat, informatiile ce
constituie secret de stat se transmit intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor sau
cetatenilor in legatura cu exercitarea unor lucrari in comun si a altor lucrari de catre
beneficiarul lucrarilor cu permisiunea organului administratiei de stat, la dispozitia
caruia se afla informatiile in cauza, si numai in volumul necesar pentru executarea
acestor lucrari. Totodata, inainte de a transmite informatiile ce constituie secret de stat,
partea ce transmite este obligata sa se convinga ca intreprinderea, institutia si organizatia
are licenta pentru efectuarea lucrarilor cu utilizarea informatiei de gradul respectiv de
secretizare, iar cetatenii - permisul corespunzator.
In context relevam ca legislatia Republicii Moldova nu contine reglementari cu
privire la licentierea intreprinderilor si organizatiilor, activitatea carora este legata de
utilizarea informatiilor secrete, din care cauza ni se pare dificila realizarea in practica a
normelor mentionate.
Alte acte normative ce contin dispozitii cu privire la secretul de stat sint: Legea
securitatii statului (nr.618-XIII din 31.10.95); Legea privind organele securitatii statului
(nr.619-XIII din 31.10.95); Legea privind Serviciul de Informatii si Securitate al
Republicii Moldova (nr.753-XIV din 23.12.99).
Cu toate ca au fost adoptate ulterior Legii cu privire la secretul de stat, legile mentionate
3

Drept penal. Partea speciala de:Cojocaru Radion.

contin unele dispozitii ce deroga de la reglementarile acesteia in ceea ce priveste

categoriile informatiilor cu accesibilitate limitata. Astfel, art. 8 alin. (2) din Legea
securitatii statului prevede urmatoarele: Organele securitatii statului, potrivit
competentelor lor, sint obligate sa asigure informarea cetatenilor la cererea acestora
asupra problemelor ce tin de interesele lor personale. Totodata, nu se admite divulgarea
informatiilor ce constituie secret de stat, militar, de serviciu ori comercial, precum si a
informatiilor cu caracter confidential a caror divulgare ar putea prejudicia securitatea
statului, onoarea si demnitatea persoanei sau ar putea leza drepturile si libertatile ei.
Totodata, art. 6 alin. (3) din Legea privind organele securitatii statului, precum si art. 5
alin. (3) al Legii privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova, care
au un continut identic, prevad: Se interzice a face publice informatii ce constituie secret
de stat, militar, de serviciu ori comercial, precum si informatii cu caracter confidential, a
caror divulgare ar putea prejudicia securitatea statului, onoarea si demnitatea persoanei
sau ar putea leza drepturile si libertatile acesteia, cu exceptia cazurilor prevazute de
legislatie in interesul justitiei.4
Legislatia nationala nu defineste categoriile secret de serviciu, secret militar si
informatii cu caracter confidential a caror divulgare ar putea prejudicia securitatea
statului, asa incit sa fie clare conceptul acestora, conditiile de secretizare, raspunderea
pentru divulgare si, ceea ce ni se pare cel mai important, garantiile impotriva abuzurilor
si limitarii nejustificate a dreptului constitutional de acces la informatie. Cu toate
acestea, sintagma secret de serviciu este atestata si in alte acte normative ca Legea
serviciului in organele vamale (nr.1150-XIV din 20.07.2000), Legea cu privire la Centrul
pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (nr.1104-XV din 06.06.2002),
Legea cu privire la politie (nr.416-XI)din 18.12.90), totodata in textele unor legi se
utilizeaza in paralel notiunile secret de serviciu" si "secret profesional"
Secretul militar, la care se face referinta in legile mentionate mai sus, dar si in alte
acte normative nationale, nu poate fi interpretat altfel decit ca informatii in domeniul
activitatii militare a statului, a caror raspindire poate periclita securitatea Republicii
Moldova, atribuite, in conformitate cu legea, la categoria secretului de stat. Potrivit
4

Drept penal. Partea speciala de:Cojocaru Radion.

Principiilor de la Johannesburg Securitatea nationala, libertatea de exprimare si accesul

la informatie, in situatii de urgenta publica, care ameninta viata tarii si a caror existenta
este instituita oficial si legal, in conformitate cu legea nationala si internationala, un stat
poate impune restringeri ale libertatii de exprimare sau informare numai in masura in
care exigentele situatiei o impun si numai atunci cind si atit timp cit acestea nu sint
contrare celorlalte obligatii ale guvernului, prevazute de dreptul international.

Legea cu privire la secretul de stat

Pornind de la aceasta norma, putem admite un regim special al informatiilor cu
caracter militar (secret militar), diferit de cel al informatiilor ce constituie secret de stat,
dar numai in conditiile legii, in timpul starilor de urgenta, de asediu sau de razboi. Cu
toate ca, potrivit art. 72 alin. (3) din Constitutia Republicii Moldova, regimul starii de
urgenta, de asediu si de razboi urmeaza a fi reglementat prin lege organica, o astfel de
lege n-a fost adoptata, iar Legea cu privire la regimul juridic al starii exceptionale si la
formele speciale de guvernare in R.S.S. Moldova (nr.290-XII din 01.10.90) nu
corespunde Constitutiei si exigentelor timpului.
Este incert si statutul informatiilor cu caracter confidential a caror divulgare ar putea
prejudicia securitatea statului, la care fac referinta legile mentionate. In principiu, avind
in vedere pericolul pe care-l poate prezenta divulgarea acestor informatii pentru
securitatea statului, ele urmeaza a fi secretizate in conformitate cu Legea cu privire la
secretul de stat. Dar, pentru a fi secretizate in conformitate cu aceasta lege, informatiile
urmeaza sa intruneasca si alte conditii, de exemplu, sa faca parte din domeniile
prevazute de art. 5.
Cu parere de rau, doctrina si legislatia nationala nu au gasit solutia definitiva a
problemei clasificarii informatiilor cu accesibilitate limitata.
Procedura atribuirii unor informatii la categoria secretului de stat este prevazuta la art.
8 si art. 9 din Legea cu privire la secretul de stat. Conform dispozitiilor acestor articole,
atribuirea informatiilor la secret de stat se face de catre conducatorii organelor
administratiei de stat conform Nomenclatorului persoanelor cu functii de raspundere
investite sa atribuie informatiile la secret de stat (Decretul Presedintelui Republicii
8

Moldova Cu privire la aprobarea Nomenclatorului persoanelor cu functii de

raspundere, investite cu imputerniciri de a atribui informatiile la secret de stat (nr.27
din 14.02.96)). Aceste persoane sint responsabile pentru deciziile lor privind atribuirea
informatiilor concrete la secret de stat. Motivarea necesitatii de a atribui informatiile la
secret de stat in conformitate cu principiile secretizarii informatiilor revine organelor
administratiei de stat, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor care au primit (au
elaborat) aceste informatii.
Potrivit art. 8 alin. (3) din Legea cu privire la secretul de stat, in scopul promovarii de
catre stat a unei politici unice in domeniul secretizarii informatiilor, Guvernul era obligat
sa infiinteze o comisie interdepartamentala pentru apararea secretului de stat, care, la
rindul sau, urma sa intocmeasca Nomenclatorul informatiilor ce sint atribuite la secret de
stat. Acest Nomenclator, fiind aprobat de catre Presedintele Republicii Moldova, urma sa
fie dat publicitatii si revizuit pe masura necesitatii5. In realitate, Presedintele a emis
Decretul cu privire la Comisia interdepartamentala pentru apararea secretului de stat
(nr.26 din 14.02.96). Guvernul a creat doar recent organul de lucru al Comisiei
interdepartamentale pentru apararea secretului de stat (Hotarirea nr.871 din 08.07.2002).
Nomenclatorul informatiilor ce sint atribuite la secret de stat insa n-a fost publicat.Art. 8
alin. (3) din Legea cu privire la secretul de stat prevede obligatia organelor
administratiei de stat, ai caror conducatori sint investiti cu imputerniciri de a atribui
informatiile la secret de stat, de a intocmi nomenclatoare departamentale detaliate de
informatii ce urmeaza a fi secretizate. Aceste nomenclatoare includ informatiile pentru
care organele sus-numite au dreptul de dispozitie si stabilesc gradul lor de secretizare.
Nomenclatoarele nominalizate urmeaza a fi aprobate de catre conducatorii respectivi ai
organelor administratiei de stat si nu se dau publicitatii.6
Drept temei pentru secretizarea informatiilor si aplicarea mentiunii de secretizare pe
documente, produse si lucrari este corespunderea lor:
a) Nomenclatorului informatiilor ce sint atribuite la secret de stat (care, la etapa actuala,
se prezuma ca inexistent);
5

Legea Nr. 245 din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat. Publicat:27.02.2009 in Monitorul Oficial Nr:123. Data intrarii
in vigoare 27.05.2009
6
Culegere de probleme la drept penal de:Borodac A.V.; Carpov T.I; Florea C.N; Rosca C.I.

b) Nomenclatoarelor departamentale prevazute la art. 8 alin. (4) al Legii cu privire la

secretul de stat .
Art. 9 alin. (2) din Legea cu privire la secretul de stat prevede: In cazul in care
informatiile pri-mite (elaborate) nu pot fi identificate dupa informatiile din
nomenclatorul in vigoare, persoanele cu functii de raspundere din organele
administratiei de stat, de la intreprinderi, institutii si organizatii sint obligate sa asigure
secretizarea preliminara a informatiilor primite (elaborate) conform gradului de
secretizare prescris si in termen de o luna sa trimita persoanei cu functii de raspundere
care a aprobat nomenclatorul mentionat propuneri privind completarea (modificarea)
lui.7
Aceasta dispozitie este expusa intr-o redactie defectuoasa, deoarece ii obliga pe cei
nominalizati in Nomenclator sa secretizeze in termen de o luna toate informatiile primite
(elaborate), care nu pot fi identificate si secretizate conform nomenclatoarelor
informatiilor ce sint atribuite la secret de stat, si sa solicite autoritatilor
competente revizuirea nomenclatoarelor respective.
Drept temei pentru scoaterea de la secret a informatiilor pot servi: a) schimbarea
circumstantelor obiective, ca urmare protectia in continuare a informatiilor ce constituie
secret de stat devine inoportuna; b) modificarea corespunzatoare de catre autoritatile
competente a nomenclatoarelor departamentale.
Scoaterea de la secret a informatiilor la cererea persoanelor fizice si juridice este
prevazuta de art. 14 al Legii cu privire la secretul de stat. Autoritatile publice, inclusiv
arhivele de stat, alte persoane juridice care detin informatii ce constituie secret de stat si
au primit astfel de cereri sint obligate, in termen de pina la 3 luni, sa le examineze si sa
dea raspuns argumentat. Daca ele nu sint imputernicite sa rezolve chestiunea scoaterii de
la secret a informatiilor, cererea se trimite, in decurs de o luna de la primirea ei,
organului puterii de stat si administratiei de stat investit cu astfel de imputerniciri sau
comisiei interdepartamentale pentru apararea secretului de stat, ceea ce i se comunica
solicitantului.Art.14 alin.(4) din Legea cu privire la secretul de stat prevede posibilitatea
atacarii in justitie a motivatiei atribuirii informatiilor la secret de stat. Conform partii a
7

Legea Nr. 245 din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat. Publicat:27.02.2009 in Monitorul Oficial Nr:123. Data intrarii
in vigoare 27.05.2009

10

doua a dispozitiei citate, daca instanta de judecata recunoaste secretizarea informatiilor

drept neintemeiata, aceste informatii urmeaza a fi scoase de la secret in modul stabilit de
lege8.Este incerta intentia legislatorului, dar consideram ca conditia respectarii
procedurii ordinare de scoatere de la secret a informatiilor in privinta carora exista deja o
hotarire definitiva a instantei de judecata cu privire la ilegalitatea secretizarii este
neavenita.Raspunderea juridica pentru divulgarea informatiilor ce constituie secret de
stat este un subiect pe cit de interesant, pe atit de contradictoriu, care pina la momentul
actual nu a suscitat interesul opiniei publice din tara. Cauza este banala lipsa
proceselor judiciare si a procedurilor de urmarire penala pentru divulgarea informatiilor
ce constituie secret de stat.Implementind institutia secretului de stat, Parlamentul a
legiferat raspunderea penala pentru divulgarea (sustragerea sau culegerea in scopul
transmiterii etc.) a informatiilor ce constituie secret de stat.
Asadar, noul Cod penal prevede in capitolul XVII, intitulat Infractiuni contra
autoritatilor publice si a securitatii de stat, urmatoarele infractiuni ce au tangente cu
secretul de stat: - tradarea de patrie, adica fapta savirsita intentionat de un cetatean al
Republicii Moldova in dauna suveranitatii, inviolabilitatii teritoriale sau a securitatii de
stat si a capacitatii de aparare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea dusmanului,
spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat strain, unei organizatii straine sau
reprezentantilor lor, precum si acordarea de ajutor unui stat strain la infaptuirea
activitatii dusmanoase impotriva Republicii Moldova (art. 337);
- spionajul, adica transmiterea, precum si sustragerea sau culegerea de informatii ce
constituie secret de stat in scopul transmiterii lor unui stat strain, unei organizatii straine
sau agenturii lor, precum si transmiterea sau culegerea, din insarcinarea serviciului de
spionaj strain, a altor informatii pentru a fi folosite in dauna intereselor Republicii
Moldova, daca spionajul este savirsit de un cetatean strain sau de un apatrid (art. 338);
- divulgarea informatiilor ce constituie secret de stat de catre o persoana careia aceste
informatii i-au fost incredintate sau i-au devenit cunoscute in legatura cu serviciul sau
munca sa, daca nu constituie tradare de Patrie sau spionaj (art. 344);
- pierderea documentelor ce contin secrete de stat, precum si a obiectelor datele despre
8

Drept penal. Partea speciala de:Cojocaru Radion.

11

care constituie secret de stat, de catre o persoana careia aceste documente sau obiecte iau fost incredintate, daca pierderea a fost un rezultat al incalcarii regulilor stabilite de
pastrare a documentelor sau obiectelor mentionate in art.345. Avind in vedere
tehnologiile informationale moderne si caracterul deschis al spatiului informational al
Republicii Moldova, la etapa actuala practic este imposibil de a demonstra ca o anumita
fapta a constituit tradare de patrie, si nu o simpla divulgare a informatiilor ce constituie
secret de stat (or, sanctiunile difera substantial). 9
Divulgarea informatiilor ce constituie secret de stat este calificata ca tradare de patrie
daca a fost savirsita cu intentie in dauna suveranitatii, inviolabilitatii teritoriale sau a
securitatii de stat si a capacitatii de aparare a Republicii Moldova si daca informatiile in
cauza au fost divulgate unui stat strain, unei organizatii straine sau reprezentantilor lor.
Cum va fi calificata fapta daca informatiile ce constituie secret de stat au fost difuzate
prin Internet sau in alt mod si, fiind general accesibile, au fost receptate de statele si
organizatiile dusmanoase, avind in vedere ca pentru simpla divulgare nu este
imposibila intentia ca forma a laturii subiective, iar din notiunea secretului de stat rezulta
ca orice divulgare a acestuia atenteaza la securitatea statului?
Raspunsul il putem afla doar in procese judiciare, punind in aplicare aceste norme, dar
nici in acest mod nu vor fi inlaturate toate contradictiile. Totusi, problema majora a
raspunderii pentru divulgarea informatiilor ce constituie secret de stat ramine a fi
determinarea subiectilor acestei categorii de infractiuni. Cu parere de rau, sub acest
aspect atit dispozitiile noului Cod, cit si dispozitiile vechiului Cod sint incomplete si
confuze, iar doctrina ne ofera puncte de vedere contradictorii Poate fi pedepsita pentru
divulgarea informatiilor ce constituie secret de stat persoana care nu si-a asumat formal
obligatia de a nu divulga astfel de informatii sau careia astfel de informatii i-au fost puse
la dispozitie (i-au devenit cunoscute) cu respectarea unei proceduri speciale? Pozitia
majoritatii autorilor care si-au expus opiniile asupra problemei in cauza, pozitie sustinuta
si de noi, este urmatoarea: pentru divulgarea informatiilor ce constituie secret de stat pot
fi pedepsite doar persoanele, care au acces la asemenea informatii in virtutea statutului
lor (militarii, colaboratorii serviciilor secrete, persoanele cu inalte functii de raspundere
9

Culegere de probleme la drept penal de:Borodac A.V.; Carpov T.I; Florea C.N; Rosca C.I.

12

etc.), care au trecut procedura speciala de acces la astfel de informatii si au acceptat in

mod benevol limitarile aduse drepturilor si libertatilor lor in vederea protectiei securitatii
statului (art. 18 din Legea cu privire la secretul de stat). 10
Aceasta conditie presupune existenta unui element volitiv din partea subiectului de
drept, care este informat despre caracterul secret al informatiilor si consecintele
divulgarii lor si isi asuma raspunderea sa nu le divulge.
Nu toti impartasesc acest punct de vedere. Exista sceptici, care invoca acea parte a
dispozitiei normative, conform careia poarta raspundere pentru divulgarea informatiilor
ce constituie secret de stat si persoana careia aceste informatii i-au devenit cunoscute in
legatura cu serviciul sau munca sa. Daca vom abstractiza o situatie concreta si vom
interpreta norma juridica literalmente, vom realiza ca jurnalistul, caruia informatiile ce
constituie secret de stat i-au devenit cunoscute in urma exercitarii atributiilor
profesionale (luind un interviu, de exemplu), va purta raspundere penala pentru
divulgarea acestora, iar daca le-a aflat dintr-un document gasit pe strada sau i-au devenit
cunoscute in urma unei discutii neformale in afara orelor de program, pentru divulgarea
acestora nu i se va imputa raspundere.
Limitarea drepturilor si libertatilor persoanei cuprinsa in articolul respectiv al Codului
penal se va aplica doar unei categorii restrinse a populatiei, care, in baza liberului
consimtamint, si-a asumat obligatia de a pastra secretul de stat. Aceasta limitare nu se
extinde insa asupra cetatenilor carora informatiile secrete de stat le-au devenit cunoscute
in mod intimplator, le-au auzit sau au descoperit purtatorul de astfel de informatii.
Un argument in favoarea acestui punct de vedere constituie faptul ca Nomenclatorul
informatiilor ce sint atribuite la secretul de stat n-a fost publicat, iar in astfel de
circumstante doar persoanele care au acces la nomenclatoarele departamentale (secrete)
sau care, printr-o procedura speciala de acces, au fost informate asupra caracterului
secret al unei informatii concrete sint constiente de raspunderea care li se poate imputa
pentru divulgarea informatiilor secrete.
Fiindca ne-am propus scopul de a examina cit mai multe situatii ipotetice si pentru a
nu fi invinuiti de o atitudine unilaterala, mentionam ca solutia expusa de noi reprezinta
10

Drept penal. Partea speciala de:Cojocaru Radion.

13

si ea o extrema, pe care vom incerca sa o elucidam printr-un simplu exemplu. Sa

presupunem ca anumite informatii secrete au devenit cunoscute unei persoane in mod
incidental, fara ca aceasta sa fi facut uz de mijloace ilegale. Informatia respectiva
prezinta o importanta deosebita pentru securitatea statului, iar organele competente
cunosc faptul scurgerii informatiilor si persoana care le-a interceptat. Ce masuri pot
intreprinde organele in sarcina carora este pusa protectia secretului de stat pentru a-si
exercita atributiile si a nu incalca legea? Solutia ar fi punerea in aplicare a art. 54 alin.
(2) din Constitutia Republicii Moldova privind restringerea exercitiului unor drepturi sau
al unor libertati, iar persoana ce a cunoscut informatiile secrete, fiind informata despre
caracterul si importanta lor sociala si consecintele divulgarii, sa fie facuta subiect al
raspunderii penale. Paralel se va examina posibilitatea repararii prejudiciului cauzat
persoanei prin limitarea drepturilor sale.11 Legea cu privire la secretul de stat prevede o
procedura asemanatoare in art. 10 alin. (2), potrivit caruia, in cazul in care proprietarul
informatiei secretizate in conformitate cu legea refuza sa semneze contractul prin care el
se obliga sa pastreze confidentialitatea si este despagubit pentru prejudiciul.
cauzat prin secretizare, acesta este preintimpinat in scris de responsabilitatea pentru
raspindirea nesanctionata a informatiei ce constituie secret de stat.
O alta latura a problemei este raspunderea pentru scoaterea neintemeiata a informatiei de
la secretul de stat, raspundere prevazuta de art. 13 al Legii cu privire la secretul de stat.
Mentionam ca Codul cu privire la contraventiile administrative si Codul penal nu prevad
o astfel de infractiune, din care cauza este problematica calificarea acesteia.12
O societate democratica, pe linga restringerile pe care este indreptatita sa le impuna
dreptului la informatie pentru apararea unui interes legitim privind securitatea nationala,
in conformitate cu principiile unanim recunoscute, este obligata sa ia masuri in vederea
asigurarii unui nivel minim de garantii pentru realizarea accesului la informatie. Un
mijloc eficient pentru a asigura exercitarea dreptului la informatie este instituirea
responsabilitatii reprezentantilor furnizorilor de informatii pentru incalcarile ce conduc
la limitarea accesului la informatie. In contextul prezentului compartiment, cea mai
11

Culegere de probleme la drept penal de:Borodac A.V.; Carpov T.I; Florea C.N; Rosca C.I.
Legea Nr. 245 din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat. Publicat:27.02.2009 in Monitorul Oficial Nr:123. Data intrarii
in vigoare 27.05.2009
12

14

frecventa incalcare a dreptului la informatie este atribuirea neintemeiata a informatiei la

se-cretul de stat, dar aceasta nu este unica incalcare ce tine de institutia secretului de stat.
Din fericire, imediat dupa adoptarea si intrarea in vigoare a Legii privind accesul la
informatie a fost creat un grup de lucru care a efectuat analiza legislatiei in vigoare in
vederea identificarii posibilitatilor de angajare a raspunderii pentru incalcarea dreptului
de acces la informatie si a elaborat un proiect de lege, care, fiind adoptat, stipuleaza
responsabilitatea functionarilor.
Art. 24 al Legii privind accesul la informatie este intitulat Consecintele prejudicierii
dreptului de acces la informatii. Acest articol consacra regula generala, conform careia,
in functie de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al functionarului
public, responsabil pentru furnizarea informatiilor oficiale, de a asigura accesul la
informatia solicitata, instanta de judecata decide aplicarea unor sanctiuni in conformitate
cu legislatia, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informatii
sau prin alte actiuni ce pericliteaza dreptul de acces la informatii, precum si satisfacerea
neintirziata a cererii solicitantului.
Asadar, orice persoana responsabila pentru asigurarea exercitarii dreptului
cetateanului la informatie, in cazul neglijarii acestei obligatii si a atributiilor de serviciu,
poate fi trasa la raspundere disciplinara, administrativa, penala si civila.
Raspunderea disciplinara se realizeaza in baza art. 136, 143 etc. din Codul muncii, in
baza regulamentelor disciplinare si poate fi aplicata de catre administratie sau, dupa caz,
de catre organul ierarhic superior in urma constatarii faptului neexecutarii sau executarii
necorespunzatoare a atributiilor de serviciu.
Codul cu privire la contraventiile administrative a fost completat cu art. 199/7
Incalcarea legislatiei privind accesul la informatie, care prevede ca incalcarea de catre
o persoana cu functie de raspundere a dispozitiilor legale privind apararea si asigurarea
dreptului de acces la informatie atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de la
zece la o suta cincizeci de salarii minime.
Practic este imposibil a enumera toate faptele (actiunile si inactiunile) care pot fi
calificate drept incalcari ale legislatiei privind accesul la informatie. Anume acest
considerent, precum si dorinta de a evita eventualele lacune, a conditionat generalizarea
15

acestei categorii de contraventii. Totusi, unele legi si acte subsecvente legii stipuleaza
categoriile de actiuni sau inactiuni care urmeaza a fi calificate drept incalcari ale
legislatiei privind accesul la informatie, care, in functie de gravitatea consecintelor si
gradul de vinovatie a contravenientului , imputa raspundere. Art. 21 alin. (3) din Legea
privind accesul la informatie puncteaza urmatoarele incalcari:
a) refuzul neintemeiat de a primi si inregistra cererea privind accesul la informatie;
b) refuzul de a asigura accesul liber si neconditionat la registrele publice aflate la
dispozitia furnizorului de informatii;
c) incalcarea termenelor si procedurii de solutionare a cererii de acces la informatie;
d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzatoare a informatiilor solicitate;
e) refuzul neintemeiat de a prezenta informatiile solicitate;
f) atribuirea neintemeiata a informatiei la categoria informatiilor care contin secrete de
stat, secrete comerciale sau la categoria informatiilor confidentiale;
g) secretizarea neintemeiata a unor informatii;
h) stabilirea neintemeiata a platii sau a unei plati neintemeiat de mari pentru informatiile
furnizate;
i) cauzarea unor prejudicii materiale si/sau morale prin actiunile ilegale ale furnizorului
de informatii.
Legea cu privire la secretul de stat in art. 10 alin. (4)13 prevede ca persoanele cu
functii de raspundere investite cu imputerniciri de a atribui informatia la secret de stat
poarta raspundere pentru atribuirea neintemeiata a informatiei accesibile la secret de stat,
iar art. 14 alin. (3) stipuleaza ca eschivarea persoanelor cu functii de raspundere de la
examinarea in fond a cererii de scoatere de la secret a informatiilor atrage raspunderea
administrativa conform legislatiei. Art. 175/6 Distrugerea documentelor din Fondul
Arhivistic al Codului cu privire la contraventiile administrative, conform caruia
distrugerea fara autorizatia respectiva de catre o persoana cu functie de raspundere a
documentelor din Fondul Arhivistic, ce se pastreaza in arhivele de stat, in alte depozite
de stat si in arhivele persoanelor juridice, atrage aplicarea unei amenzi in marime de
pina la cincizeci de salarii minime, tangential serveste protectiei dreptului la informatie.
13

Legea Nr. 245 din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat. Publicat:27.02.2009 in Monitorul Oficial Nr:123. Data intrarii
in vigoare 27.05.2009

16

Insa sanctiunea prevazuta de lege este intr-atit de nesemnificativa, incit nu poate fi o

piedica serioasa pentru contravenientii care limiteaza libertatea informatiei prin
distrugerea fizica a documentelor arhivistice. Codul penal cuprinde dispozitii privind
incalcarea intentionata a legislatiei care reglementeaza accesul la informatie. Conform
art. 180, incalcarea intentionata de catre o persoana cu functie de raspundere a procedurii
legale de asigurare si de realizare a dreptului de acces la informatie, incalcare ce a cauzat
daune in proportii considerabile drepturilor si intereselor ocrotite de lege ale persoanei
care a solicitat informatii referitoare la ocrotirea sanatatii populatiei, la securitatea
publica, la protectia mediului, se pedepseste cu inchisoare pe un termen de pina la 3 ani
sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita
activitate pe un termen de pina la 5 ani.
Din analiza acestor dispozitii rezulta fara echivoc ca raspunderea penala poate surveni
doar atunci cind exista si poate fi demonstrata dauna considerabila cauzata solicitantului
informatiilor. Prin logica rationamentului ajungem la concluzia ca persoanei vinovate nu
i se poate imputa raspundere, daca persoana prejudiciata este alta, decit solicitantul
informatiilor. Dispozitiile acestui articol sint cu atit mai susceptibile revizuirii, cu cit
privesc informatiile despre ocrotirea sanatatii, securitatea publica si protectia mediului.
Raspunderea civila pentru fapte care lezeaza dreptul persoanei de acces la informatie,
inclusiv prin secretizarea neintemeiata a acesteia, poate surveni in urma cauzarii unui
prejudiciu material sau moral. Noul Cod civil in art. 1398 prevede ca cel care
actioneaza fata de altul in mod ilicit, cu vinovatie este obligat sa repare prejudiciul
patrimonial, iar in cazurile prevazute de lege, si prejudiciul moral cauzat prin actiune sau
omisiune. Dispozitia reproduce regula generala a raspunderii civile delictuale, iar
considerentele teoretice pe care le implica o analiza aprofundata nu pot face obiectul
acestui studiu. Este important sa se constientizeze ca persoana, ce a suferit un prejudiciu
material sau moral in urma unor fapte ce atenteaza la drepturile ei, poate pretinde
repararea integrala a prejudiciului. Prejudiciul moral se repara prin echivalent banesc
numai in cazurile prevazute de lege (art. 1422 al Codului civil).
Art. 10 al Legii cu privire la secretul de stat prevede expres raspunderea civila pentru
prejudiciul cauzat proprietarului informatiei prin actiuni ilicite indreptate spre
17

secretizarea informatiei si limitarea dreptului de proprietate asupra informatiei. Astfel,

alin. (3) prevede: Proprietarul informatiei are dreptul sa atace in justitie actiunile
persoanei cu functie de rrspundere care, dupa parerea lui, ii lezeaza drepturile. Daca
instanta de judecata recunoaste ca actiunile persoanei cu functie de raspundere sint
nelegitime, modul de reparare a prejudiciului adus proprietarului informatiei este stabilit
prin hotarire judecatoreasca conform legislatiei. In mod normal, prejudiciul este reparat
de institutia, organizatia in care este angajata persoana vinovata de cauzarea
prejudiciului. In cadrul procedurii de regres institutia, organizatia care a platit
reclamantului despagubiri materiale sau morale poate cere (cu exceptia unor cazuri
speciale) persoanei responsabile sa suporte cheltuielile. De retinut ca raspunderea civila
poate fi aplicata paralel cu oricare dintre celelalte trei tipuri de raspundere (disciplinara,
administrativa si penala) .

Bibliografie
1.Culegere de probleme la drept penal de:Borodac A.V.; Carpov T.I;
Florea C.N; Rosca C.I.
2.Drept penal. Partea speciala de:Cojocaru Radion.
3.Drept penal al Republicii Moldova.Partea generala: Macari Ion Mihai.
18

4.Probele in procesul penal de Leoschevici D.I.

5.Legea Nr. 245 din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat.
Publicat:27.02.2009 in Monitorul Oficial Nr:123. Data intrarii in vigoare
27.05.2009

19