Rolul eticii protestante in formarea spiritului capitalismului

Max Weber, unul dintre marii ganditori contemporani,considerat de unii exegeti chiar cel mai
mare sociolog al tuturor timpurilor a ramas celebru pentru studiul sau,,Etica protestanta si
spiritul capitalismului in care a analizat profund rolul pe care intelegerea modalitatii de
mantuire il poate avea asupra destinului unei epoci istorice.
In acest studiu Weber demonstreaza felul in care biserica protestanta, inaintea celorlalte
biserici traditionale ,a conciliat principiile dogmei crestine cu acumularea bogatiei. Etica
protestanta a insemnat pentru evolutia capitalismului cel putin tot atat cat a insemnat
tiparul,inovatie care a produs schimbari sociale fara precedent. Cele doua principii-cel al
actiunii rationale si cel al democratiei exprimate prin libertate, egalitate, fraternitate au rodit
pe continentul european.
Inovatiile aduse de biserica protestanta (bogatia ca har de la Dumnezeu si accesul marginalilor
la competitia sociala) au oferit legitimitate eticii principiilor iluministe.
Dar , teoria dezvoltata de Max Weber trebuie perceputa asa cum a dorit autorul ei- ca o teorie
de explicatie regionala si istorica . Ea nu poate fi un model explicativ general si nu se poate
contrapune altor teorii privind geneza capitalismului (ex: cea marxista) pentru ca atunci i s-ar
atribui autorului o exagerare si chiar o eroare ,ceea ce n-a fost in intentia acestuia.
Capitalismul , ca tip de organizare economica a condus la o dezvoltare fara precedent a
societatilor, ajungand sa fie considerat drept singura cale rationala de dezvoltare moderna
.Weber cauta sa explice in lucrarea sa de ce capitalismul a aparut intr-o anumita parte a lumii,
de ce a reusit numai in anumite societati si in altele nu. Pentru a demonstra acest lucru ,
procedeaza la o analiza comparativa a doctrinelor teologice dominante in perioada
capitalismului timpuriu, analiza ce il conduce la concluzia ca exista o legatura puternica intre
modelele comportamentale ,conceptele eticii seculare si doctrinele religioase ale
protestantismului. Weber afirma ca doctrinele protestante contin incurajari ale noului tip de
comportament economic in special in doctrina predestinarii.
Protestantismul marcheaza o diferentiere evidenta in raport cu catolicismul si ortodoximul.
Spre deosebire de catolicism si ortodoxism unde Dumnezeu este bun si indurator , iar gradul
de a fi ales sau dominat depinde in mare masura de comportamentul indivizilor, de gradul in
care acestia respecta poruncile divine , in gratia divina putand intra si dupa ce si-a recunoscut
pacatele si se conduce in continuare dupa preceptele divine, protestantismul induce o
conceptie noua asupra predestinarii.
Calvinistii,protestanti care isi bazeaza credinta pe ideile lui John Calvin,cred in
predestinare,actul prin care Dumnezeu predestineaza ca anumite suflete vor fi osandite si
altele vor fi mantuite,si nimic din ceea ce pot face ei in aceasta lume nu poate influenta
decizia lui Dumnezeu. Sarcina calvinistilor in aceasta lume este sa fie ascetici( sa se abtina de
la placerile lumesti si sa lucreze pentru gloria lui Dumnezeu. Pentru ei , acumularea averii nu
este un pacat, ci dimpotriva este socotit ca un har dat de Dumnezeu. Averea celui care
munceste este pusa in slujba comunitatii in care traieste.Dumnezeu nu-i iubeste numai pe cei
care isi parasesc averile si se izoleaza de comunitate mergand in pustiu in cautarea lui,ci ii
iubeste si pe aceia care raman in mijlocul oamenilor si produc bogatie. Bogatia acestora
lucreaza pentru comunitate,fie direct ,ca un bun de consum de care se bucura toti cei care il
cumpara sau prin impozitele catre bugetul public din care se fac redistribuirile in folosul

tuturor, fie indirect, prin investitiile pe care le face cel care aduna averea,investitii care
genereaza locuri de munca,deci asigura existenta decenta a multor oameni, sau prin
acumularile de capital de care se folosesc bancile pentru a imprumuta alti investitori care
multiplica bogatia comunitara.Aceasta spirala a bogatiei nu ar fi posibila fara acei oameni
care la inceput dovedesc curaj, au idei novatoare, tenacitate in urmarirea telurilor propuse si o
pricepere deosebita pentru administrarea resurselor umane,financiare sau naturale, intr-un
mod cat mai ingenios cu putinta. De fapt, prin aceasta pricepere in inmultirea banilor cu
ajutorul unor idei ingenioase care nu stau la indemana oricui este tradus harul daruit de
Dumnezeu bunului crestin.
Doctrina protestanta a predestinarii produce pentru inceput o stare de inconfort psihic. Si asta
pentru ca individul traieste o stare dramatica,de permanenta incertitudine intrucat nu mai
poate coopera cu Dumnezeu la faurirea propriului destin.
Conform doctrinei elaborate de Calvin unii oameni sunt alesi , iar altii sunt damnati, dar nu se
stie cum a luat Dumnezeu aceasta decizie, pentru ca daca am aplica principiile justitiei
pamantesti la hotararile divine am da dovada de lipsa de credinta.
Omul se simte neputincios pentru ca Biserica,preotul sacramentele nu-l pot ajuta.Nici
Dumnezeu nu poate interveni pentru ca ar insemna nerecunoasterea deciziilor sale
originare.Omul trebuie sa se comporte ca si cum ar fi ales si sa repinga orice indoiala ca pe o
tentatie a diavolului, avand ca solutie ducerea unei vieti ascetice. In acest comandament al
eticii protestante,Weber identifica ,,legatura dintre calvinism si spiritul capitalismului
Doctrina predestinarii si alte doctrine teologice conexe incurajeaza viata activa,munca.
Munca desfasurata conform comandamentelor lui Dumnezeu este singurul mijloc de a obtine
certitudinea asupra gratiei divine. Comportamentele intreprinzatorilor protestanti din secolele
al XVI-lea si al XVII-lea sunt o reflectare a acestui principiu etic dedus din doctrinele
religioase.Munca permanenta ,pietatea,simplitatea si autocontrolul in toate actiunile sunt
trasaturi care se generalizeaza rapid pe masura statornicirii protestantismului.
Doctrinele teologice si scrierile pastorale din codul protestantismului contin in mod intrinsec
ideile incurajarii planificarii si urmaririi permanente a castigului economic .Protestatismului
ca miscare religioasa a influentat dezvoltarea culturii materiale si a imprimat o tendinta
generala a activitatilor oamenilor. Impulsurile psihologicce care-si au originea in credintele si
practicile religioase au dat un sens vietii cotidiene a oamenilor si i-au determinat sa adere la
acest sens .
Weber nu a analizat ideile religioase ci modul in care doctrinele Reformei si morala
puritanilor au devenit un mod de viata pentru un intreg grup de oameni.Facand o analiza a
comunitatilor sectare, a observat ca membrii acestora isi dezvolta un puternic sentiment de
solidaritate pe baza credintelor comune si a convingerii ca ei sunt cei alesi de Dumnezeu sa
stabileasca o aristocratie spirituala separata de restul lumii. Membrii sectelor trebuie sa
probeze in permanenta ca detin calitatile pentru care au fost admisi, atat in fata celorlalti cat si
fata de ei insisi.
In conceptia lui Weber,etica protestanta a fost unul din multele fenomene care au condus la
cresterea rationalismului in diverse aspecte ale vietii sociale.
Rationalismul care s-a manifestat indeosebi in civilizatia vestica este corelat cu dezvoltarea
capitalismului. El a fost folosit in Vest in cunoasterea si observatia stiintifica in utilizarea
metodelor experimentale in analiza istorica in jurisprudenta ,in organizarea administratiei si a

activitatilor economice Sistematizarea rationala a occidentului care l-a propulsat inaintea

Orientului a avut ca suport si ideile religioase si chiar anumite aspecte ale culturii moderne au
fost determinate de forte religioase. Intre protestantism si capitalism este o legatura
incidentala si nu o dependenta cauzala absoluta.
Mai exista in etica protestanta o idee revolutionara ; aceea ca marginalii dintr-o comunitate
devin foarte ambitiosi-si de cele mai multe ori si eficienti-tocmai datorita statutului lor de
marginali. Acestia intra in competitie cu cei care au resurse si inventeaza solutii ingenioase
pentru situatii imposibile. Prin aceasta ideee,etica protestanta inoveaza si in domeniul
democratiei,legitimand marginalii sa ia loc in competitia sociala fara complexe, chiar cu un
fel de orgoliu al marginalului.
Eficienta actiunii rationale si spiritul democratic vor fi cuvintele de ordine ale secolelor alXIX-lea si alXX_lea.
Este interesant cum Weber se apleaca asupra statisticilor ocupationale ale tarilor cu
compozitia reliogioasa mixta si cerceteaza cu minutiozitate proportiile, ajungand la
concluzia ,, ca oamenii de afaceri si detinatorii de capital, ca si lucratorii calificati de nivel
mai inalt si intr-o masura chiar mai mare ,personalul intreprinderilor moderne instruit in
domeniul tehnic si comercial sunt protestanti in proportie covarsitoare(Etica protestanta-pag
31).
Cercetand faptul ca unele parti din vechiul Imperiu cele mai dezvoltate economic si cele mai
favorizate prin resursele naturale au trecut la protestantism in sec al XVI-lea,Weber se
intreaba ,,de ce tinuturile cu cea mai mare dezvoltare economica au fost ,in acelasi timp,
extrem de favorabile unei revolutii in sanul Bisericii.
Reforma a insemnat de fapt eliminarea controlului unei Biserici cu al alteia , mai
toleranta.Diferente intre protestanti si catolici existau si din punct de vedere al educatiei
superioare oferite copiilor lor,interesul mai scazut al catolicilor pentru studii tehnice si
ocupatii industriale si comerciale si in general pentru afacerile specifice clasei mijlocii, fata de
cel al protestantilor.
Catolicii preferau gimnaziile umaniste,din randurile lor fiind putini antreprenori capitalisti si
aveau o proportie mai scazuta chiar in randurile muncitorilor calificati din industria moderna.
Dintre muncitorii experimentati , catolicii au o inclinatie mai puternica de a ramane la
mestesugurile lor, in timp ce protestantii sunt atrasi in numar mai mare spre fabrici unde
ocupa nivelurile superioare ca lucratori calificati sau ocupa locuri in administratie.
Weber explica alegerea ocupatiei ca fiind determinata de tipul de educatie favorizat de
atmosfera religioasa a comunitatii de bastina si a casei parintesti.
Judecand ambele religii la nivelul popular,protestantii critica idealurile ascetice ale modului
de viata catolic,in timp ce catolicii raspund cu acuzatia ca materialismul rezulta din
secularizarea tuturor idealurilor infaptuita de protestantism.
Atitudinile lor sunt diferite fata de viata economica ,,catolicul e mai linistit ,avand intr-o
masura mai mica impulsul de a dobandi :el prefera o viata cat se poate de sigura,chiar si cu un
venit mai mic ,decat o viata plina de riscuri si emotii, chiar daca i-ar putea aduce sansa de a
obtine onoruri si bogatie ,,protestantul prefera sa manance bine,iar catolicul sa doarma
netulburat.
In studiul intreprins de Weber se foloseste,,o expresie oarecum pretentioasa asa cum sustine
autorul insusi-pe care o denumeste ,,spiritul capitalismului. Aceasta nu poate fi ,,decat o

individualitate istorica, adica un complex de evenimente asociate intr-o realitate istorica pe

care le unim intr-un tot conceptual , tinand seama de semnificatia lor culturala (Etica
protestanta pag 41)
,,Spiritul capitalismului este un ,,fenomen semnificativ prin individualitatea sa unica
care ,,nu poate fi definit potrivit formulei genus proximum,differentia specifica pentru ca
,,trebuie sa fie alcatuit treptat din partile individuale extrase din realitatea istorica
Pentru a evidentia ,,Spiritul capitalismuluiWeber se foloseste de unele fraze apartinand lui
Benjamin Franklin,aceleasi fraze folosite si de Ferdinand Kurnberger in ,,Tablou al culturii
americane.
Frazele reprezinta profesiunea de credinta a unui yankeu si se pot rezuma astfel; ,,timpul
inseamna bani.,,creditul inseamna bani...,, banii au o natura prolifica,generatoare.
,,bunul platnic e stapan peste punga altuia,, din sase lire pe an ai putea trage foloase ca de
pe urma a o suta de lire daca esti un om de o prudenta si cinste bine cunoscuteetc.
Weber subliniaza faptul ca toate atitudinile morale ale lui Franklin sunt impregnate de
utilitarism. Onestitatea e utila deoarece asigura credit; la fel sunt punctualitatea ,harnicia
cumpatarea si acesta este motivul pentru care reprezinta virtuti.(numai in masura care sunt
utile individului)
In conceptia lui Franklin castigarea de bani in cadrul ordinii economice moderne, daca se face
legal este rezultatul si expresia virtutii si perfectionarii unei vocatii.
Idea datoriei cuiva de a-si urma vocatia este trasatura cea mai caracteristica a eticii sociale a
culturii capitaliste, chiar baza fundamentala a acesteia.Capitalismul din zilele noastre educa si
selecteaza subiecti economici de care are nevoie printr-un proces de supravietuire economica
a celor mai potriviti.
Spiritul capitalismului a intampinat o impotrivire din partea traditionalistilor, care voiau sa
traiasca asa cum erau obisnuiti, sa castige cat le era necesar.Cei care au castigat erau oameni
crescuti la scoala grea a vietii , calculati si indrazneti temperati si vrednici de incredere,
iscusiti si cu totul devotati afacerilor lor , cu opinii si principii strict burgheze.
Munca lor de-o viata era atat timp cat ramaneau atasati de traditia bisericii, in cel mai bun caz
ceva indiferent din punct de vedere moral.
La moartea bogatasilor, sume considerabile se indreptau spre institutiile religioase pentru
rascumpararea pacatelor. Chiar si scepticii si oamenii indiferenti fata de biserica se reconciliau
cu ea prin daruri, deoarece doreau sa-si asigure viata de apoi , pentru ca o supunere din afara
la poruncile bisericii era insuficienta pentru a asigura mantuirea.
Analizelor lui Weber continua pana in zilele noastre cand capitalismul ,,nu mai are nevoie de
sprijinul vreunor forte religioase si simte ca incercarile religiei de a influenta viata economica
in masura in care acestea mai pot fi resimtite ,sunt o imixtiune la fel de nejustificata ca si
reglementarea impusa de stat.
Opiniile si atitudinile oamenilor sunt determinate de acum de interesele comerciale si sociale.
Ei trebuie sa-si adapteze modul de viata la conditiile succesului capitalist , pentru ca astfel ,,se
scufunda .
Un element al analizei lui Weber il constituie si termenul german Beruf care a intrat in
vorbirea de zi cu zi a tuturor popoarelor protestante sugerand o conceptie religioasa ,aceea a
unei misiuni trasate de Dumnezeu.Valorizarea indeplinirii datoriei in treburile pamantesti era
forma cea mai inalta pe care o putea lua activitatea morala a individului.

Acest lucru a conferit activitatii lumesti o semnificatie religioasa si a creat prima data
conceptul de vocatie in acest sens. Conceptia asupra vocatiei aduce la lumina dogma centrala
a tuturor cultelor protestante ,,singurul mod de a trai acceptabil pentru Dumnezeu nu consta in
transcederea moralitatii lumesti in ascentismul monastic ,ci in indeplinirea obligatiilor impuse
individului de pozitia sa in lume.
Aceasta conceptie a fost dezvoltata de Luther in viziunea caruia renuntarea la indatoririle de
pe lumea aceasta este produsul egoismului ,reprezentand o retragere din fata obligatiilor
temporale.In conceptia lui munca in numele unei vocatii este expresia deplina a dragostei
fratesti , iar indeplinirea indatoririlor pamantesti este in toate imprejurarile singurul mod de
atrai acceptabil pentru Dumnezeu.. La Luther, conceptul de profesiune a ramas traditionalist,
profesiunea fiind ceva ce omul trebuie sa accepte ca un dat divin ,la care trebuie sa se
adapteze.
In evolutia sa ulterioara indatoririle lumesti nu mai erau subordonate celor ascetice, si
predicau obedienta fata de autoritate si acceptarea lucrurilor asa cum sunt.
Cercetand relatiile dintre vechea etica protestanta si spiritul capitalismului, in operele lui
Calvin,ale calvinismului si ale celorlalte secte puritane Weber nu poate demonstra insa ca
vreunul dintre fondatorii sau reprezentantii acestor miscari religioase a intentionat sa
promoveze spiritul capitalismului ca fiind telul muncii sale de- o viata , sau ca urmarirea
bunurilor pamantesti, conceputa ca un scop in sine avea pentru vreunul dintre ei o valoare
etica pozitiva.
Si asta pentru ca, mantuirea sufletului si doar aceasta , era centrul vietii si stradaniilor lor, iar
idealurile lor etice si rezultatele practice ale doctrinelor lor se bazau cu toatele doar pe ea si
erau consecintele unor motive pur religioase.
De aceea in mare masura consecintele Reformei au fost rezultate neprevazute si chiar nedorite
ale eforturilor reformatorilor.
Dupa analiza celor patru forme principale de protestantism ascetic ( calvinismul ,
pietismul,metodismul si sectele baptiste),Weber cauta sa explice conexiunea dintre ideile
religioase fundamentale ale protestantismului ascetic si maximele sale pentru conduita
economica de zi cu zi.
Pentru acest lucru cerceteaza scrierile care au derivat din practica pastorala pentru ca este
convins ca fortele religioase din epoca respectiva reprezinta influente decisive pentru
formarea caracterului national.
Si pentru ca latura puritanismului englez care a derivat din calvinism ofera baza religioasa cea
mai consistenta a ideii de vocatie Weber analizeaza scrierile lui Richard Bahter in a carui
opera ,,odihna vesnica a sfintilor are loc pe lumea cealalta pentru ca ,,pe pamant omul
trebuie, pentru a fi sigur de starea sa de gratie sa implineasca faptele celui care l-a trimis atat
timp cat este inca ziua ,,Nu timpul liber si bucuriile vietii ci doar activitatea slujeste la
sporirea gloriei lui Dumnezeu , in conformitate cu manifestarile limpezi ale vointei lui
Munca este pe de o parte o tehnica ascetica ingaduita, asa cum a fost dintotdeauna in Biserica
Occidentala, iar apararea specifica impotriva tuturor acelor tentatii pe care puritanismul le-a
reunit sub numele de viata in necuratie a detinut un rol important. Relatia sexuala este
ingaduita chiar in cadrul casatoriei, numai ca un mijloc voit de Dumnezeu pentru sporirea
gloriei sale , potrivit poruncii,,Cresteti si va inmultiti

Munca in conceptia lui Richard Bahter a ajuns sa fie considerata in sine scopul vietii, randuita
ca atare de catre Dumnezeu .
La Toma din Aquino munca este,, naturali ratiune ,necesara pentru intretinerea individului si
comunitatii, dar in cazul lui unde scopul este indeplinit ,preceptul inceteaza sa mai aiba vreun
inteles, iar in plus, aceste se aplica doar speciei, nu fiecarui individ.
In viziunea lui ,Imparatia lui Dumnezeu dobandeste preeminenta fata de porunca in sensul ei
literal ,cea mai inalta forma de productivitate monahala consta in sporirea,,Thesaurus
ecclesiaeprin rugaciune si cant.
Baxter insa sustine ca averea nu scuteste pe nimeni de respectarea ei neconditionata.( Nici
chiar bogatasii nu vor manca daca nu muncesc), caci si ei trebuie sa asculte porunca lui
Dumnezeu .
Pentru Luther , diferentierea oamenilor in clase si ocupatii era un rezultat direct al vointei
divine ,iar perseverenta individului in locul si limitele pe care i le atribuie Dumnezeu era o
indatorire religioasa.
Vocatia insa este cea mai bine reliefata de Baxter care sustine ca ,,in afara unei vocatii bine
reliefate,implinirile uni om sunt doar intamplatoare si neregulate ,iar el petrece mai mult timp
in tradavie decat la munca .
Interesanta este si etica quakerilor caresustin ca viata unei persoane in profesia sa este un
exercitiu de virtute ascetica .Dumnezeu nu cere munca in sine ci munca rationala intr-o
profesie,daca e necesar pentru binele comun sau al persoanei respective,o persoana poate
combina mai multe profesii sau isi poate schimba profesia daca doreste sa-si urmeze o vocatie
mai placuta lui Dumnezeu.
Tot Dumnezeu este acela care-i arata persoanei sansa obtinerii unui profit,acesta avand datoria
sa o fructifice fara un scop anume.
Din punct de vedere etic averea este maligna numai in masura in care reprezinta o tentatie
spre trandavie si bucuriile pacatoase ale vietii,dobandirea ei fiind rea numai cand se face cu
scopul de a trai mai tarziu fericit si fara griji.
Evidentierea importantei ascetice a unei profesiuni stabile a oferit o justificare etica pentru
diviziunea specializata,moderna a muncii ,iar interpretarea providentiala a obtinerii de profit
justifica activitatile omului de afaceri. Chiar si sportul era acceptat numai daca slujea unui
scop rational iar teatrul era considerat,,vorbarie goala,faptele si gesturile superflue si
ostentative
Era condamnata necinstea si lacomia impulsiva,obtinerea bogatiei ca rod al muncii insa era un
semn al binecuvantarii lui Dumnezeu.Era deasemenea incurajata investirea productiva a
capitalului iar etica medievala incuraja cersitul,chiar il glorifica,pentu ca in viziunea ei
cersetorii ofereau persoanelor instarite posibilitatea dea face fapte bune .
In concluzie,unul din elementele fundamentale ale spiritului capitalismului modern,conduita
rationala pe baza ideii de profesiune s-a nascut din spiritul ascetismului crestin.