EXEMPLE SUBIECTE LICEN - MEDICIN DENTAR

SEPTEMBRIE 2012
TEMA 1. ANESTEZIA N MEDICINA DENTAR (pag.6-53)
1. Radicalul aromatic confer substanelor anestezice locale caracter:
A. Hidrofil - Nu
B. Eozinofil - Nu
C. Lipofil - Da
D. Acidofil - Nu
E. Hidrofob - Nu
Pag. 6
2. n fluxul sanguin substana anestezic local circul sub:
A. Form legat - Da
B. Form aminic - Nu
C. Form liber - Da
D. Form hidrolizat - Nu
E. Form de component cationic - Nu
Pag.6
3. n timpul graviditii i lactaiei lidocaina poate :
A. Penetra bariera feto-placentar - Da
B. Avea efect teratogen - Da
C. Determina hipotensiune de sarcin - Da
D. Determina fenomene idiosincrazice - Nu
E. Determina hipertensiune de sarcin - Nu
Pag. 10
4. Agentul vasoconstrictor din preparatele anestezice locale permite:
A. O resorbie mai lent a anestezicului n circula ie - Da
B. Efect anestezic crescut - Da
C. Risc scazut de toxicitate sistemic - Da
D. Diminuarea sngerrii locale - Da
E. Risc crescut de toxicitate sistemic - Nu
Pag. 15
5. Care dintre afirmaiile urmtoare cu privire la adrenalin este fals?
A. Este o catecolamin - Nu
B. Este simpatomimetic - Nu
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n anestezicele locale - Da
D. Se folosete n concentraii de 1:50.000 pn la 1: 200.000 - Nu
E. Necesit adugarea unui conservant de tip bisulfit - Nu
Pag.15
6. Anestezia local prin infiltraie:
A. Reprezint modalitatea cea mai puin folosit de anestezie n medicina dentar ct i n chirurgia oromaxilo-facial. - Nu
B. Presupune introducerea anestezicului n esuturi cu ajutorul seringii i dispunerea lui la distana de
terminaiile nervoase - Nu
C. Se poate efectua pentru mucoasa cavitii orale, puncia anestezic fiind efectuat subcutanat - Nu
D. Include anestezia paraapical supraperiostal, anestezia intraligamentar, anestezia intraosoas - Da
E. Pentru tegumentele cervico-faciale puncia anestezic se poate efectua submucos, realizndu-se astfel o
anestezie superficial sau profund -Nu
Pag. 20
7. Reperele pentru anestezia toncular periferic la tuberozitate sunt:
A. Arcada zigomatic - Nu
B. Rdcina palatinal a molarului de 12 ani - Nu
C. Mucoasa mobil - Da

D.Creasta zigomato-alveolar - Da
E. Rebordul orbitar inferior - Nu
Pag. 24
8. Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanat, punc ia se face:
A. n obraz inaintea muschiului maseter - Da
B. n obraz inapoia muschiului maseter - Nu
C. Sub marginea inferioar a osului zigomatic - Da
D. Distal de creasta zigomato-alveolar - Da
E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic - Nu
Pag. 24
9. Anestezia nervului nazopalatin:
A. Determin insensibilizarea mucoasei palatinale de la nivelul liniei mediene pn la premolarul unu de
partea respectiv inclusiv Nu
B. n medicina dentar se efectueaz cel mai frecvent pe cale exooral- Nu
C. Este nedureraos datorit inervaiei slabe de la nivelul papilei i aderenei reduse a fibromucoasei palatine
- Nu
D. Puncia se efectueaz la nivelul papilei interdentare - Nu
E. Teritoriul anesteziat se refer la treimea anterioar a fibromucoasei palatine, demarcaia posterioar fiind o
linie transversal de la canin la canin - Da
Pag. 25
10. Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevrate urmtoarele:
A. Locul de puncie este ntre creasta temporal i plica pterigomandibular la 1 cm deaupra planului de
ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat Da
B. Acul va progresa n contact cu osul, naintnd n profunzime pe faa extern a ramului mandibular i, pe
msur ce ptrunde, se va deplasa progresiv corpul seringii ctre linia median a mandibulei Nu
C. La 1 cm n profunzime se anesteziaz nervul lingual, apoi la 1,5-2 cm nervul alveolar inferior situat mai
posterior Da
D. Vizeaz anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual i bucal- Nu
E. Este o anestezie troncular bazal- Nu
Pag. 29
11. Alveolita postextracional are o frecven mai mare, dup:
A. Anestezia intraligamentar - Da
B. Anestezia prin imbibiie - Nu
C. Anestezia prin refrigeraie - Nu
D. Anestezia intrapapilar - Nu
E. Anestezia prin infiltraie local - Nu
Pag. 42
12. Sincopa vaso-vagal reprezint cel mai frecvent accident care const n:
A. Pierderea contienei de scurt durat - Da
B. Slabiciune general musculara - Da
C. Pierderea tonusului postural - Da
D. Vrsturi, diaree - Nu
E. Incapacitatea pacientului de a se menine n ortostatism- Da
Pag. 43
Tema 2. Extractia dentara (pg. 64-102)
1. La folosirea elevatorului drept trebuie respectate cateva reguli:
A. in timpul luxatiei folosim ca sprijin dintii adiacenti -NU
B. la nivelul dintilor superiori si posteriori elevatorul trebuie sa fie in axul dintelui -NU
C. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele de extras -DA
D. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu alveola-NU
E. intotdeauna se aplica lingual -NU
Pg.80
2. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari cand:
A. radacinile sunt foarte divergente -DA
B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza -DA
C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare-NU

D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clestelui-DA

E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei-DA
Pg.81
3. In cazul molarilor speriori se va practica o separatie radiculara:
A. in V -NU
B.in T -DA
C.in L -NU
D.in Y -DA
E.in Z -NU
Pg.81
4. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri:
A. lamboul trapezoidal -DA
B. lamboul triunghiular -DA
C. lamboul rotat -NU
D. lamboul bilobat -NU
E. lamboul avansat -NU
Pg.86
5. Dupa efectuarea extractiei dentare se recomanda pacientului urmatoarele:
A. sa mentina pansamentul supraalveolar timp de o ora -DA
B. dieta sa fie fierbinte -NU
C. sa clateasca gura la o ora dupa extractie cu solutii antiseptice-NU
D. sa se spele pe dinti la doua ore dupa extractie -NU
E. sa efectueze masticatia pe zona dintelui extras -NU
Pg.91
6. Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui de extras sunt:
A. radacini subtiri efilate -DA
B. sept interadicular subtire -NU
C. anchiloza dento-alveolara -DA
D. radacini drepte neefilate -NU
E. os alveolar dens -DA
Pg.92
7. Lezarea nervoasa in cazul extractiei molarului de minte apare in:
A. 6-7% din cazuri -NU
B. 0,1-0,5% din cazuri -NU
C. 0,6-5% din cazuri -DA
D. 0,6-7% din cazuri -NU
E. 0,5% din cazuri -NU
Pg.97
8. Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de:
A.durere -DA
B.vindecare intarziata -DA
C.complicatii infectioase -DA
D.trismus -DA
E.scaderea glicemiei -NU
Pg.98,101
9. Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt:
A. insuficienta hepatica -DA
B. hipotensiunea arteriala -NU
C. persistenta tesutului de granulatie in alveola-NU
D. tratamente anticoagulante -DA
E. antialgicele NU
Pg.99
10. In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de:
A. chiuretajul alveolar incomplet -DA
B. fractura apexului -NU
C. mesarea alveolei -NU

D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator-DA

E. sutura plagii -NU
Pg.100
11. Infectiile spatiilor fasciale oro-maxilo- faciale pot aparea ca si complicatii ale:
A. extractiilor simple -NU
B. extractiilor laborioase -DA
C. alveolotomiilor dificile -DA
D. hemoragiilor imediate -NU
E. hemoragiilor imediat-prelungite -NU
Pg.101
12. Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt:
A. sutura plagii -NU
B. dehiscenta plagii -DA
C. radioterapia -DA
D. hipervitaminoza -NU
E. malnutritia -DA
Pg.101
Tema 3. Patologia erupiei dentare
(pag. 116122, 131-157, 159-169)
1. Factorii locali incriminati n etiopatogenia incluziei dentare sunt:
A. Factorii ereditari NU
B. Osteoscleroza procesului alveolar DA
C. Obstacolele in calea eruptiei dentare DA
D. Tulburari metabolice NU
E. Reducerea spatiului pe arcada DA
Pag. 116
2. Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare sunt:
A. Rahitismul DA
B. Disostoza cleidocranian DA
C. Sindromul Down DA
D. Hipotiroidismul DA
E. Malpoziia dentar NU
Pag . 116
3. Dup criteriul topografic, incluziile dentare pot fi:
A. Intraosoase DA
B. Submucoase DA
C. Simetrice DA
D. Asimetrice DA
E. Vestibulare NU
Pag. 117
4. Pe ortopantomograma realizat n incluzia dentara sunt vizibile:
A. Dinii n erupie - DA
B. Canalul mandibular - DA
C. Dintele inclus - DA
D. Relaia centric - NU
E. Raporturile dintelui inclus cu dinii vecini DA
Pag. 118
5. Din punct de vedere al relaiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular dup Pell i
Gregory clasificarea cuprinde 3 clase:
A. Clasa I: coroana molarului de minte este total acoperit de ramul mandibular NU
B. Clasa II: jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului mandibular DA
C. Clasa III: coroana molarului de minte este total acoperit de ramul mandibular DA

D. Clasa I: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului
mandibular DA
E. Clasa II: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului
mandibular NU
Pag. 133
6. Factorii care ngreuneaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. Poziia mezio-angular NU
B. Rdcini lungi i subiri DA
C. Clasa a III-a dup Pell i Gregory DA
D. Os dens, rigid DA
E. Spaiu parodontal larg NU
Pag. 141
7. Factorii care uureaz odontectomia molarului 3 inferior sunt:
A. Rdcini curbe i divergente NU
B. Raport direct cu canalul mandibular NU
C. Clasa C dup Pell i Gregory NU
D. Rdcini conice sau fuzionate DA
E. Incluzie osoas complet NU
Pag. 141
8. Evoluia pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este determinat de:
A. Virulena germenilor cauzali DA
B. Reactivitatea i terenul bolnavului DA
C. Orientarea rdcinilor n raport cu tablele osoase DA
D. Existena unor loji care comunic ntre ele DA
E. Relaia cu canalul mandibular NU
Pag. 143
9. Decapuonarea este indicat n urmtoarele situaii:
A. Incluzie vertical DA
B. Spaiu suficient pe arcad pentru erupia ulterioar DA
C. Incluzie orizontal NU
D. Capuon de mucoas subire, care acoper faa ocluzal a molarului de minte DA
E. Incluzie submucoas DA
Pag. 146
10. Pentru odontectomie se vor respecta urmtoarele principii:
A. Expunerea optim a ariei dintelui inclus DA
B. Ostectomia DA
C. Separaia corono-radicular dac este nevoie DA
D. Sacul pericoronorar nu trebuie ndeprtat NU
E. Sutura se va realiza ntr-un plan, cu fire separate DA
Pag. 147
11. n odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de accidente
intraoperatorii:
A. Fractura tuberozitii maxilare DA
B. Comunicarea oro-sinusal postextracional DA
C. Deschiderea foselor nazale NU
D. mpingerea dintelui n sinusul maxilar DA
E. mpingerea dintelui n spaiul pterigomaxilar -DA
Pag. 157
12. Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:

A. Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat DA

B. Incluzie vestibular DA
C. Incluzie intermediar sau transversal DA
D. Incluzie orizontal NU
E. Incluzie vertical NU
Pag. 160
TEMA 4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE pg. 174- 194
1. Reacolarea lamboului si sutura:
a. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minim
b. Sutura se face de regula cu fir continuu
c. Sa se obtina reacolarea fara tensiune a mucoperiostului
d. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor cheie: laturile lamboului, insertiile frenurilor
sau bridelor
e. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii
Rspuns corect: a,c,e pag. 190
2. Complicaii postoperatorii tardive n rezecia apical:
a. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire
b. Hematom
c. Suprainfectare
d. Hemoragie postoperatorie
e. Fractura rdcinii
Rspuns corect: a,e pag.193
3. Criteriile de apreciere a succesului in rezecia apical sunt:
a. Imagine radiologic lipsit de orice elemente patologice
b. Simptomatologie clinic specific edem, durere, fistul
c. Dinte nefuncional
d. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare dect cea preexistent
e. Semne radiologice de resorbie radiculare sau hipercementoz
Rspuns corect: a pag.175
4. Reacolarea i sutura se realizeaz:
a. Cu fire separate, resorbabile, 3-0 sau 4-0
b. Cu fir continuu, resorbabil 2-0
c. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0
d. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0
e. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0
Rspuns corect: d pag.190
5. ngrijirile post operatorii dup rezecia apical sunt:
a. Dieta din ziua interveniei va fi solid, rece
b. Splatul pe dini e permis din ziua interveniei
c. Se cltete usor gura cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin
d. Se evit masticaia pe partea opus zonei operate
e. Se consum buturi carbogazoase n primele zile dup intervenie
Rspuns corect: c pag.192
6. Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop:
a. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces
b. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia acesteia, cu meninerea restului coroanei i/sau
rdcilor
c. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului i a leziunii
periapicale

d. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al rdcinii unui dinte

e. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice
Rspuns corect: a pag.194
7. Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului (rezecia apical propriu-zis):
a. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu
apexurile n leziunea chistic
b. Se va rezeca un segment de 3-5 mm
c. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase
d. Se poate rezeca mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii
e. Planul de seciune va fi bizotat spre palatinal (45)
Rspuns corect: a pag.186
8. Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical:
a. Dimensiuni limitate ce ofer acces bun
b. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete
c. Se intervine asupra marginii gingivale libere
d. Pacientul nu poate menine o bun igien oral
e. Incizie i decolare dificile
Rspuns corect: b pag.177
9. Abordul radacinii palatine:
a. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte des efectuat
b. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival
c. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior
d. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul lezarii pachetului vasculo-nervos
nazo-palatin
e. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei vestibulare
Raspuns corect: c pag. 191
10. Amputatia radiculara:
a. Metoda terapeutica aplicabila pentru dinti pluriradiculari, la care procesul periapical intereseaza una sau
doua radacini
b. Indicata in cazul dintilor pluriradiculari la care procesul periapical intereseaza strict o radacina, iar cealalta
radacina/celelalte radacini pot fi tratate corect endodontic
c. Metoda consta in sectionarea portiunii coronare afectate
d. Pentru molarii maxilari, este cunoscuta si sub numele de premolarizare
e. Metoda consta in sectionarea portiunii corono-radiculare afectate, fara extractia acesteia
Raspuns corect: b pag 194
11. Chiuretajul periapical:
a. Nu urmareste aceleasi etape initiale ca si rezectia
b. Metoda este indicata pentru obturatii in exces vechi
c. Dupa evidentierea apexului si a spatiului periapical, se chiureteaza materialul de obturatie in exces
d. Are ca scop indepartarea apexului si a leziunii periapicale
e. Dupa chiuretaj, se efectueaza toaleta plagii si nu se sutureaza
Raspuns corect: c pag 194
12. Contraindicatii relative ale rezectiei apicale:
a. Dinti fara valoare protetica
b. Cand leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui
c. Resturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare, fara posibilitatea restaurarii coronoradiculare
d. Fractura radiculara verticala
e. Corticala vestibulara groasa

Raspuns corect: e pag 175

TEMA 5. Tratamentul chirurgical preprotetic
Pg. 198-220
1. Frenul lingual este constituit din:
a) Tesut conjunctiv dens DA
b) Tesut fibros NU
c) Fibre musculare NU
d) Mucoas acoperitoare subire NU
e) Tesut conjunctiv lax NU
Pag 200
2. In cazul hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale, etiologia este:
a) Iritativ-chimic NU
b) Iritativ-mecanic acuta NU
c) Iritativ-mecanic cronica DA
d) Neoplazic NU
e) Idiopatic NU
Pag 203
3. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este:
a) Reducerea marcat a adncimii alveolare NU
b) Reducerea marcat a latimii anului vestibular NU
c) Reducerea uoar a latimii anului vestibular NU
d) Reducerea marcat a nlimii i/sau l imii crestei alveolare DA
e) Stimularea creterii nlimii i/sau limii crestei alveolare NU
Pag 214
4. Tuberoplastia:
a) Indicata la pacientii cu sant retrotuberozitar desfiintat prin atrofie osoasa accentuata DA
b) indicata in scopul imbunatatirii inchiderii marginale posterioare a protezelor scheletizate NU
c) nchiderii marginale posterioare a protezelor mandibulare NU
d) Indicata in scopul imbunatatirii ofertei osoase n vederea aplicrii implantelor endoosoase NU
e) Indicata in scopul imbunatatirii fizionomiei pacientului NU
Pag 217
5. Torusul mandibular este localizat:
a) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona canin-premolar DA
b) Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-canin NU
c) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona molar NU
d) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral n zona incisivo-canin NU
e) Pe coama crestei alveolare mandibulare uni sau bilateral n zona canin-premolar NU
Pag 219
6. Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostal se prepar:
a) lambouri totale vestibulare NU
b) lambouri totale linguale NU
c) lambouri pariale vestibulare i linguale DA
d) doar lambouri pariale vestibulare NU
e) doar lambouri pariale linguale NU
Pag 209
7. Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include:
a) frenectomia NU
b) frenoplastia in Z NU
c) tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare- NU
d) extractia alveoloplastica DA
e) vestibuloplastia la maxilar NU
Pag 198 -210
8. Precizai care dintre urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale:
a) Vestibuloplastia NU
b) Frenectomia DA

c) Frenoplastia in Z DA
d) Tuberoplastia NU
e) Frenoplastia cu vestibuloplastie DA
Pag 198-199
9. Timpii operatori ai frenectomiei sunt:
a) Evideniaza frenului labial prin punerea sa in tensiune DA
b) Incizie n felie de portocal NU
c) Aplicarea penselor hemostatice i incizia frenului distal de acestea DA
d) Rotaia lamboului n plan orizontal NU
e) Aplicarea firelor de sutur DA
Pag 198
10. Hiperplazia gingival este caracterizat prin:
a) Creterea asimptomatica a gingiei DA
b) Creterea rapid a gingiei NU
c) Creterea lent i progresiv a gingiei DA
d) Creterea localizat sau generalizat a gingiei DA
e) Cretere simptomatic a gingiei NU
Pag 206
11. Alveoloplastia reprezint o intervenie chirurgicala care:
a) Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare DA
b) Se realizeaz fr conservarea osului alveolar NU
c) Se realizeaz cu conservarea osului alveolar DA
d) Realizeaza regularizarea osoas la nivelul suprafe elor neregulate i/sau a septurilor interradiculare DA
e) Se realizeaz fr regularizare osoas NU
Pag 211
12. Landa descrie trei forme clinice de torus palatin:
a) Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bol ii palatine NU
b) Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bol ii palatine DA
c) Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bol ii palatine DA
d) Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bol ii palatine DA
e) Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bol ii palatine NU
Pag 218
TEMA NR. 6. INFECII ORO-MAXILO-FACIALE
pag. 242-268 i 270-288
1. Diagnosticul diferenial al infeciilor odontogene de spaiu genian se face cu urmtoarele entiti
clinice, mai puin una:
a) Celulita genian dat de Haemophilus influenzae
b) Tumora de parotid
c) Flegmonul difuz hemifacial
d) Adenita genian supurat
e) Chistul sebaceu genian suprainfectat
R: b (pag. 252)
2. Delimitarea superioar a spaiului infratemporal este dat de:
a) Muchiul temporal
b) Inseria inferioar a muchiului pterigoidian lateral
c) Tuberozitatea maxilarului
d) Baza craniului
e) Inseria superioar a muchiului pterigoidian lateral
R: d (pag. 255)
3. Delimitarea inferioar a spaiului submandibular este dat de:
a) Muchiul milohioidian
b) Muchiul hioglos
c) Muchiul stiloglos
d) Osul hioid

e) Burta anterioar a digastricului

R: d (pag. 257)
4. Spaiul sublingual este delimitat anterior de:
a) Muchii geniogloi
b) Muchii geniohioidieni
c) Muchiul milohioidian
d) Faa intern a arcului mentonier
e) Mucoasa sublingual
R: d (pag. 259)
5. Dintre spaiile fasciale secundare fac parte:
a) Spaiul maseterin
b) Spaiul submentonier
c) Spaiul pterigomandibular
d) Spaiul temporal superficial i profund
e) Spaiul sublingual
R: a, c, d (pag. 246)
6. Spaiul parafaringian este submprit n:
a) Spaiul pterigoidian lateral
b) Spaiul stilomastoidian
c) Spaiul laterofaringian
d) Spaiul retrofaringian
e) Spaiul prevertebral
R: c, d, e (pag. 265)
7. Compartimentul posterior al spaiului laterofaringian cuprinde urmtoarele elemente, mai puin
unul:
a) Vena jugular intern
b) Prelungirea faringian a glandei parotide
c) Artera carotid intern
d) Nervul cranian IX
e) Nervul cranian XII
R: b (pag. 265)
8. Angina Ludwig este denumirea sub care mai este cunoscut:
a) Flegmonul amigdalian
b) Flegmonul hemifacial
c) Flegmonul retrofaringian
d) Flegmonul planeului bucal
e) Flegmonul laterofaringian
R: d (pag. 270)
9. Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar dup un interval aproximativ de:
a) O sptmn
b) Dou sptmni
c) Trei sptmni
d) O lun
e) ase sptmni
R: a (pag. 282)
10. Actinomicoza cervicofacial poate avea debut:
a) Subacut
b) Acut
c) Supraacut

d) Cronic
e) Fulminant
R: b, d (pag. 285)
11. Stadiul primar al sifilisului se caracterizeaz prin:
a) Sifilide
b) Tuberculi
c) Micropoliadenopatie
d) Gome
e) ancru sifilitic
R. e (pag. 287)
12. La nivelul oaselor maxilare se descriu urmtoarele entiti patologice ale sifilisului n stadiul
teriar:
a) ancru
b) Sifiloame circumscrise
c) Sifiloame difuze
d) Sifilide
e) Goma maxilar
R: b, c, e (pag. 287)
TEMA 7. AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR Pg. 291 - 308
1. Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa formata dintr-un epiteliu:
a. pluristratificat
b. cu ortokeratoza
c. cu parakeratoza
d. epiteliu cilindric, cu cili
e. de tip respirator
R : a, d, e pag. 293
2. Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa susceptibila patologiei:
a. arcadei dentare inferioare
b. alergice
c. infectioase
d. autoimune
e. neoplazice
R : b, c, e pag.293
3. In sinuzita maxilara de cauza dentara pot fi prezenti urmatorii factori favorizanti locali:
a. polipi sinuzali
b. deviatia de sept nazal
c. scaderea motilitatii ciliare, simultan cu cresterea secretiei de mucus
d. osteita procesului periapical
e. pericoronarita molarului de minte superior
R : a, b, c pag.295
4. In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:
a. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali
b. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali
c. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali
d. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vechi
e. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus
R : b, c, d pag 295
5. Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin trei faze successive:
a. tumor, calor si dolor
b. exudativa, de granulare si epitelizare
c. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
d. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
e. congestiva, catarala si supurata

R : e pag.296
6. In sinuzita maxilara acuta de cauza dentara, semnele clinice majore sunt:
a. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a capului
b. durerea unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala,
exacerbata de pozitia decliva a capului
c. iritatia rino-faringiana
d. cacosmia subiectiva
e. febra 38-39C
R : b, d, e pag.296
7. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, radiografiile standard pentru sinusurile anterioare
ale fetei evidentiaza:
a. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit
b. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism
c. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central
d. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie
e. marimea, forma si prelungirile sinusurilor maxilare
R : d, e pag. 297
8. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferential se face cu:
a. sinuzita maxilara alergica
b. sinuzita maxilara fungica
c. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat
d. sinuzitele maxilare specifice
e. osteomielita maxilarului
R : a, b, c, d pag. 299
9. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da nastere:
a. bolii de focar
b. nevralgiei infraorbitare
c. meningitei
d. traheitei
e. necrozei dintilor sinuzali
R :a, b, d pag. 299
10. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in:
a. asigurarea drenajului sinuzal
b. indepartarea factorului cauzal
c. cura radicala a sinusului maxilar
d. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a, macrolide sau lincosamide
e. corticoterapie
R : a, b, d, e pag 300
11. In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are ca scop:
a. realizarea unei interventii minim invazive
b. raclarea apexiana
c. indepartarea mucoasei sinusului maxilar
d. asigurarea drenajului sinuzal
e. realizarea indeosebi a meatotomiei
R : c, d pag. 302
12. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm, se va
realiza in functie de:
a. marimea si localizarea defectului
b. prezenta sau absenta dintilor
c. prezenta lucrarilor protetice fixe
d. adancimea vestibulului maxilar si a boltii palatine
e. optiunea chirurgului
R : a, b, c, e pag 304
TEMA 8- TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE( pg.312-335; pg.361-369; pg.379-382;
pg.388-394)
1. Condiiile necesare unei plgi pentru a fi considerat neinfectat sunt:

A. Rezult n urma aciunii unor ageni traumatici ascuii- DA

B. Lipsa contaminrii cu pamnt, rugin, saliv -DA
C. Plaga s fie veche de 12 ore -NU
D. Rezult n urma aciunii unor ageni traumatici cu energie cinetic crescut-NU
E. Plaga s fie mai recent de 6 ore -DA
PG.312
2. Zonele de rezisten minim ale mandibulei, din punct de vedere biomecanic, sunt:
A. Apofiza coronoid - NU
B. Simfiza mentonier - NU
C. Colul condilului mandibular - DA
D. Gaura mentonier - DA
E. Unghiul mandibulei - DA
PG.316
3. Fracturile condilului mandibular se clasific, din punct de vedere anatomic, n:
A. Subcondiliene joase - DA
B. Verticale - NU
C. Subcondiliene nalte - DA
D. Intracapsulare - DA
E. Coronoide - NU
PG. 321
4. Dup Kazanjian i Converse, Clasa I n clasificarea dup localizarea liniei de fractur, raportat la
dentiie, n relaie cu tratamentul oropedic, este:
A. Dini abseni pe ambele fragmente fracturate -NU
B. Dini prezeni pe ambele fragmente fracturate -DA
C. Dini cu status parodontal favorabil - NU
D. Dini prezeni numai pe unul din fragmentele fracturate-NU
E. Dentiie temporar sau mixt -NU
PG.322
5. Fracturile pariale ale etajului mijlociu al feei se clasific n:
A. Fracturi ale tuberozitii maxilare -DA
B. Fracturi orizontale -NU
C. Perforaii ale bolii palatine -DA
D. Fracturi ale crestei alveolare -DA
E. Fractura Richet -NU
PG.362
6. Fractura Le Fort III intereseaz :
A. Peretele inferior al orbitei DA
B. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale DA
C. Peretele antero-lateral a sinusului maxilar NU
D. Peretele extern al orbitei DA
E. Suprafata orbitala a etmoidului DA
PG.365
7. Semnele clinice ale disjunctiei cranio-maxilare inalte sunt:
A. Tulburari oculare: enoftalmie si diplopie DA
B. Edem facial important (facies in butoi) NU
C. Echimoze ale mucoasei oraale in dreptul apofizelor pterigoide NU
D. Mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza craniului DA
E. Rinolicvoree - DA
Pg.365-366
8. Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic:
A. Fisuri ale complexului zigomatic NU
B. Fracturi pariale ale rebordului orbital inferior i lateral DA
C. Fractura disjuncie de malar DA
D. Fractura ,, blow-out a podelei orbitei DA
E. Fractura cominutiv DA
PG.379-380

9. Etiologia traumatismelor dento-alveolare este reprezentata de:

A. Cdere accidental DA
B. Accidente sportive- DA
C. Agresiune uman sau animal DA
D. Accidente de munca DA
E. Anestezia loco-regionala NU
PG. 388
10. Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin:
A. Coafaj indirect NU
B. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 1-2 saptamani NU
C. Rezectie apicalaNU
D. Extirpare vital DA
E. Extracie dentar NU
PG.389
11. Traumatismele esuturilor parodontale pot fi, cu excepia:
A. Subluxaia NU
B. Luxaia cu extruzie NU
C. Avulsia complet NU
D. Contuzia parodontal NU
E. Contuzia dentar- DA
PG. 390
12. Atitudinea terapeutica in cazul fracturii radiculare verticale este:
A. Tratament endodontic cu obturatie de canal NU
B. Extractia dentara DA
C. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 2-3 luni NU
D. Expectativa 7 10 zile NU
E. Daca se reuseste reducerea fracturii, se practica tratament endodontic asociat cu rezectia apicala si
imobilizarea dintelui NU
Pg.390
Tema 9 Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale (pg.402-404, pg406-426,
pg428-433, pg437-443)
1. Diagnosticul diferenial al chistului dermoid cu localizare n planeul bucal se poate face cu:
A. Ranula sublingul DA
B. Chistul teratoid DA
C. Supuraiile lojei sublinguale DA
D. Adenopatia metastatic submentonier DA
E. Litiaza salivar submandibular NU
Pag. 403-404
2. Sialochistul
A. Poate aprea prin evoluia cronic a unui mucocel DA
B. Apare doar la copil NU
C. Apare prin retenie de puroi NU
D. Cel mai frecvent apare parotidian DA
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar DA
Pag 411
3. Mucocelul
A. Este o formaiune tumoral parenchimatoas NU
B. Apare n urma unui traumatism acut la nivelul mucoasei orale DA
C. Este un chist n adevratul sens al cuvntului NU
D. Mucoasa acoperitoare nu este modificat DA
E. Tratamentul este reprezentat totdeauna de radioterapie NU
Pag. 411
4. Ranula

A. Are o coloraie tipic, albstruie DA

B. La palpare este dureroas NU
C. Se poate suprainfecta DA
D. Varianta n bisac are forma unei clepsidre DA
E. Intotdeauna se dezvolt sub muchiul milohioidin NU
Pag. 413
5. Diagnosticul diferenial al ranulei sublinguale se face cu:
A. Dilataiile chistice ale canalului Wharton DA
B. Chistul dermoid DA
C. Tumori maligne ale mucoasei planeului bucal DA
D. Chistul dentiger molar cu evoluie lingual NU
E. Limfangiomul DA
Pag 413-414
6. Epulis fissuratum:
A. Este o leziune de natura microbiana NU
B. Poate prezenta si zone ulcerate DA
C. Tratamentul presupune excizia n totalitate a zonei hiperplazice DA
D. Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator NU
E. Este obligatoriu examenul histoptologic al piesei extirpate DA
Pag. 417 - 418
7. Granulomul piogen:
A. Apare mai frecvent la gravide DA
B. Incidena este maxim n primul trimestru de sarcin NU
C. Incidena se accentueaz n trimestrul al treilea de sarcin DA
D. Apariia este favorizat de igiena oral nesatisfctoare DA
E. Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni i progesteron NU
Pag. 419
8. Botriomicomul
A. Apare predilect la nivelul mucoasei vlului palatin NU
B. Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labiale DA
C. Apare pe fondul unui factor iritativ mecanic DA
D. Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare i inhib dezvoltarea NU
E. Apariia este corelat cu un traumatism acut al mucoasei DA
Pag. 419
9. Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu:
A. Epulisul granulomatos DA
B. Epulisul cu celule gigante DA
C. Granulomul central cu celule gigante NU
D. Tumora brun NU
E. Tumori maligne ale mucoasei gingivale n perioada de debut DA
Pag. 421
10. Granulomul congenital
A. Este o leziune extrem de rar DA
B. Afecteaz adesea sexul feminin DA
C. Se localizeaza cel mai frecvet pe creasta alveolar mandibular NU
D. Are culoare roz-roie DA
E. Pot determina fenomene de subnutriie DA
Pag. 423
11. Fibromul
A. Nu este considerat a fi o tumor propriu-zis DA

B. Provine din esutul epitelial NU

C. Provine din tesutul conjunctiv DA
D. Apare predominant la sexul masculin NU
E. Dimensiunile sunt, de regul, de la 0,5 cm la 2 cm DA
Pag. 428
12. Schwannomul
A. Se numete i neurinom DA
B. Apare mai frecvent la copil NU
C. Se gsete la nivelul zonelor de extensie a membrelor NU
D. Se asociaz n mod tipic cu traiectul unui nerv DA
E. Evoluia este spre malignizare NU
Pag. 433
Tema 10. Chisturi, tumori benign si osteopatii ale oaselor maxilare
(Pg 450-471, pg. 474-485, pg. 488-510, pg.512-517)
1. Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu:
A) ameloblastomul (NU)
B) chistul follicular (DA)
C) keratochistul odontogen primordial (DA)
D) chistul radicular lateral (DA)
E) chistul periapical (NU)
(pag.460)
2. Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic:
A) incidenta este similara la barbate si femei (DA)
B) exceptional la copii sub 10 ani (DA)
C) apare mai frecvent la femei (NU)
D) la maxilar sunt mai frecvente (NU)
E) tumora este tardiv simptomatica (DA)
(pag.474)
3. Fibromul ameloblastic:
A) este simptomatic cind atinge dimensiuni mari (DA)
B) mai frecvent la sexul feminine (NU)
C) localizarea predilecta este la maxilar (NU)
D) este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni(DA)
E) nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase (NU)
(pag.483)
4.Odontomul:
A) mai frecvent la mandibula decat la maxilar (NU)
B) combina elemente epiteliale si ectomezenchimale(DA)
C) prezinta patru forme anatomo-clinice (NU)
D) forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui
dinte (NU)
E) este o tumora odontogena relative frecventa (DA)
(pag.484)
5. Mixomul odontogen:
A) apar mai frecvent intre 20-45 de ani (NU)
B) apar si la nivelul oaselor lungi (DA)
C) clinic, radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor(DA)
D) este rezultatul transformarii tumorale benign a papilei mugurelui dentar (DA)
E) se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei (NU)
(pag.490)
6. Boala Paget:
A) intereseaza doar oasele viscerocraniului (NU)
B) este frecvent intilnita la copil (NU)
C) apare in special la persoane de peste 40 de ani(DA)

D) apare mai frecvent la sexul masculine (DA)

E) caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa(DA)
(pag.515)
7. Sunt chisturi neodontogene:
A) chistul de eruptie (DA)
B) chistul rezidual (NU)
C) chistul follicular (NU)
D) chistul radicular (DA)
E) chistulgingival al adultului(NU)
(pag.450)
8. Fac parte din tumorile epiteliului odontogen:
A) mixomul odontogen (NU)
B) fibromul ameloblastic (NU)
C) odontoameloblastomul (NU)
D) cementoblastomul (NU)
E) ameloblastomul (DA)
(pag.474)
9. Clinic keratochistul odontogen:
A) sunt in general asimptomatice (DA)
B) induc mobilitatea dintilor adiacenti (DA)
C) induc tulburari sensitive in teritoriu (NU)
D) nu imping pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara mandibulei (NU)
E) au tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai putin vestibulo-lingual
(pag.452)
10. Tratamentul keratochistului odontogen:
A) chistectomia (DA)
B) Marsupializarea (DA)
C) Rezectia osoasa marginala sau segmentara (DA)
D) nu este indicat tratamentul chirurgical (NU)
E) tratamentul endodontic al dintilor adiacenti chistului (NU)
(pag.454)
11. Radiologic chistul dentiger se prezinta sub mai multe variante:
A) varianta cu extensie lateral (DA)
B) varianta cu extensie vestibulara (DA)
C) varianta circumferentiala (DA)
D) varianta cu evolutie lingual (NU)
E) varianta circumscrisa (NU)
(pag.456)
12. Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se face cu:
A) tumori benigne gingivale,in special fibroame (DA)
B) chistul radicular lateral (NU)
C) keratochistul odontogen primordial (NU)
D) chistul follicular (NU)
E) tumori maligne endoosoase (NU)
(pag. 482)
TEMA NR. 11. TUMORI MALIGNE O.M.F.
1. Dintre formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale nu face parte: a) Forma
scleroas b) Forma ulcerativ c) Forma vegetant d) Forma infiltrativ, nodular e) Leucoplazia ptatR: a
(pag. 553)
2. n cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violent (n special nocturn), poate fi
orientativ pentru un diagnostic de:
a) Limfosarcom
b) Osteosarcom
c) Fibrosarcom
d) Metastaz osoas
e) Fibrom osifiant

R: b (pag. 555)
3. Care dintre urmtoarele leziuni reprezint una cu potenial de malignizare la nivelul tegumentelor
cervico-faciale?
a) Keratoacantomul
b) Carcinomul bazocelular
c) Carcinomul scuamocelular
d) Chistul sebaceu
e) Melanomul
R: a (pag. 556-557)
4. Care este indicele descriptiv conform stadializrii TNM n cazul decelrii clinice a unui ganglion
submandibular ipsilateral cu tumora primar intraoral, cu diametrul cuprins ntre 3 i 6 cm?
a) N3
b) N2b
c) N2c
d) N2a
e) N1
R: d (pag. 566)
5. Dintre aspectele histopatologice din evoluia tumorilor maligne orale nu fac parte:
a) Mutaia 3p, 17p
b) Carcinom in situ
c) Ruperea membranei bazale
d) Intravazarea
e) Mutaia 6p, 4q, 10q
R: a, e (pag. 544)
6. Zonele orale de maxim risc n apariia tumorilor maligne sunt:
a) Faa dorsal a limbii
b) Vrful limbii
c) Peretele posterior al faringelui
d) Marginile laterale ale limbii
e) Planeul bucal
R: d, e (pag. 550)
7. Leziunile orale premaligne nu includ:
a) Leucoplazia verucoas
b) Eritroleucoplazia
c) Leucoplazia omogen 0
d) Eritroplazia
e) Lichenul plan
R: c, e (pag. 551-552)
8. Pentru formele nodulare de debut ale tumorilor maligne orale sunt adevrate urmtoarele:
a) Caracterizeaz tumorile cu debut n glandele salivare mici
b) Se prezint sub forma unui nodul ce se dezvolt la nivelul submucoasei
c) Consistena este moale
d) Mucoasa acoperitoare nu ulcereaz niciodat n fazele tardive
e) Forma nodular se mai numete exofitic
R: a, b (pag. 553)
9. Forma vegetant de debut a tumorilor maligne orale, se caracterizeaz prin:
a) Are caracter infiltrativ
b) Baza leziunii este supl
c) Are aspect conopidiform

d) Suprafaa leziunii sngereaz spontan sau la palpare

e) Limitele sunt precise
R: c, d (pag. 553)
10. Semnele clinice indirecte ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare cu debut endoosos cuprind:
a) Durerea
b) Adenopatia
c) Tumefacia
d) Rinoreea purulent
e) Mobilitatea dentar nejustificat
R: a, c, e (pag. 555)
11. Formele tumorale maligne tegumentare cervico-faciale mai frecvent ntlnite sunt:
a) Sarcomul
b) Carcinomul bazocelular
c) Carcinomul spinocelular
d) Adenocarcinomul
e) Melanomul
R: b, c, e (pag. 557)
12. n diagnosticul diferenial al adenopatiei metastatice cervicale, afeciunile congenitale care se iau n
discuie sunt:
a) Lipomul
b) Lupusul eritematos diseminat
c) Boala Hodgkin
d) Chistul canalului tireoglos
e) Chistul branhial
R: d, e (pag. 561)
Tema 12. Patologia ATM
Pg 679-685, pg 687-693,pg 695-702)
1. Luxatia posterioara temporo-mandibulara se manifesta prin :
A. Retrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala da
B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive da
C.Gura intredeschisa la 1-2 cm da
D. Dinamica mandibulara normala nu
E. Obraji turtiti da
pg.693
2. Sinovita si capsulita temporo-mandibulara se descriu clinic prin :
A. Impingerea condilului mandibular spre posterior nu
B. Dinamica mandibulara normala nu
C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata da
D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial da
E. Dureri articulare difuze nu
pg.695
3. Semnele clinice in artrita temporo-mandibulara infectioasa nespecifica sunt:
A. Frecventa este rara da
B. Afecteaza si conductul auditiv extern da
C. Tulburari functionale lente nu
D. Congestie si tumefactie preauriculara da
E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie da
pg.695
4. Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt :
A. Tumefactia articulara -da
B. Durerea intermitenta, matinala da
C. Limitarea progresiva a functiei articulare da

D. Unilateralitatea simptomatologiei - nu
E. Modificari ale ocluziei da
pg.697
5. Se poate afirma despre anchiloza tempor-mandibulara intracapsulara ca :
A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii da
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica da
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene nu
D. In cea bilaterala pacientii au profilul caracteristic de pasare da
E. Palparea articulatiei nu evidentiaza modificari nu
pg.702
6. Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional ATM sunt:
A. Ortopantomografia da
B. Teleradiografie de profil nu
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata nu
D. Computer tomografia da
E. Rezonanta magnetica nucleara da
pg 682
7. Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional, este
corecta:
A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - da
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj elastic nu
C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala da
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime da
E. Laserterapia nu
pg.682
8. Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre :
A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral da
B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos - nu
C. Se aplica apoi presiune spre inapoi pe menton da
D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului da
E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie da
pg.688
9. Caracteristicile teoriei psiho-fiziologice sunt urmatoarele :
A. Modificarile anatomopatologice articulare sunt secundare da
B. Dezechilibrul ocluzal este cauza afectiunii- nu
C. Modificarea pozitiei mandibulei determina spasmul muscular da
D. Sindromul algodisfunctional este o boala functionala da
E. Factorul primar consta in relaxarea muschilor masticatori nu
pg.680
10. Cea mai recenta metoda de diagnostic pentru afectiunile ATM este:
A. Laparoscopia nu
B. Diafanoscopia nu
C. Artroscopia da
D. Termografia nu
E. Ecografia nu
pg.682
11. Explorarile imagistice ale ATM :
A. Obiectiveaza modificarile patologice in SAD nu
B. Exclud prin diagnostic diferential fracturile condiliene recente da
C. Exclud prin diagnostic diferential fracturile condiliene vicios consolidate da
D. Radiografia cea mai utilizata este cea panoramica nu
E. Radiografia cea mai utilizata este ortopantomograma da
pg.682
12. Fizioterapia se face:
A.Prin caldura superficiala da
B.Prin caldura in profunzime da

C.Prin crioterapie da
D.Prin mecanoterapie da
E. Prin laserterapie nu
pg.684
TEMA 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770
1. Structurile anatomice coninute de loja parotidiana si care traverseaza glanda sunt:
A) Nervul facial
B) Canalul Stenon
C) Artera carotida interna
D) Vena retromandibulara
E) Nervul spinal
R: A,B, D (pag 719)
2. Fistulele salivare pot avea urmatoarele etiologii:
a) Traumatica
b) Infectii specifice
c) Tumori maligne cu invazie tegumentara
d) Tumori benigne
e) Interventii chirurgicale in regiunea parotideo-maseterina
R:A,B,C,E (pag 720)
3. Interesarea litiazica a canalului Wharton si glandei submandibulare este mai frecventa datorita
urmatoarelor particularitati:
a) orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este mai larg decat cel al canalului Stenon
b) pozitia anatomica procliva a glandei si caracterul antigravitational al excretiei salivare
c) secretia salivara bogata in mucus
d) canalul Wharton prezinta pe traiectul sau doua curburi anatomice
e) canalul Wharton este mult mai scurt decat canalul Stenon
R: C, D (pag 725)
4. Litiaza parotidiana
a) De cele mai multe ori are simptomatologia unei parotidite cronice recurente
b) Este mai des intilnita decat cea submandibulara
c) Calculul este situat de obicei intraglandular
d) Tabloul clinic este caracteristic
e) Colicile salivare sunt frecvente
R : A ( pag 728)
5. Pentru calculii situati in glanda submandibulara se recomanda:
a) Radiografia de craniu de fata
b) Radiografia de glanda parotida
c) Ortopantomografia
d) Radiografia de craniu de profil
e) Radiografia de mandibula defilata
R : C,D,E (pag 728)
6. Sialoendoscopia interventionala:
a) Este indicata pentru calculii sub 4mm pe canalul Wharton si peste 3 mm pe canalul Stenon
b) Rata de succes a acestei metode este de peste 80%
c) Este necesara inserarea temporara a unui stent pentru a mari si mentine calibrul ductului
d) Reprezinta o metoda de cateterizare endocopica a canalului salivar
e) Reprezinta o alternativa la interventia chirurgicala
R : B,C,D,E ( pag 731)
7. Bartoneloza
a) Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australis
b) Se transmite prin muscatura de caine
c) Se manifesta prin aparitia unor papule sau pustule la locul de inoculare
d) Jumatate din pacienti prezinta limfadenita granulomatoasa cervicala la 1 saptamina de la inoculare
e) In cazuri rare infectia parotidiana induce pareza faciala tranzitorie
R : E (pag 738)

8. Adenomul pleomorf al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul:
a) Fibromucoasei palatului dur 20% din cazur
b) Buzei 10% din cazuri
c) Limbii 20% din cazuri
d) Mucoasei jugale 60% din cazuri
e) Limbii 10% din cazuri
R :E (pag 746)
9. Adenomul cu celule bazale:
a) Apare mai ales la varsta a doua
b) Se prezinta ca o masa nodulara bine circumscrisa
c) Dupa extirpare completa, recidivele sunt relativ frecvente
d) Microscopic prezinta numeroase celule cu citoplasma eozinofila
e) Este o tumora benigna frecventa a glandelor salivare
R : B,D ( pag 748-749)
10. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare:
a) Afecteaza mai frecvent sexul masculin
b) Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare
c) Se localizeaza cel mai adesea la nivelul glandelor submandibulare
d) Formele bine diferentiate sunt bine circumscrise
e) Tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu gradul de diferentiere histologica
R : B,D,E (pag 749)
11. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii:
a) Se localizeaza mai frecvent la nivelul mucoasei jugale
b) Formele tumorale de la nivelul limbii, planseului bucal si comisurii intermaxilare sunt in general bine
diferentiate
c) Clinic se prezinta ca o masa tumorala nedureroasa, cu crestere progresiva
d) In evolutie, infiltreaza tesuturile adiacente
e) Pentru formele slab diferentiate, continutul crescut de mucina va induce tumorii o coloratie albastruie prin
transparenta mucoasei acoperitoare
R : C,D ( pag 749)
12. Urmatoarele tumori maligne ale glandelor salivare sunt considerate cu malignitate crescuta:
a) Caricnomul cu celule clare
b) Carcinomul cu celule acinoase
c) Carcinomul oncocitic
d) Adenocarcinomul cu celule bazale
e) Chistadenocarcinomul
R : C (pag 760)
TEMA 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE PG.787816
1. Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt urmtoarele situaii:
a. Hiperplazie mandibulara
b. Hipoplazie mandibulara
c. Aspect clinic cu profil de pasare
d. Profil facial accentuat convex
e. Profil facial accentuat concav
R: b,c,d; pg 804
2. Urmtoarele situaii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a
a. Prognatism maxilar
b. Retrognatism mandibular
c. Asocierea intre acestea
d. Prognatism mandibular
e. Retrognatism maxilar
R: a,b,c; pg 804

3. Analiza cefalometrica Steiner n cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a conin

urmtoarele elemente:
a. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar
b. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata
c. SNB marit semnifica un prognatism mandibular
d. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular
e. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar
R: b,c,e; pg 795-796
4. Anomaliile dento-maxilare de clasa a III-a, au urmtoarele caracteristici:
a. Profilul nu este modificat
b. Aspectul caracteristic aste de fata prelunga
c. Profilul este concav
d. Aspectul caracteristic este de fata de pasare
e. Profilul este convex
R: b,c; pg 795
5. Interveniile chirurgicale asupra mandibulei cum ar fi osteotomia sagitala si vertical pot
determina:
a. Tulburari neurosenzoriale
b. Leziuni oftalmice
c. Necroze
d. Leziuni ale nervului alveolar inferior
e. Hemangioame
R: a,c,d,e; pg 795
6. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului:
a. Osteotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei
b. Osteotomii segmentare
c. Interventii pe unghiul mandibular
d. Osteotomii oblice
e. Interventii pe condilul mandibular
R: c,e; pg 789-790
7. Dezavantalele simulrii computerizate digitale:
a. Usureaza elaborarea planului de tratament
b. Introducerea unor factori de eroare suplimentari
c. Necesitatea calificarii personalului
d. Efect psihologic negativ asupra pacientului
e. Pret ridicat
R: b,c,e; pg 788
8. Avantajele simulrii computerizate digitale sunt:
a. Permite simularea aspectului facial postoperator
b. Introduce factori de eroare suplimentari
c. Cost redus
d. Usureaza elaborarea planului de tratament
e. Efect psihologic benefic pentru pacient
R: a,d,e; pg 788
9. Etapele tratamentului ortodontic prechirurgical:
a. Extractia molarilor de minte
b. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa
c. Degajari coronare
d. Corectia arcadelor dentare

e. Decompensare ocluzala
R: b,d,e; pg 787
10. Interveniile chirurgicale suplimentare n asimetriile severe transversale sunt urmatoarele:
a) condilectomii
b) osteotomii segmentare
c) genioplastii
d) rinoplastii
e) osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare
R: e; pg 815
11. Etapa ortodontic postchirurgical are drept obiectiv:
a) corectii ocluzale minore
b) contentia ocluzala a rezultatului operator
c) inchiderea spatiilor interdentare
d) alinierea dentara
e) corectarea inocluziei verticale
R: b; pg 795
12. Discrepana dintre urmtoarele elemente poate arta un posibil eec al interventiilor ortognate:
a) pozitia partilor moi
b) schema de predictie si cefalometria postoperatorie
c) cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie
d) ocluzie si pozitia nasului
e) ocluzie si pozitia buzei superioare
R: b; pg 788
13. Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui prognatism mandibular
anatomic in populatia generala este de aproximativ:
a. 0,5%
b. 1%
c. 2-3%
d. 5%
e. 10%
R: a; pg795
14. Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic
asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de:
a. 18-20%
b. 2-3%
c. 10-15%
d. 50%
e. 100%
R: a; pg 795
15. Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza:
a. Ocluzogramei
b. Analizei pe modele de studiu
c. Schemelor de predictie cefalometrica
d. Schemelor de predictie chirurgicala
e. Audiogramei
R: a,b,c,d; pg 787
16. Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor
urmareste sa stabileasca:
a. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase
b. Necesitatea si amploarea unei genioplastii
c. Necesitatea unor interventii associate

d. Viitoarea pozitie a partilor moi

e. Eliberarea cailor respiratorii
R: a,b,c; pg 787-788
17. Dupa osteotomia sagitala si vertical a mandibulei pot aparea:
a. Leziuni ale nervului alveolar inferior
b. Tulburari neurosenzoriale
c. Hemangioame
d. Necroze
e. Leziuni oftalmice
R: a,b,c,d; pg 795
18. Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale:
a. Inchiderea spatiilor interdentare
b. Corectarea inocluziei vertical
c. Alinierea dentara
d. Corectii ocluzale minore
e. Corectarea eruptiei molarului de minte
R: a,b,c,d; pg 795
19. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza:
a. Retrudarea mandibulei prognate
b. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
c. Asocierea acestora
d. Avansarea mandibulei prognate
e. Retrudarea maxilarului
R: a,b,c; pg 796
20. In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a vizeaza:
a. Avansarea mandibulei retrognate
b. Retrudarea maxilarului prognat
c. Asocierea intre acestea
d. Retrudarea mandibulei retrognate
e. Avansarea maxilarului prognat
R: a,b,c; pg 805
21. Elongarea dirijata inlatura unele din riscurile interveniilor de chirurgie ortognata
a. Fracturarea necontrolata
b. Necesitatea unor grefe de interpozitie
c. Lipsa consolidarii dupa osteotomie
d. Evita lezarea nervului infraorbitar
e. Evita sectionarea arterei maxilare
R : a,b,c; pg 817
22. Trasarea reperelor pe schema cefalometric de predicie urmrete s stabileasc:
a. Viitoarea poziie a fragmentelor osoase
b. Necesitatea unei genioplastii
c. Amplasarea unei genioplastii
d. Viitoarea poziie a nasului
e. Necesitatea unei intervenii asociate
R: a,b,c,e
23. Osteotomia Le Fort I se face pe direcia unui plan care intersecteaz:
a. Apertura periform
b. Peretele antero-lateral al sinusului maxilar

c. Creasta zigomato-alveolar
d. Bosa canin
e. Apofizele pterigoide
R: a,b,c
24. Complicaiile intraoperatorii ale chirurgiei ortognate la nivel maxilar cuprind:
a. Lezarea nervului infraorbitar
b. Fractura lamelor pterigoide
c. Secionarea arterei maxilare
d. Necroze
e. Osteomielite
R: a,b,c,d
Tema 15. Despicaturi labio-maxilo-palatine
Pg 824-855
1. In despicatura bilaterala asimetrica
A. Tabloul clinic este mai sters
B. Tabloul clinic este complex
C. Pe una din parti malformatia buzei este de tip unilateral total si asociata frecvent de despicatura palatina
D. pe cealalta parte despicatura este simpla
E. pe cealalta parte despicatura este completa
R:B, C, D (pag 839)
2. Despicatura palatina manifestari clinice
A. hemimaxilarul de partea sanatoasa este normal dezvoltat
B. ambele maxilare sunt hipoplazice
C. numai maxilarul departea afectata este hipoplazic
D. lipseste fuziunea intre palatul primar si secundar
E. modificarile osoase depind de de marimea despicaturii si de actiunea limbii si a musculaturii periorale
asupra segmentelor despicate
R:A, C, D, E(pag 842)
3. Despicatura palatina simpla:
A. reprezinta despicatura unilaterala a palatului dur
B. reprezinta despicatura pe linia mediana a palatului dur
C. reprezinta despicatura unilaterala a palatului moale
D. reprezinta despicatura pe linia mediana a palatului moale
E. se ma numeste si palatoschizis
R: D(pag 842)
4. Etapizarea tratamentului chirurgical in despicaturile palatine bilateral totale consta in:
A. stafilorafie la 18 luni
B. stafilorafie la 30 de luni
C. uranorafia la 36 de luni
D. uranorafia la 48 de luni
E. osteoplastia si plastia comunicarilor oro-nazale este ultima interventie
R:A, D, E ( pag. 846)
5. Despicatura palatina alveolara :
A. Se asociaza cu despicaturile de buza
B. Nu se asociaza cu despicaturile de buza
C. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata odata cu labioplastia la 6 ani
D. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata la 6 luni nefiind insotita de labioplastie
E. Osteoplastia se indica a fi reazizata insotita de labioplastie la 6 luni
R:A, E(pag 846)
6. Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de o serie de factori:
A. severitatea malformatiei
B. durata interventiei chirurgicale
C. varsta la care s-a intervenit
D. asteptarile si sperantele medicului
E. asteptarile si sperantele pacientului

R: A, C, E (pag 847)
7. Deformatiile complexe ale regiunii nazale sunt:
A. columela alungita
B. columela scurta
C. domul nazal bine evidentiat si laterodeviat
D. dorsum nazal infundat
E. narine orizontalizate
R:B, D, E( pag 853)
8. Procedeele de chirurgie plastica secundara in deformatiile complexe ale regiunii nazale includ:
A. septoplastia
B. alungirea columelei si utilizarea grefei de os spongios pentru sustinere
C. disectia cartilajelor alare si sutura acestora la septul nazal
D. partile moi in exces se conserva intr-o banca de tesuturi
E. Augmentarea varfului nasului cu insertii de cartilaj
R:A, C, E (pag 853)
9. In etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine dintre factorii de mediu fac parte:
A) radiatiile
B) agenti infectiosi
C) droguri
D) hormoni steroizi
E) expunerea prelungita la radiatii infrarosii
R : A,B,C,D (pag.826)
10. Clasificarea despicaturilor labiale dupa Veau cuprinde:
A) DLc (despicatura labiala cicatriciala)
B) DLUS (despicatura labial unilateral simpla)
C) DLUT (despicatura labiala unilateral totala)
D) DLUST (despicatura labial unilateral subtotala)
E) DLBS (despicatura labila bilaterala simetrica)
R : A,B,C,E (pag.828)
11. Despicatura unilaterala totala:
A) intereseaza in totalitate partile moi labiale,planseul nazal si procesul alveolar
B) daca se asociaza si cu despicatura palatina unilaterala totala tabloul clinic este mult mai complex
C) despicatura vizibila in repaus nu devine mai ampla cand copilul plange sau rade
D) fibrele muschiului orbicular produc deformarea structurilor pe care se insera
E) in 10% din cazuri tabloul clinic difera prin existenta benzii Simonart
R : A,B,D,E (pag.834)
12. In despicatura bilaterala asimetrica, chielorafia se practica in jurul varstei de:
A) 1-2 luni
B) 5-6 luni
C) 3 luni
D) intr-un singur timp chirurgical
E) in doi timpi chirugicali
R : B,E (pag.839)
Tema 16. Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial
Pg. 916-919
1.Urmatoarele afirmatii privind transmisia durerii la nivelul trunchiului cerebral, sunt adevarate:
A) fibrele provenite din nervul trigemen se opresc in nucleul senzitiv principal al trigemenului situate la
nivelul puntii
B) neuromodulatorii declanseaza impulsuri algodepresoare
C) impulsurile algodepresoare sunt transmise prin cai descendente catre neuronii din cornul posterior
medular
D) impulsurile algodepresoare nu sunt transmise prin cai descendente catre neuronii din cornul posterior
medular
E) celulele ce alcatuiesc nucleul senzitiv principal al trigemenului prezinta campuri receptoare largi
R:A,B,C,E (pag.914)

2. Urmatoarele afirmatii privind procesarea impulsurilor nervoase din cadrul transmisiei durerii la
nivelul cortical,in faza discriminativa,sunt adevarate:
A) se refera la analiza tipului de stimul ce a produs durere
B) se refera la localizarea topografica a aparitiei senzatiei dureroase
C) se refera la aprecierea intensitatii stimulului dureros
D) se refera la aprecierea duratei de actiune a stimulului dureros
E) nu se refera la localizarea topografica a aparitiei senzatiei dureroase
R:A,B,C,D(pag.914)
3. Stimulii ce activeaza receptorii durerii difera de la un tesut la altul,astfel la nivel tegumentar sunt
reprezentati de:
A) intepaturi
B) presiune
C) taieturi
D) stimuli termici
E) necroza
R:A,B,C,D (pag.914)
4. Stimulii ce activeaza receptorii durerii difera de la un tesut la altul,astfel la nivel visceral sunt
reprezentati de:
A) distensie sau spasm al musculaturii netede
B) inflamatii ale mucoasei
C) ischemie
D) necroza
E) stimuli termici
R:A,B (pag.914)
5. In ceea ce priveste perceptia dureroasa,urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A) pacientii nevrotici au in general acelasi prag la durere ca si subiectii normali
B) reactivitatea pacientilor nevrotici la un stimul dureros poate fi exagerata sau anormala
C) constientizarea perceptiei durerii apare atunci cand impulsurile ating nivelul talamo-cortical
D) constientizarea perceptiei durerii apare chiar si cand impulsurile nu ating nivelul talamo-cortical
E) emotiile puternice pot suprima durerea prin activarea sistemului adrenergic descendent
R:A,B,C,E (pag.915)
6. Din punct de vedere clinic ne intalnim cu anumite categorii de fenomene dureroase:
A) durerea cutanata
B) durerea psihogena
C) durerea somatica
D) durerea iradiata
E) durerea neurogena
R:A,D (pag.916)
7. In ceea ce priveste nevralgia trigeminala,urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A) are o incidenta de 3-4 persoane la 100.000 locuitori pe an
B) are o incidenta de 4-5 persoane la 100.000 locuitori pe an
C) raportul pe sexe este de 3/2 in favoarea sexului feminin
D) raportul pe sexe este de 3/2 in favoarea sexului masculin
E) incidenta este mai ridicata la varstnici
R:A,C (pag.916)
8. Nevralgia de trigemen clasica-criterii de diagnostic:
A) atacuri paroxistice cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute
B) durerea are caracter lancinant si e declansata de ariile sau factorii trigger
C) atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
D) sunt atribuite altor afectiuni
E) exista deficit neurologic evident clinic
R:A,B,C (pag.917)
9. Nevralgia de trigemen simptomatica-criterii de diagnostic:
A) atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute
B) durerea este lancinanta si e declansata de ariile sau factorii trigger
C) atacurile sunt stereotipe la fiecare individ

D) o leziune cauzala alta decat compresia vasculara a fost demonstrata prin investigatii special si /sau
expunerea fosei posterioare
E) atacuri paroxistice de durere cu durata de la cateva minute pana la cateva ore
R:A,B,C,D (pag.917)
10. Baclofenul este util
A. in tratamentul nevralgiilor secundare
B. la cei care nu suporta carbamazepina
C. in asociere cu beta-blocante
D. in tratamentul durerilor dupa anumite procedee chirurgicale
E. util in tratamentul nevralgiei trigeminale postherpetice
R:B (pag 918)
11. In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici:
A. caracter profund de smulgere intensa initial, scade apoi in intensitate
B. trece la aerul rece
C. declansata de ariile trigger
D. cedeaza la AINS
E. iradianta
R:C (pag917)
12. Demielinizarea determina :
A. descarcari asincrone a neuronilor hiperexcitabili
B. transmitere regulate si precisa in ariile supracorticale
C. hiperexcitabilitate axonala
D. neurinom de acustic
E. meningiom
R:C (pag 917)
TEMA 17: Metode
In cazul folosirii
B,C,D
Pg. 38-39
locale de prevenire a sigilantilor
cariei dentare din
autopolimerizabili
santuri si fosete (2,
trebuie sa se cunoasca
integral)
urmatoarele:
1.
A. timpul de lucru
este nelimitat;
B. timpul delucru este
limitat;
C. polimerizarea
incepe imediat dupa
ce catalizatorul se
adauga la baza;
D. temperatura
ridicata in mediul
ambiant modifica
polimerizarea,
micsorand perioada de
lucru si de priza;
E. temperatura
ridicata in mediul
ambiant modifica
polimerizarea, marind
perioada de lucru si de
priza.
2.

SIMONSEN
recomanda ca
perioade potrivite
pentru sigilare:
A. varsta de 3-4 ani

A,C,E

Pg. 58

pentru molarii
temporari;
B. varsta de 5-6 ani
pentru molarii
temporari;
C. 6-7 ani pentru
molarii permanenti;
D. 8-9 ani pentru
molarii permanenti;
E. 11-13 ani pentru
molarii 2 permanenti
si premolari.
3.

4.

Obturatia preventiva
cu rasina:
A. a.este cea mai
conservativa metoda
de tratament pentru
cariile mici si
discrete din santuri si
fosete;
B. b.combina sigilarea
santurilor si fosetelor
ocluzale cu
tratamentul unei carii
minime ocluzale de
smalt sau de dentina;
C. c.combina sigilarea
santurilor si fosetelor
ocluzale cu
tratamentul unei carii
mari ocluzale de smalt
sau de dentina;
D. d.este cea mai
invaziva metoda de
tratament;
E. e.nici un raspuns
nu este corect

A, B

Pg. 62

Metodele
recomandate de
Organizatia Mondiala
a Sanatatii pentru
prevenirea cariei
dentaresunt
urmatoarele:
A. fluorizarea
generala si locala;
B. sigilarea santurilor
si fosetelor;
C. tratamentul cariilor
dentare.
D. igiena alimentatiei;
E. igiena bucodentara.

A,B,D,E

Pg. 70

5.

6.

In cazul folosirii
materialelor pe baza
de bis-GMA,
enameloplastia ofera
urmatoarele avantaje:
A. asigura o adaptare
mai slaba la smalt;
B. asigura o adaptare
mai buna la smalt;
C. creste rezistenta la
uzura a materialului;
D. scade rezistenta la
uzura a materialului;
E. permite
patrunderea mai
profunda a
materialului.

B,C,E

Pg. 44

In cazul utilizarii
glass ionomerilor, s-a
observat ca folosind
tehnica
enameloplastiei:
A. se pierd mai multe
sigilari;
B. sigilarile care se
mentin nu sunt
corespunzatoare din
punct de vedere al
pastrarii formei
anatomice;

C,D

Pg. 44