Sunteți pe pagina 1din 31

Dreptul comertului international. Anul IV. Drept.

2010-2011
1. Uzantele sunt de regul:
a) - acte i fapte stipulate contractual cu prilejul ncheierii unui
contract din sfera de comer internaional.
-acte i fapte manifestate independent de orice activitate contractual
- acte i fapte contrare unor prevederi contractuale sau chiar unor
dispoziii legale n materie.
b)- acte i fapte manifestate independent de orice activitate
contractual
- acte i fapte contrare unor prevederi contractuale sau chiar unor
dispoziii legale
c) -acte i fapte contrare unor prevederi contractuale sau chiar unor
dispoziii legale n materie.
- acte i fapte prevzute de lege
ANS : A
2. Raportul juridic de drept comercial international apartinnd
ordinilor juridice nationale vizeaza :
a)- comercianii (persoane fizice)
- societi comerciale
b)- regiile autonome
- societi comerciale
c)- uniunile economice internaionale fr caracter guvernamental
- comercianii (persoane fizice)
ANS : A
Subiectele raportului juridic de dreptul comerului internaional
aparinnd ordinei juridice naionale sunt :
a)- comercianii (persoane fizice)
- societi comerciale
b)- regiile autonome
- societi comerciale
c)- uniunile economice internaionale fr caracter guvernamental
- comercianii (persoane fizice)
ANS : A
3. Dac o societate comercial are mai multe sedii pe teritoriile mai
multor state determinant pentru identificarea nationalitatii acesteia
este :

a. locul unde se afl centrul principal de conducere i gestiune a


activitii statutare
b. locul de constituire al societii comerciale respective
c. oricare dintre sediile n care societatea comercial i desfoar
activitile sale statutare.
ANS : A
4. nchiderea procedurii de reorganizare judiciar se face :
a. prin pronunarea unei sentine de ctre judectorul sindic;
b. prin pronunarea unei hotrri de ctre tribunal, la cererea
judectorului sindic
c. de ctre judectorul sindic mpreun cu administratorul;
ANS : B
5. Potrivit principiului de jure gestionis persoanele fizice si juridice,
din state diferite, se situeaz:
a. pe poziii diferite, n raport de modul de gestionare a afacerii
comerciale
b. pe poziie de egalitate juridic, chiar i statele fiind n aceast
postur
c. ca titulare egale de drepturi i obligaii.
ANS : B
6. Membrii Grupului de Interes Economic, raspund :
a. nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale ale grupului cu
excepia cazului n care contractele ncheiate cu terii cocontractani,
s-a prevzut astfel;
b. nu sunt obligai la rspunderea nelimitat i solidar.
c. rspund doar n raport de aportul personal adus la capitalul
Grupului de Interes
Economic.
ANS : A
7. Trasaturile caracteristice ale contractului de comer. international
sunt :
a)- comercialitatea;
internaionalitatea;
ANS : A ..............................
8. n situatia n care se iveste un conflict ntre o uzant comerciala si o

clauz contractual care a fost stipulat n mod expres va prevala:


a. uzana comercial;
b. clauza stipulat;
c. se las la aprecierea prilor.
ANS : B
9. Caracteristicile fundamentale ale raporturilor juridice sunt:
a)-caracterul patrimonial;
-caracterul comercial;
-caracterul internaional;
b)- caracterul internaional;
-caracterul patrimonial;
c)-caracterul normativ
-caracterul comercial;
ANS: A
10. n obiectul dreptului comertului international nu sunt incluse:
a. societile mixte constituite cu participare romn n strintate
b. societile comerciale cu capital integral strin constituite n
Romnia;
c. contractul de leasing;
ANS : A
11. Concurenta, mbrac mai multe forme, precum:
a)- concurena loial;
- concurena neloial;
- convenia anticoncurenial;
ANS : A
12. Lex voluntatis este principiul potrivit caruia:
a)-prile pot alege legea competent care s guverneze coninutul
contractului;
- convenia anticoncurenial;
- prin acordul prilor se determin legea contractului de comer
internaional
b)- prile pot alege legea competent care s guverneze efectele
contractului;
- prile pot alege legea competent care s guverneze forma
contractului
c)- prin acordul prilor se determin legea contractului de comer

internaional
- prile pot alege legea competent care s guverneze forma
contractului
ANS: A
13. Locul executarii platii n cazul executarii voluntare a obligatiilor
contractuale este :
a)- acelai stipulat in contract
- cel care rezult din intenia prilor
- cel care rezult din natura operaiunii comerciale
b)- cel care rezult din intenia prilor
- cel care rezult din natura operaiunii comerciale
c)- cel care rezult din natura operaiunii comerciale
-cel n care s-a obligat partea la formarea contractului.
ANS : A
14. n raportul dintre comisionar si comitent exist relatiide :
a)- intermediere;
- de mandat;
b) -de reprezentare.
- de mandat;
c)- amicale
- intermediere;
ANS : A
15. n cazul Aquis-ului comunitar n domeniul intermedierii agentul
comercial are dreptul la comision pentru tranzactiile ncheiate , n
termenul prevazut , atunci cnd :
a)- i se ncredineaz o anumit zon geografic sau un anumit grup de
clieni
- deine exclusivitatea pentru o anumit zon geografic sau un anumit
grup de clieni
- atunci cnd tranzacia a fost ncheiat mpreun cu un client care
aparine zonei sau grupului respectiv
b)- deine exclusivitatea pentru o anumit zon geografic sau un
anumit grup de clieni
c)- atunci cnd tranzacia a fost ncheiat mpreun cu un client care
aparine zonei sau grupului respectiv
-a obinut contracte economice importante ceea ce nseamn mrirea
volumului desfacerilor

ANS : A
16. Obligatia de conformitate a marfurilor are drept obiect :
a. predarea ctre cumprtor a mrfurilor care fac obiectul
contractului
b. mrfurile a cror cantitate, calitate i tip s fie corespunztoare ntru
totul celor stipulate n contract
c. orice modalitate de ndeplinire a clauzelor contractuale pe care i-a
asumat-o n mod voluntar vnztorul.
ANS: B
17. Cumparatorul are dreptul de a cere rezolutiunea contractului de
vnzare international:
a. n caz de nerespectarea de ctre vnztor a oricreia dintre
obligaiile ce rezult din contract sau din convenia de la Viena din
1980
b. n caz de nepredare a mrfurilor de ctre vnztor n termenul
prevzut n contract i nici n termenul suplimentar acordat de
cumprtor.
c. n orice moment al derulrii contractului de vnzare internaional a
mrfurilor dac aa crede de cuviin
ANS: B
18. n cadrul contractului de factoring, partile sunt :
a)- factorul;
- utilizatorul;
b)- utilizatorul;
- utilizatorul;
c)- furnizorul (productorul).
- vnztorul
ANS: A
19. Grupurile de interes economic, prezint unele caractere specifice:
a) - activitatea grupului are caracter accesoriu;
- se pot constitui cu sau fr capital social;
-pot avea calitatea de comerciant sau necomerciant;
b)- se pot constitui cu sau fr capital social;
-numrul membrilor nu poate fi mai mic de 20.
c)-pot avea calitatea de comerciant sau necomerciant;

-numrul membrilor nu poate fi mai mic de 20.


ANS : A
20. Care dintre obligatiile urmatoare apartin franchisorului .
a)- cedeaz concesiunea mrcii sau a serviciilor
-urmrete respectarea metodelor i mijloacelor de comercializare
b)-achit redevena calculat n procente (sau ntr-o cot fix)
- cedeaz concesiunea mrcii sau a serviciilor
c)- asigur rentabilitatea investiiei
-urmrete respectarea metodelor i mijloacelor de comercializare
-cedeaz concesiunea mrcii sau a serviciilor
ANS : C
21. Clauza compromisorie este stipulatia prin care partile contractante
convin ca un viitor litigiu s fie solutionat
a. pe cale judectoreasc;
b. pe cale arbitral.
c. prin tranzacie;
ANS : B
22. Compromisul se refer la un litigiu :
a)- care se va nate n viitor;
-artndu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire.
b)- care este nscut deja;
- artndu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire.
c)- la care nu se arat obiectul litigiului;
- artndu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire.
ANS : B
23. Instanta de judecat va retine spre solutionare o conventie arbitrala,
daca:
a)-convenia arbitral este lovit de nulitate;
- tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vdit imputabile
prtului n arbitraj;
- prtul i-a formulat aprrile n fond, fr nici o rezerv ntemeiat pe
convenie arbitral;
b)- tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vdit imputabile
prtului n arbitraj;
- reclamantul solicit a se pronuna instana.
c)- prtul i-a formulat aprrile n fond, fr nici o rezerv ntemeiat

pe convenie arbitral;
- reclamantul solicit a se pronuna instana.
ANS : A
24. Cererea reconventional depus de prt se va judeca :
a. cu prioritate naintea cererii introduse de reclamant
b. o dat cu cererea introdus de reclamant.
c. dup cererea introdus de ctre reclamant
ANS : B
25. n cazul arbitrajului organizat de catre o institutie permanent, taxele
pentru organizarea arbitrajului se stabilesc si se platesc :
a. prin hotrrea tribunalului n jurisdicia creia i are sediul
reclamantul
b. conform regulamentului instituiei permanente de arbitraj
c. prin hotrrea tribunalului n jurisdicia cruia i are sediul prtul
ANS: B
26. Hotarrea arbitral poate fi desfiintat numai pe calea :
a. recursului n anulare;
b. aciunii n anulare;
c. recurs n interesul legii;
ANS: B
27. Prin raportul juridic de drept al comertului international se ntelege :
a. norma de dreptul comercial aplicabila intr-un caz anume determinat;
b. o relatie sociala reglementata de o norma de drept comercial
international
c. raportul patrimonial reglementat de o norma de drept comercial
international
corect C
28. Dac o clauz este interpretabil din cauza redactarii sale ori dintr-un
alt considerent se aplic regula de drept conform careia contractul:
a. va produce efecte potrivit inteniilor prilor la momentul ncheierii
contractului
b. nu va produce efecte pentru a nu vtma interesele legitime ale prilor
c. se va supune analizei periodice a prilor contractante;
ANS : A

29. Clauza compromisorie, care reprezint acordul partilor de a supune


litigiile ce s-ar putea naste n legatur cu contractul arbitrajului si a
renunta la dreptul de a apela la organul de juridictie ale statelor, este
exprimat:
a)-n Lex fori
- ntr-un nscris separat;
b)- n cuprinsul contractului de comer internaional
- ntr-un nscris separat;
c)- ntr-o tranzacie.
- n cuprinsul contractului de comer internaional
ANS : B
30. Leasingul este tranzactia la care iau parte :
a)- productorul de bunuri;
-finanatorul;
- utilizatorul
b)-finanatorul;
- utilizatorul
c)- brokerul;
- utilizatorul
ANS: A
31. n caz de fort majora, ori n caz fortuit, carausul :
a. nu are nici o obligaie deoarece este exonerat de rspundere
b. l va ncunotina despre aceste situaii pe expeditor, de ndat
c. returneaz mrfurile ctre expeditor iar acesta va apela la un alt cru;
ANS : B
32. Pronuntarea hotarrii arbitrale poate fi amnata, sub conditia
ncadrarii n termenul de nou luni de la constituirea tribunalului arbitral,
cu :
a. cu apte zile;
b. cu douzeci i unu de zile
c. cu paisprezece zile;
ANS : B
33. Conflictul de competent existent intre o instant de judecatasi un
tribunal arbitral, va fi solutionat:

a. de instana de judecat ierarhic superioar,


b. de Camera de Comer i Industrie,
c. de prile litigiului comercial internaional;
ANS : A
34. n cazul executarii voluntare, de regula, plata este facut:
a)- de ctre debitor
- de ctre o alt persoan n numele debitorului
b)- de ctre executorul judectoresc;
- de ctre debitor
- de ctre o alt persoan n numele debitorului
c)- de o ter persoan, n numele executorului judectoresc
- de ctre o alt persoan n numele debitorului
ANS : A
35. Moratoriul -este institutia juridic prin care executarea hotarrii de
declansare a procedurii falimentului, se face la cererea:
a. debitorului;
b. judectorului sindic;
c. creditorilor;
ANS : A
36. Statutul juridic al sucursalei nfiintate decatre o societate comercial
ntr-o altatar este supus :
a)- legii naionale a societii comerciale
- legii naionale pe teritoriul creia i desfoar activitatea sucursala
-ambele jurisdicii naionale;
b)- legii naionale pe teritoriul creia i desfoar activitatea sucursala
- legii naionale a societii comerciale
c)-ambele jurisdicii naionale;
- legea naionalitii fondatorilor.
ANS : A
37. Sunt elemente definitorii ale raportului juridic de drept comercial :
a)- Comercialitatea;
- internaionalitatea;
- patrimonialitatea;
b)- internaionalitatea;
- patrimonialitatea;
c)- patrimonialitatea;

- naionalitatea.
ANS : A
38. Raspunderea debitorului este conditionat de existenta unui raport de
cauzalitate ntre :
a. fapta pgubitoare i prejudiciul cauzat;
b. fapta pgubitoare i daunele interese;
c. fapta pgubitoare i daunele morale;
ANS : A
39. n lipsa unei ntelegeri ntre parti, cheltuielile arbitrale se suport:
a. de ambele pri
b. de partea care a pierdut litigiul
c. sunt trecute n seama tribunalului arbitral;
ANS : B
40. Judecatorul sindic este numit de catre :
a. comerciant (persoan fizic sau juridic );
b. de ctre preedintele instanei care aplic procedura reorganizrii
judiciare;
c. de Oficiul Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Judeean ori a
municipiului Bucureti;
ANS : B
41. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de reorganizare
judiciara, numai pentru starea de insolvent a debitorului :
a. deja existent;
b. iminent;
c. viitoare;
ANS : A
42. Raportul juridic de comer. international este format:
a. pri, obiect si cauz;
b. drepturile i obligaiile asumate de ctre pri;
c. aciunile titularului dreptului subiectiv;
ANS : B
43. n cazul sesizarii tribunalului arbitral, prtul va face ntmpinarea n
termen de :
a. cincisprezece zile;

b. treizeci de zile;
c. patruzeci i cinci de zile;
ANS : B
44. Obligatia de a nmna scrisoarea de trasur apartine :
a. expeditorului;
b. ntreprinztorului;
c. cruului;
ANS : A
45. n cadrul contractului de comision, comisionarul lucreaza:
a)-n numele comitentului
-n nume propriu dar n contul comitentului;
b)- n numele celui care l remunereaz
-n nume propriu dar n contul comitentului;
c)-n nume propriu.
-n nume propriu dar n contul comitentului;
ANS : A
46. n conformitate cu dispozitiile legale incidente in materie, pot
propune un plan de reorganizare judiciar sau de lichidare, urmatoarele
categorii :
a)- debitorul
- comitetul creditorilor
b)- comitetul creditorilor
- debitorul
c)-creditorii
-asociaii din societile comerciale, asociaiile cooperatiste i grupurile
de interes economic.
- debitorul
- comitetul creditorilor
ANS: C
47. Factorul este acel intermediar care lucreaz:
a. n nume propriu;
b. n numele aderentului
ANS: A
48. Poate Lex voluntatis s reglementeze si asupra formei actelor juridice
?

a. nu, deoarece condiiile de form ale unui act juridic sunt stabilite de
legea care i
crmuiete fondul;
b. da pentru c atunci cnd o astfel de lege a fost desemnat de ctre pri
principiul Lex voluntatis va cuprinde n reglementarea sa i forma actului
juridic;
c. da, pentru c opereaz principiul libertii conveniilor.
ANS : B
49. Pentru a fi valid declaratia de rezolutiune (reziliere) a contractului
international de marfuri adresat celeilalte parti aceasta trebuie facut
prin :
a. scrisoare deschis;
b. notificare;
c. prin orice alt mijloc de comunicare;
ANS : B
50. Obligatia carausului nceteaz:
a)- cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul a fost
ncunotinat de aceasta;
-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul ia remis scrisoarea
de crat.
b)-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul poate dispune de
ele.
-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul ia remis scrisoarea
de crat.
c)-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul a fcut cererea de
predare cruului;
-cnd mrfurile au ajuns la destinaie iar destinatarul ia remis scrisoarea
de crat.
ANS : C
51. Izvoarele dreptului comertului international sunt :
a)- cu caracter intern;
-cu caracter internaional;
ANS : A
52. Dup efectele lor, contractele de comer. international, se clasific n :
a)- contracte constitutive de drepturi;
- contracte translative;

- contracte declarative;
b)- contracte translative;
- contracte constitutive de drepturi;
c)- contracte declarative;
- contracte tipice.
ANS: A
53. Principiile care trebuie s guverneze interpretarea contractelor de
comer. international sunt:
a)- principiul bunei credine;
-principiul loialitii;
- principiul colaborrii ntre pri;
b)-principiul loialitii;
- principiul colaborrii ntre pri;
c)- principiul colaborrii ntre pri;
- principiul egalitii dintre pri.
ANS : A
54. Caracterele juridice ale contractului de vnzare n comertul
international care l delimiteaz de contractul de vnzare cumparare
comercial de drept comun sunt:
a)- caracterul comercial;
- caracterul internaional;
b)-caracterul naional
- caracterul comercial;
c)- caracterul patrimonial.
- caracterul comercial;
ANS : A
55. Sunt elemente definitorii ale raportului juridic de drept comercial:
a. comercialitatea;
b. internaionalitatea;
c. ambele
ANS : C
56. n raport de forta lor juridica, uzantele se clasific n:
a. uzane convenionale;
b. uzane normative;
c. ambele variante
ANS: C

57. Conventia internationala, este izvor al dreptului international, doar n


masura n care are drept scop:
a)- s remedieze dificultile provenite din diversitatea legilor naionale;
- s uniformizeze regulile de drept internaional privat;
b)- s uniformizeze regulile de drept internaional privat;
- s remedieze dificultile provenite din diversitatea legilor naionale;
c)- s creeze un drept substanial i material uniform;
- uniformizarea dreptului substanial.
- s remedieze dificultile provenite din diversitatea legilor naionale;
- s uniformizeze regulile de drept internaional privat;
ANS : C
58. Codificarea dreptului comertului international presupune:
a. o activitate de comasare a normelor dreptului de comer internaional
lsat la latitudinea statelor interesate, conform principiului libertii
comerului;
b. un proces contient la care iau parte statele lumii alturi de
organizaiile internaionale interesate;
c. constituirea premiselor unui drept material uniform n domeniu.
ANS: C
59. Statutul juridic al sucursalei nfiintate de catre o societate comercial
ntr-o alta tar este supus:
a)- legii naionale a societii comerciale;
-legii naionale pe teritoriul creia i desfoar activitatea sucursala;
- ambele jurisdicii naionale;
b)-legii naionale pe teritoriul creia i desfoar activitatea sucursala;
- ambele jurisdicii naionale;
c)- ambele jurisdicii naionale;
- Lex voluntatis.
ANS: A
60. nchiderea procedurii de reorganizare judiciar se face:
a. prin pronunarea unei sentine de ctre judectorul sindic;
b. prin cererea formulat n acest sens de ctre administrator;
c. ambele variante
ANS : C
61. Caracterul sinalagmatic al contractelor de comer. international, este

conferit de faptul ca:


a. dau natere la drepturi i obligaii corelative pentru pri;
b. prile sunt numai dou;
c. sunt cu titlu gratuit;
ANS: A
62. Contractele de comer. international, se divid dup obiectul lor, n
contracte care genereaz obligatii:
a)- de a da;
- de a nu face.
-de a face;
b)-de a face;
-de a repara;
c)- de a repara;
- de a nu face.
ANS : A
63. Contractele de comer. international de lung durata, se ncheie de
catre parti pe o perioad de timp mai mare de:
a. 3 ani;
b. 5 ani;
c. 2 ani;
ANS : B
64. Clauzele unui contract de comer. international se interpreteaz de
catre parti dupa:
a) -clauza clientului cel mai favorizat;
- dup buna credin.
b)-dup intenia comun a prilor contractante;
- dup buna credin.
c)- dup sensul literar al termenilor utilizai n contract;
- dup buna credin.
ANS : B
65. Locul executarii platii n cazul executarii voluntare a obligatiilor
contractuale este:
a)- acelai stipulat n contract;
- cel care rezult din intenia prilor;
- cel n care s-a obligat partea la formarea contractului.
b)- cel care rezult din intenia prilor;

- cel n care s-a obligat partea la formarea contractului.


c)- cel care rezult din natura operaiunii comerciale;
- cel n care s-a obligat partea la formarea contractului.
ANS: A
66. O oferta, chiar dac este irevocabila, poate fi retractat ?
a)- da, dac retractarea ajunge la destinatar naintea ofertei;
- da, dac revocarea ajunge la destinatar mai nainte ca acesta s fi
expediat acceptarea.
- da, dac retractarea ajunge la destinatar n acelai timp cu oferta;
b)- da, dac retractarea ajunge la destinatar n acelai timp cu oferta;
- da, dac revocarea ajunge la destinatar mai nainte ca acesta s fi
expediat acceptarea.
c)-nu, deoarece este irevocabil;
- da, dac revocarea ajunge la destinatar mai nainte ca acesta s fi
expediat acceptarea.
ANS : A
67. Legea aplicarii falimentului este:
a. Lex societatis;
b. Lex voluntatis;
c. Lex fori
ANS : C
68. Numarul membrilor Grupului de Interes Economic nu poate fi mai
mare de:
a. 50;
b. 40;
c. 20;
ANS : C
69. n materia vnzarii internationale de marfuri, cumparatorul are
urmatoarele obligatii principale:
a)- s solicite ndeplinirea tuturor clauzelor contractuale din partea
vnztorului;
- s preia mrfurile predate de ctre vnztori;
b)- s plteasc preul convenit pentru marf;
- s preia mrfurile predate de ctre vnztori;
c)- s preia mrfurile predate de ctre vnztori;
- s ntocmeasc proces verbal de constatare pentru mrfurile puse la

dispoziia sa de ctre vnztor.


ANS : B
70. Drepturile si obligatiile care revin partilor din contractul international
de transport, fac obiectul:
a. att clauzelor contractuale, ct i prevederilor normelor naionale i
internaionale n materie;
b. clauzelor contractuale deoarece se aplic principiul Lex voluntatis;
c. normelor elaborate la nivel naional i internaional;
ANS : A
71. Conventia arbitral ncheiat de catre parti are urmatoarea
caracteristica:
a)- este un contract bilateral;
- consensual i comutativ;
-este un act de dispoziie, deoarece prile renun la garaniile acordate
de instanele judectoreti
b)- consensual i comutativ;
-este un act de dispoziie, deoarece prile renun la garaniile acordate
de instanele judectoreti;
c)-este un act de dispoziie, deoarece prile renun la garaniile acordate
de instanele judectoreti;
- caracter patrimonial.
ANS : A
72. n cazul existentei compromisului se va aplica:
a. legea statului de la sediul arbitrajului;
b. legea de la domiciliul prtului;
c. legea de la sediul, fondul de comer ori reedina prtului;
ANS : A
73. Actul de compromis trebuie s ndeplineasc urmatoarele conditii:
a)- litigiul s fie actual;
- exprimarea voinei ca litigiul s fie supus arbitrajului;
- desemnarea arbitrilor care vor statua asupra arbitrajului;
- organizarea i procedura n cazul arbitrajului ad-hoc.
b)- exprimarea voinei ca litigiul s fie supus arbitrajului;
- desemnarea arbitrilor care vor statua asupra arbitrajului;
- organizarea i procedura n cazul arbitrajului ad-hoc.
c)- desemnarea arbitrilor care vor statua asupra arbitrajului;

- organizarea i procedura n cazul arbitrajului ad-hoc.


ANS: A
74. Clauza compromisorie presupune:
a)- acordul prilor de a supune litigiile acestora unui arbitraj;
- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal ce se
vor nate cu privire la ace contract.
- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal;
b)- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal;
-existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal i se
refer la litigiile existente;
c)- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal i
se refer la litigiile existente;
- existena unei stipulaii sau clauze cuprinse n contractul principal ce se
vor nate cu privire la ace contract.
ANS : A
75. Criteriul comercialitatii se defineste:
a. prin opoziie cu actul sau faptul de drept civil;
b. prin nelegerea prilor;
c. prin referire la normele dreptului naional;
ANS : A
76. Sunt recunoscute de plin drept n Romnia, persoanele juridice straine
cu scop patrimonial, valabil constituite n statul a carui nationalitate o au?
a. nu, deoarece au fost constituite n raport cu o legislaie naional;
b. da, pentru c legea romn recunoate de plin drept personalitatea
juridic a societilor comerciale strine;
c. da, ns numai dup rentocmirea actului constitutiv, potrivit cerinelor
legii romne;
ANS: B
77. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii de reorganizare judiciar
numai pentru starea de insolvent debitorului:
a. deja existent;
b. iminent;
c. viitoare
78. Potrivit regulii de interpretare a continutului contractelor de comer.
international, n situatia n care apare un conflict ntre o uzant cu

caracter local si o uzant codificata, are precadere:


a. uzana local deoarece n acest loc a fost ncheiat contractul;
b. uzana codificat deoarece are vocaie internaional;
c. acea uzan care este cea mai apropiat de intenia prilor
ANS : B
79. n cazul solutionarii unui litigiu comercial international de catre
instantele judecatoresti, conform dispozitiilor legale, competenta
teritorial apartine:
a. instanelor de la domiciliul reclamantului;
b. instanelor de la domiciliul prtului;
c. instanelor de la reedina, sediul ori fondul de comer al prtului;
ANS: B
80. Sucursalele societatilor comerciale de nationalitate straina, constituite
n Romnia, se ghideaza dupa :
a)- lex societatis, deoarece nu au personalitate juridic proprie;
- lex societatis, deoarece sunt dependente economic total de societatea mam;
b)- lex societatis, deoarece sunt dependente economic total de societatea mam;
- lex voluntatis.
c)- lex fori;
- lex voluntatis.
a. a
b. b
c. c
ANS: A
81. Sucursala constituit n strainatate de o societate comercial romna:
a)- legea romn, deoarece are personalitatea juridic a societii
mam;
- legea care crmuiete condiia juridic a comerciantului n ara n care
i desfoar activitatea;
b)- legea care crmuiete condiia juridic a comerciantului n ara n care
i desfoar activitatea;
-lex fori;
c)-lex voluntatis;
-lex fori;
a. a

b. b
c. c
ANS: A
82. n domeniul intermedierii n comertul international, se aplic
principiul, dac partile au convenit astfel:
a. lex voluntatis;
b. lex fori;
c. lex rei sitae;
ANS: A
83. Dup criteriul obiectului lor de activitate, bursele de marfuri se
clasific n:
a)- burse generale;
-burse de mrfuri;
b)-burse de valori mobiliare;
-burse de mrfuri;
c)-burse de mrfuri;
- burse de valori imobiliare.
a. a
b. b
c. c
ANS: B
84. Printre consecintele juridice determinate de momentul formarii
contractului amintim:
a)- capacitatea prilor, care trebuie s existe la acel moment;
- existena viciilor de consimmnt, care se apreciaz la momentul
formrii contractului;
- soluionarea conflictelor de legi n timp se face inndu-se seama de
data formrii contractului;
b)- existena viciilor de consimmnt, care se apreciaz la momentul
formrii contractului;
- soluionarea conflictelor de legi n timp se face inndu-se seama de
data formrii contractului;
c)- soluionarea conflictelor de legi n timp se face inndu-se seama de
data formrii contractului;
- capacitatea prilor, care trebuie s existe la acel moment;
a. a
b. b

c. c
ANS: A
85. O ofert nu poate fi revocat n urmatoarele cazuri:
a) - dac ea arat, fixnd un anumit termen pentru acceptare sau n orice
alt mod c este irevocabil;
- dac este rezonabil ca destinatarul s considere oferta ca irevocabil i
dac a acionat n consecin;
b)- pn la momentul cnd contractul a fost ncheiat;
- dac este rezonabil ca destinatarul s considere oferta ca irevocabil i
dac a acionat n consecin;
c)- dac revocarea ajunge la destinatar mai nainte ca acesta s fie
expediat acceptarea.
- dac ea arat, fixnd un anumit termen pentru acceptare sau n orice alt
mod c este irevocabil;
a. a
b. b
c. c
ANS: A
86. Acceptarea poate fi tacita, rezultnd dintr-o comportare care s
exprime vointa de acceptare a destinatarului ofertei, cum ar fi:
a. nceputul de executare al unui contract;
b. expedierea lucrului ori a preului;
c. ambele variante
ANS: C
87. Cu privire la modul de redactare a conditiilor generale, se pot deosebi
mai multe categorii:
a)- condiii generale elaborate de ctre una dintre prile contractante i
oferite celeilalte;
- condiii generale elaborate de ctre un grup al prilor;
- condiii generale elaborate de ctre o organizaie neutr;
b)- condiii generale elaborate de ctre un grup al prilor;
-condiii generale elaborate de ctre o organizaie neutr;
c)- condiii generale elaborate de ctre o organizaie neutr;
- condiii generale elaborate de ctre una dintre prile contractante i
oferite celeilalte;
a. a
b. b

c. c
ANS: A
88. Functiile esentiale ale clauzei de arbitraj, sunt:
a. s nlture intervenia instanelor judectoreti ordinare cu privire la
soluionarea litigiului;
b. s acorde arbitrilor puteri n sensul soluionrii litigiului;
c. ambele variante
ANS: C
89. n baza contractului de vnzare comercial internationala, vnzatorul
are urmatoarele obligatii principale:
a)- predarea mrfii;
- transmiterea proprietii asupra acesteia;
- remiterea documentelor referitoare la marf;
- conformitatea mrfii cu stipulaiile contractuale;
b)- transmiterea proprietii asupra acesteia;
- remiterea documentelor referitoare la marf;
- conformitatea mrfii cu stipulaiile contractuale;
c)- remiterea documentelor referitoare la marf;
- conformitatea mrfii cu stipulaiile contractuale;
a. a
b. b
c. c
ANS: A
90. Marfurile sunt conforme contractului n urmatoarele situatii:
a. sunt proprii folosinei crora servesc n mod obinuit mrfuri de acelai
tip;
b. posed calitile unei mrfi pe care vnztorul a prezentat-o
cumprtorului ca mostr sau model;
c. ambele variante
ANS: C
91. Pentru ca reprezentarea s si produc efectele sale specifice, aceasta
trebuie s ndeplineasc urmatoarele conditii:
a. s existe o mputernicire, autorizaie sau procur;
b. raportul de reprezentare s fie cunoscut de ctre teri;
c. ambele variante
ANS: C

92. Titulatura de "cooperare economica si tehnico-stiintifica", face


obiectul dreptului comertului international:
a.doar la nivel european
b.nu
c.da
ANS:C
93. Organizarea, dupa caz, a relatiilor economice internationale trebuie sa
tin seama de :
a.interesele legitime ale tuturor tarilor
b.interesele sociale ale statelor civilizate
c.intereselorOrganizatiei Natiunilor Unite
ANS:A
94. Noile principii ale relatiilor interstatale in materie comerciala, impun
respectarea dreptului fiecarui stat la :
a.suveranitate
b.impunerea mijloacelor economice nationale
c.interventia directa sau indirecta a factorului in domeniul afacerilor
internationale
ANS:A
95. Conform dispozitiilor Cartei ONU, indatorirea statelor in materie
comerciala, este aceea de a:
a. coopera unele cu altele in domeniul relatiilor internationale
b. coopera in domeniul militar
c. favoriza progresul si stabilitatea economica internationala
ANS:A
96. Interdependenta economica a statelor, existenta n scopul accelerarii
progresului economic general, impune:
a.inlaturarea discriminarii in calea schimbului liber de valori materiale

ale statelor
b.implicarea Membrilor Grupului Economice
c.introducerea ordinii economice europene
ANS:A
97. Raporturile de cooperare economica si tehnico-stiintific
internationala, incidente in sfera schimburilor comerciale, se bazeaza pe:
a.inegalitatea drepturilor
b.avantajul reciproc
c.existenta obstacolelor tarifare
ANS:A
98. Calificarea nationala a comercialitatii apartine:
a.dreptul intern al fiecarei tari
b.dreptul european
c.dreptul romano-germanic
ANS:A

99. Determinarea comercialitatii cunoaste n diferite sisteme nationale de


drept, dou conceptii:
a.institutionala si legiferata
b.nationala si interdisciplinara
c.subiectiva si obiectiva
ANS:C
100. Natura obiectiv a actelor si faptelor de comer. exterior st la baza
precizarii caracterului comercial al acestora si n conceptia :
a.dreptului roman
b.dreptului american
c.dreptului german
ANS:A

101. Raporturile juridice ale comertului exterior se particularizeaz fat


de raporturile juridice de comer. interior prin prezenta elementului de:
a.internationalitate
b.comercialitate institutionala
c.nationalitate
ANS:A
102. Criteriile definitorii consacrate internationalitatii raporturilor de
comer. exterior sunt retinute in cuprinsul:
a.dreptului comercial roman
b.uzantelor civile
c.conventiilor internationale
ANS:C
103. Caracterizarea dreptului comertului international, se fundamenteaza
pe anumite exigente, bazate indeosebi pe:
a.certitudine operationala
b.certitudine economica si sociala
c.certitudine judiciara
ANS:C
104. Rapiditatea activitatilor benefice comertului international, comport
n mod necesar simplificarea acestora, prin adoptarea unor decizii:
-immediate
105. Probatiunea datei certe a contractului comercial se poate face:
-prin orice mijloc de proba
106. Termenele de prescriptie", au durate mai scurte n dreptul
comercial, dect n:
-dr civil
107. In domeniul comertului international, s-a organizat o jurisdictie
speciala si anume:
-arbitrajului international

108. Dovada existentei contractului comercial, de tip international, se


poate face:
-prinorice mijloace cu martori sauprezumtii
109. Tratatul si cutuma sunt:
-iz, ale dr comertukui international
110. Acordul "de vointa" a dou sau mai multe state, prin care acestea
reglementeaz ntr-un anumit mod o anumit sfer a relatiilor
internationale, crend, modificnd ori abrognd pe cele existente, poarta
denumirea de:
-tratatul
111. Tratatele de colaborare si asistent mutual ncheiate de tara noastr
cu alte state, statornicind cadrul politico-juridic al dezvoltarii colaborarii
cu acestea, includ si clauze privind
-clauze privind intensificarea colaborrii economice
112. Reglementarea unor conflicte de legi n materie de cambie si bilet la
ordin, a fosta adoptata in urma:
-conventiei de la Geneva din 29 martie 1930
113. In prezent, cel mai vechi izvor al dreptului comertului international
este considerat a fi:
-cutuma
114. Dreptul diplomatic a aparut ca o consecinta a:
-pe cale cutumiara
115. n situatia aplicarii legislatiei nationale a unui stat la un anumit
raport juridic, este posibil ca legislatia comercial a statului respectiv s
se completeze cu:
-legislatia civila
116. Dreptul comun comercial, in Romania, este fundamentat indeosebi
pe continutul:
-codul commercial si legea31/1990
117. Legea nr. 31/1990, asigur reglementarea unitar a functionarii:
-a societatii comerciale

118. Uniform Comercial Code, este aplicabil n:


-SUA
119. Uzantele sunt binecunoscute in doctrina, sub titulatura de:
-obiceiul juridic
120. Uzantele conventionale, au ca temei:
-stabilite prin vointa partilor care se permanentizeaza treptat in anumite
domenii
121. Uzantele internationale comerciale uniforme, sunt consacrate de:
-practica comerciala internat
122. Principiile dreptului comertului international, sunt in numar de:
-3
123. Modalitatea de alegere a normelor aplicablie conntractelor de drept
comercial international, se regasesc in doctrina, sub denumirea de:
-intortems
124. Spatiul economic al Uniunii Europene, a fost fondat in anul:
-1957
125. Tratatul de la Masstrich din anul 1992, a consfintit din perspectiva
dreptului comertului international:
-integrarea pe multiple planuri pt. 450 mil oameni
126. Tratatul Nord-American de Liber Schimb, reprezinta o alternativa
a spatiului economic european, tarile semnatare ale acestuia fiind:
-sua ,Canada,mexic
127. Raporturile juridice comerciale internationale se concretizeaza, n
principal, n:
- in contracte comerciale internaionale si in titluri de valoare, a cror
consisten depinde de intinderea puterii decizionale a subiecilor de
drept.
128. Principiul libertatii conventiilor, exprim regula potrivit careia,
fiecare subiect de drept se oblig prin propria lui vointa, numai la:

-ceea ce acepta ca fiind in interesul lui si numai in masura in care doreste


129. n contractele comerciale internationale, puterea vointei partilor
este:
-mai accentuata decit in con ventiile interne fiind in acelasi timp
controversata
130. In cazul aplicarii principiului lex voluntatis, partile pot opta n
acest sens si asupra unei legi care nu are nicio legatur obiectiv cu
contractul:
-pt legea aplicabila conditiilor de fond si efectelor juridice ale
contractelor
131. Codul Comercial al SUA, restrnge posibilitatea de optiune a
partilor numai la legile statelor cu care contractul are legatur rezonabila:
-face exceptie de la aceasta regula
132. Raporturile de comer. international se stabilesc cu preponderenta:
-intre personae juridice si fizice din diferite state
133. Statul suveran apare n calitatea sa de subiect de drept civil,
actionnd jure gestionis si fiind reprezentat, de regula, de:
-ministerul de finante
134. n viziunea conceptiei subiective, de inspiratie germana, calitatea de
comerciant este recunoscut persoanei fizice care-si nregistreaz o firm
n:
Registrul de comert
135. In viziunea conceptiei obiective, de inspiratie franceza, calitatea de
comerciant este recunoscut persoanei fizice care savrseste n nume
propriu:
-acte si fapte de comert
136. Sistemele juridice cer pentru a putea efectua acte de comert, ca
persoana fizica sa aibe:
-capacitatea de exercitiu
137. Legislatiile care cunosc dualitatea dreptului privat, disting societatile

comerciale de:
-societatea civila
138. Potrivit criteriului clasic, societatea al carei obiect declarat n
contractul de societate sau statut, const n efectuarea de fapte calificate
de comert, este:
-societatea comerciala
139. Potrivit criteriului formal, orice societate, independent de obiectul ei
de activitate, este comerciala, dac s-a constituit:
-in anumite forme prevazute expres
140. Majoritatea legislatiilor, cat si conventiile internationale bilaterale si
multilaterale n materie, consfintesc principiul recunoasterii de plin drept
a:
-personalitatii juridice a soc comerciale straine
141. In general, conventia international presupune un acord de voint
precis si liber exprimat ntre:
- un accord de voin precis si liber exprimat intre dou sau mai multe
state, prin care se creeaz,se modific sau se sting norme de drept
internaional sau raporturi juridice internaionale.
142. Camera Internationala de Comert, a standardizat o serie de:
- uzante comerciale uniforme internationale
143. "Libertatea conventiilor", constituie in dreptul comertului
international:
- un principiu al dreptului comertului international
144. Conditia juridic a societatilor comerciale straine, are n vedere
ntinderea drepturilor pe care o societate strain le poate avea:
-pe teritoriul altui stat
145. Contractele de cooperare economicasi tehnico-stiintific
internationala, sunt specifice dreptului comertului international:
-multiple
146. Contractele de comer. international, se incheie de regula, pe termen:
-scurt

147. Contractele de comert international, de lunga durata, se incheie pe o


perioada minima de:
-5 ani sau mai mari
148. Contractele de cooperare economic international pentru lucrari de
marfuri, coproductie, prestari de servicii si executari de lucrari n conditii
de reciprocitate, se stabilesc ndeosebi pe perioade de:
-10-15 ani
149. Contractele pentru importul materiilor prime de baz se stabilesc
astfel nct s asigure aprovizionarea acestora pe perioade de:
-15 -25 ani
150. In sfera contractelor moderne, apartinand dreptului comertului
international, regasim contractul de:
-lizing, base-back factoring,knoy-ho,consulting,turism,export complex
151. Contractul de comert. international se caracterizeaza, din punct de
vedere strict juridic, ca fiind un contract:
-titlu oneros si sinalgamatic
152. Plata n contractul comercial este portabila,facndu-se, de regula, la
sediul:
-creditorului
153. Principiul "libertatii contractuale" este consacrat in dreptul national,
prin discpozitiile articolului:
-969 cod civil
154. Garantiile privind calitatea marfii, conditiile de ambalaj, marcare si
etichetare, expediere si transport, sunt clauze contactuale obligatorii, in
acceptiunea dreptului comertului international:
-incheiat pri n acordul partilor trebuie sa cuprinda in fc. De specificul
operatiei de comert exterior
155. Referitor la contractele de comer. international, legislatia noastra
prevede ca, raporturile contractuale stabilite cu o parte straina, cat si
modificarea acestora:
-se constata in forma scrisa cu respectrea conditiilor pt valabilitatea

conventiilor

156. Uniformizarea binecunoscutelor norme de drept material n


domeniul contractelor de comer. international, se realizeaza:
-pe cale contractuala si legala
157. Prin adoptarea Conventiei de la Viena, din anul 1980, s-a
reglementat:
-vinzarea internationala de marfuri
158. Litigiile de comer. international, daca exista o conventie in acest
sens, sunt de competenta:
-Curtii de Arbitraj
159. Transmiterea unor cunostinte tehnice, informatii, documentatii sau
procedee complexe, care reprezint o noutate relativasi subiectiva,
nefiind brevetate din cauza elementelor insuficiente de originalitate sau a
lipsei de interes, fac obiectul contractului de:
-know-how
160. Operatiunea prin care o persoan cumpar unele bunuri de la un
vnzator, pentru a le nchiria unui client solicitator, reprezinta esenta
contractului de:
- leasing