Moara Violattos

Construita in 1898 de catre Anghel Saligny, Moara Violattos a reprezentat,

pentru perioada cand a fost inaugurata, o realizare de exceptie era cea mai
mare moara pe baza de abur din estul Europei si devenise, astfel, mandria
intregii Romnii. Morarii Millas si Violattos au devenit parteneri de afaceri in
anul 1889, achizitionand din Anglia o masina de macinat cu abur. In anul 1891
au cumparat Moara Borghetti, pe care au perfectionat-o, apoi Moara
Lambridini in care au investit mari sume de bani reusind sa produca patru
calitati de faina, cea mai buna pentru export din toata tara.
In anul 1892, Violattos a solicitat desfacerea tovarasiei, initiind cel mai
ambitios proiect din industria romaneasca a moraritului Fabrica de faina
Panait Violattos. Dupa aprecierea lui Iani Millas, din ura fata de familia Millas
si pentru a lovi direct in interesele acesteia, Panait Violattosa a atras in
intreprinderea sa lucratori ai Morii Millas, oferindu-le salarii mai mari si, in
plus, s-a asociat cu nepotul lui Millas, Iani Valerianos.
Construita pe malul Dunarii, aproape de port, moara a fost certificata in anul
1897 fiind, la acea vreme, printre cele mai mari din Europa. In anul 1921, avea
un capital rulant de 20 de milioane lei aur, motoare aduse din Braunschweig,
ce consumau opt tone de pacura zilnic si o capacitate de productie de 15
vagoane de faina in 24 de ore.
Din anul 1912, moara a avut acces la calea ferata, racordandu-se nu numai la
cheiul Brailei, ci si la drumul feroviar national. Cladirea are sase niveluri,
dintre care doua ocupate de depozitele colosale de fainuri de toata calitatile,
fiind legata de fluviu printr-un tunel subteran, in care o instalatie mecanica
asigura descarcarea cerealelor din slepuri direct in fabrica. Mecanicii-sefi si
maestrii morari erau adusi din strainatate.
Odiseea celebrei mori a inceput n anii 40 cand, din pricina problemelor
financare, a fost silita sa intre in faliment. In anul 1944, rusii au demontat
toata masinaria si-au transportat-o in Rusia iar in 1948, a fost nationalizata,
ulterior urmasii celebrilor comercianti greci fiind aruncati afara din propriile
case.