148 Capitolul 3 MANTA odifi ‘Dupa fecundatie, ovulul marit cat devine saménta, organ caracteristic numai gimnospermelor si angiospermelor, numite din acest motiv spermatofite. Aparitia semintelor este un progres filogenetic, ducdnd la o mai bund supravieuire a plantelor fata de conditiile de mediu, in comparatie cu cormofitele sporifere (ferigile), La gimnosperme, de exemplu la Pinus sp., simnfa are un invelis gros, lignificat, provenit din singurul integument al ovulului, ce acoperd un endosperm primar (protalul cu n cromosomi), in care se giseste embrionul format din rédacinifé, tulpinita, m ras si mai multe cotiledoane (fig, 131). La angiosperme seminjele sunt inchise in organ provenit din ovarul modificat si specific doar plantelor angiosperme. Forma si marimea semintelor Fig. ‘Samanta la Pinus sp. Forma semintelor este variata, cele mai multe © = cotiledoane; © ~ embrion: ie id sferice, dar ele pot fi si compr ie, cilis ce, m — macroprotal (endosperm __fiind sferice, dar ele pot fi si comprimate, cilindric primar haploid): ¢ - tegument muchiate, reniforme, ovoidale ete lignificat (Gorenflot). In ceca ce priveste marimea, este si ea diferita: de la seminte mici, care abia se vad cu ochiul liber, ea la Orchidaceae, seminte de 2-3 mm (mae, tutun ete,), la sem jele mari, ca cele de fasole, castan sdlbatic ete , pana la cele foarte mari, ca la palmierii Cocos nucifera sau la Lodoicea sp.. la care samanta tareste cate ilograme. Numarul semintelor Numarul seminteior dintr fruct este diferit de la o specie fa al side multe ori chiar in cadrul aceleiasi speci. Fructele la plamtele din familiile Poaceae, Asteraceae, mul e apetale contin o singura samanta; pomoideel 1 tin zece seminge (mérul, pal cucurbit confin sute, orhidaceele mii de seminte. Aleituirea semintei © s&manti matura este forma din tegument, embrion si endosperm secundar eee149) (albumen), uitima componenta lipsind la seminfele exalbuminate 3.1. Tegumentul seminal Tegumentul seminal provine din transformarea integumentelor (sau integumentului) ovulului 1 aleatuieste inveligul protector al semintei. Suprafata lui poate avea diferite culori si poate fi neted’ (Pisum sp, Phaseolus sp.), reticulats (Nicotiana tabacum), cu aripi membranoase (Bignonia sp.), cu peti lungi care 0 acoperd in intregime, ca la bumbac (Gossypium herbaceun), cu peri numai in varful semintei (Salix sp., Populus sp.) ete Pe suprafata tegumentului unor seminje se gisesc niste cicatrice caracteristice: hilul micropiful si rafeul, precum si anexcle cdmoase: arilul, earunculul, arilodul si strofiola Hilal este 0 cicatrice rimas& la locul de detasare a semintei de funicul si se poate prezenta ca o butonier’, la Phaseolus sp. sau cao pati mare circulara, de culoare deschisa a Aesculus hippocastanum (fig. 132). ” Micropilul se prezinta ca o ridicdtura > : ‘ ‘cu un por in mijloe si provine din micropilul f ; ovulului. Este zona cea mai putin rezistenta din tegument si prin acest loc va iesi radacinita Pig side Aesculus hippocastanum (B) m-~ micropil: h ~ hil (Ciobanu). La seminjele ca 2. Seminje de Phaseolus sp.(A) embrionului in timpul germinatiei semintelor e provin din ovule ortotrope micropilul este opus hilului, la cele care provin din ovule anatrope si campilotrope micropilul este situat in apropierea hilulu Rafeul (gr. raphe — custtur, suturd) este o creasts longitudinala care se intinde de Ia ja care funiculul se hil pana la salazi Apare la seminjele provenite din ovulele anatrope, sudeaza de corpul ovulului, de exemple I Ricinus sp., Pisum sp. ‘Anexele cAmoase provin din “inmugurirea tegumentului” Ja nivelul hilului ui sau al rafeului (rafa) si au rol in raspy jelor de catre pasar, furnici i, invelind samanta Arilul este 0 anexd climoasi care se formeazi in regiun paral, cal gimmospermul Taxus baceata(tisa), sau in ntregime, ca la Nymphacaceae ss la soar’ (Myristica fragrans). in ultimul caz arilul este aromat, motiy pentru care nucgoara se utilizeaza drept condiment.150 é od cor ig. 133. Anexele tegumentului seminal A — Nymphaea sp.; B ~ Myristica sp., simantd intreaga (a) si sectionata (b): C ~ Euonymus sp; car — caruncuk str ~ strofiol8 (Baillon) Carunculul este 0 proeminenti cémoasi a tegumentului seminal, de origine imegumentar’, care apare in regiunea micropilului si, de regula, este colorat si bogat in subsiante de rezerva. Se gaseste la unele plante din familiile Papaveracea Euphorbiaceae, Violaceae ete. Arilodul are aceeasi origine ca si carunculul (in zona micropilului), dar inveleste total simanja, ca la Evonymus verrucosa (lemn réios), unde are culoarea rogie-caramizi Strofiola (gr. stropho ~ a se risuci) este o expansiune camoasa a rafei, ca la negelarita (Chelidonium sp.) La plantele la care ovulul este lipsit de integumente, nici saménta nu are tegument seminal (Loranthaceae, Santalaceae etc Daca samanta raméne inchis’ in fruct, tegumental sem este subjire gi moale, ca la floarea soarelui, grau, cdnepa etc.; daca la maturitate este eliberata din fruct, tegumentul este gros si sclerificat, ca la ricin, fasole ete Structura tegumentului seminal in toate cazurile tegumentul seminal este format din mai multe straturi de celule suprapuse, Uneori aceste straturi se diferentiaza in dowd zone distincte: testa si tegmenul, caz in care seminfele se numesc biteguminate, ca cele de {aso in etc.; alteori tegumentul seminal nu prezinta aceasta diferentiere, seminjele numindu-se uniteguminate, ca la ranunculacee, g mopetale De exemplu, la siménja albuminatt de Ricinus communis testa este acoperita cu cuticuld, fiind formata din 3-4 straturi de celule parenchimatice si un strat de celule alungite —————isi dispuse in palisada, care au perefii puternic lignificayi, constituind un strat cornos. Tegmenul este aledtuit din céteva straturi de celule parenchimatice turtite. Dupa tegmen, care impreund cu testa formeazai tegumental seminal urmea7a celulele endospermului secundar (fig. 134 D), Fig, 134. Ricinus communis. A ~ morfologia semintei: B ~ simant’ sectionata, din profil: C —simanta sectionata paralel cu suprafata cotiledonului; D ~ structura tegumentului seminal; ch ~ salazi: cot ~ cotiledoane; or — caruncul; ct — cuticulds ep ~ epiderma; es ~ endosperm secundar (albumen): g ~ gemula; b ~ hipocoti; mi ~ micropil, n~ nervuri; p~ parenchim; r~ radicula rf ~ rafts ‘te — strat cornos; tem ~ tegmen; ts ~ testa (Tarnavschi), Fig. 135. Phaseolus vulgaris. A -simanta vazutd din profit; B ~ samanga desfacutis C ~ jumatatea seminfei cu embrion si fara tegument seminal; D ~ sectiune transversala prin cotiledon; E — sectiune transversala prin tegument; am ~ amidon; cot ~ cotiledon; ct ~ cuticula; ep — epiderma: fr ~ franzulite: ‘mi ~ micropil; r~ radiculd; sep ~ tesut subepidermic; str ~ strofioli; t~ tulpinita; tem tegen; ts — testa (Serbanescu-Jitariu). ee | | | | | | | |152 La samanta exalbuminata (fara albumen) de Phaseolus vulgaris, testa pluristratificata are stratul extern format din celule dispuse in palisada, cu lumen mic si pereti mult ingrosayi (macrosclereide). Stratul subepidermic este format din celule in forma de mosor (osteosclereide). Celelalte straturi ale testei sunt alcatuite din celule turtite tangential. Sub ele se gasesc céteva straturi de celule cu pereti subtiti, celulozici, care reprezinta tegmenul (fig 1358) 3.2. Embrionul Embrionul este partea esenjiald a semintei, reprezen @ ) tnd planta in miniatura, cu toate ee ive: radicula, organele vegeta tulpiniqa (reprezentati de axa bipocotia), — mugurayal sau 4.) 7 gemula (din care se va forma axa a $ oti a tulpinii) si unul sa cotiledoane, organe de natura foliar a ' Fig. 136. Tipuri de embrioni. | ~ drept ou cotiledoane oe iB polare (Ricinus comuumis), 2 ~ ugor curbat (Nicotiana miniatura sunt alcdtuite din 8p): 3 ~ spiralat (Solanum tuberosum), 4 — indoit (Crambe — maritimay, § cotiledoane —incretite tesuturi meristematice (Fagopyrum esculentum), 6 ~ acelasi tip la Ipomoea ; ape purpurea, 7 — cotiledoane convolute; 8 ~ cotiledoane in Ce eee seirlk (Gaitedal ah 9 aaah set sear embrionului este in general de (Potamogeton sp.): 10 ~ embrion de Triticum sp.; a ~ in (Gri ane; b— vzut din fafa; co — cotiledon; ep ~ epiblast lescu) doud la dicotiledonate si unul la monocotiledonate, Totusi exist si unele exceptii, ca la planta dicotiledonata Ramunculus ficaria (sakaic: care are un singur cotiledon sau unele monocotiledonate, & cotiledoane ete panthus, care are d Cotiledoanele sunt subjiri, lamelare f cu en osperm (ex. Ricinus), groase si njele fara endosperm (ex. Phaseolus) (fig. 134, 1 Forma embrionului este variabila, el putand fi: drept (Ricinus), eurbat (Nicotiana tabacum), spiralat (Solanum tuberosum), areuat (Beta sp.), sau cu cotiledonul in forma de seut, cu rol de absorbjie a substanfelor nutritive din endosperm, ca la Triticum sp. (fig. 136)Orientarea embrionului este intotdeauna cu radicula spre micropil, de aceea la seminjele provenite din ovule ortotrope radicula e dispusi in sus, iar la cele anatrope radicula este orientata in jos. 3.3. Endospermul si perispermul Endospermul secundar sau albuinenul este tesutul nutritiv pe seama caruia se dezvolta embrionul la semintele albuminate. El provine in urma dublei fecundatii, din zigotul accesoriu. Dup& prezenja sau absenta lui, seminjele ang jospermelor sunt de dowd feluri: albuminate si exalbuminate Seminfele albuminate pot fi grupate in seminfe numai cu endosperm (Poaceae, Solanaceae, Apiaceae etc.); seminje numai eu perisperm (provenit. din nucela ovulului), la Canna indica si seminte cu endosperm $i perisperm, ca la Nymphaeaceae,Araceae, Piperaceae (fig. 137), Ca substante de rezerva, in celulele endospermului pot predo: s a Fig. 137. Seminje de angiosperme. mina amidonul (seminte amido- A ~ seminfe albuminate (Ricinus communis), B seminte exalbuminate (Fabaceae), C, D ~ seminte en endosperm si perisperm la Acorus calamus si ta Pip mince: lipidele (seminte oleaginoase), ca la floarea __‘Migrumt; a~ albumen; c ~ cotiledon; ca ~ caruncul, € embrion: pr ~ perisperm; r ~ radicula; ¢ ~ tegument soarelui, in, ricin, sau proteinele, ca (Gorentfot), la Fabaceae, Apiaceae ete ial al in cariopsele de Poaceae este de remarcat c& stratul dospermului din celule mici, izodiametrice, in care se aflé 0 cantitate fig. 138) numit strat aleuronal este form mare de substante proteice depuse in grauncioarele de aleurond Aga cum se va vedea mai tarziu, simanfa la Poaceae este lipita de peretele fructuluiA prin cariopsa de grdu se observa primele 4-5 numit cariopsa. intr-o sectiune transve straturi de celule turtite, care apartin pericarpului, adic& fructului. Urmeaz apoi tegumentul as), provenit din celulele celor dou integumente ale seminal (reprezentat printt-o linie g ovulului, strivite de celulele din interiorul seminfei, care iau o dezvoltare deosebita. a de griw in coleoriza: de Triticum sp. A, B~ morfologia extend; C ~ fructal si simma ali; am ~ amidon; clt ~ coleoptil; cz ericarp: ps ~ peril pinitd; tz — tegument ig. 138. Cai sectitine longitudina et ~ cutioula emb ~ embrioni ia; D — idem, sectiune sla testé (Tamayschi. stigmatului; set ~ scutelum; sta ~ st Sub tegumentul seminal este dispus stratul aleuronal, iar sub acesta se gaseste in grauncioare de endospermul secundar, aleatuit din celule parenchimatice mari amidon. este embrionul format dintr-un cotiledon dezvoltat numit La baza seminjei se scutelum, care are rolul de a solubiliza si de a absorbi substantele de rezerva din endosperm. Desi monocotiledonat, embrionul prezinta yi un al doilea cotiledon, redus, numit epiblast. A cu aspect de deget de manus’, Radicula embrionului este protejati de o formatiune tisul