Sunteți pe pagina 1din 38

Anatomia si fiziologia Sistemului Nervos

Sistemul Nervos Central


Sistemul nervos este sistemul alcatuit din tesut nervos,care avand la baza
functia reflexa,asigura legatura organismului cu mediul in care acesta traieste si se
dezvolta,realizand unitatea organism-mediu,iar pe de alta parte coordoneaza
activitatea tuturor organelor si aparatelor corpului,asigurand unitatea functionala a
organismului.
Sistemul nervos si-a diferentiat organe receptoare,care culeg stimuli din
mediu intern si extern:
-exteroceptorii intre care intra si organele de simt care culeg stimuli din
mediul extern
-proprioceptorii care culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor
-interoceptorii care culeg informatii de la nivelul organelor interne
Acesti stimuli sunt transmisi prin fibre senzitive ale nervilor periferici si
cranieni si prin caile de conducere ale sensibilitatii pana la centrii superiori de
integrare si in ultima instanta la scoarta cerebrala.

WWW.SLIDETUBE.IT

Aceasta ii supune la analiza si sinteza si elaboreaza comenzi pe


care le transmite la organele efectoare.

Comenzile transmise organelor efectoare asigura functiile de


relatie ale organismului cu mediul extern si functiile
metabolice ale organelor interne,exteriorizate prin functii de
nutritie,respiratie,circulatie,reproducere.
Din punct de vedere functional sistemul nervos formeaza un
tot unitar.In mod arbitrar,pe considerente morfologice si
functionale,sistemul nervos poate fi impartit in:

WWW.SLIDETUBE.IT

-sistemul nervos central sau cerebrospinal care cuprinde creierul si maduva spinarii.

El contine centrii superiori de reglare si coordonare a functiilor:


-sistemul nervos periferic reprezentat de totalitatea prelungirilor care in mod direct
sau indirect isi au originea anatomica sau sunt conectate functional cu sistemul
nervos central.

Sistemul nervos periferic contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe


traiectul carora se pot gasi si ganglioni(corpii neuronali).
Sub raport histologic,sistemul nervos este alcatuit din neuroni aflati in

interconexiuni complexe.Corpii neuronali formeaza substanta cenusie iar prelungirile


lor formeaza substanta alba.

WWW.SLIDETUBE.IT

Pe langa neuroni se gasesc si celule neurogliale cu rol metabolic


de producere a mielinei si de sustinere.Tot din punct de vedere
functional sistemul nervos poate fi impartit in:

-sistem nervos al vietii de relatie alcatuit din sistemul


nervos central si sistemul nervos periferic
-sistemul nervos al vietii vegetative sau visceral,alcatuit
din sistemul nervos simpatic si parasimpatic.
Sistemul nervos vegetativ isi are centrii in sistemul nervos
central si coordoneaza sub conducerea acestuia,activitatea
organelor interne
Activitatea sistemului nervos vegetativ si al vietii de
relatie sunt strans intricate.
WWW.SLIDETUBE.IT

Maduva Spinarii
Maduva spinarii este parte sistemului nervos central adapostita in canalul
vertebral.Maduva spinarii se intinde intr-un plan conventional care trece prin gaura
occipitala si a 2-a vertebra lombara unde se termina prin conul medular.
Acesta se continua cu o formatiune subtire pana la fata posterioara a vertebrei a 2-a

coccigiene.
Nervii lombari si sacrali coboara alaturi de filum terminale formand asanumita coada de cal.

Lungimea maduvei spinarii este de 45cm la barbati si 43cm la femei.Maduva spinarii


se imparte in mai multe portiuni:cervicala,toracala,lombara,sacrala.
Din regiunile medulare amintite pleaca 31 de perechi de nervi spinali sau
rahidieni dintre care 8 cervicali,12 toracali,5 lombari,5 sacrali si 1 coccigian.
WWW.SLIDETUBE.IT

Maduva spinarii are forma unui cilindru turtit anteroposterior.


Ea
prezinta
doua
portiuni
mai
voluminoase,cervicala(intumescenta
cervicala
si
lombara)care corespunde originii nervilor plexului
brahial si respectiv lombar.
Dezvoltarea mai accentuata a maduvei in aceste
regiuni corespunde functiilor complexe ale membrelor
superioare si inferioare.

WWW.SLIDETUBE.IT

Pe sectiune transversala maduva spinarii este formata din substanta cenusie,dispusa


central si substanta alba,dispusa periferic.Substanta cenusie este formata mai ales din
corpul neuronilor si are forma literei H pe sectiune.
Substanta alba este dispusa la periferie,in jurul substantei cenusii si este
alcatuita din trei perechi de cordoane:doua anterioare,doua posterioare si doua
laterale.Aceste cordoane sunt alcatuite din fascicule de fibre.
Din punct de vedere functional maduva spinarii este un organ de conducere(a

stimulilor primiti din mediul extern si a comenzilor de motilitate) si un centru de reflexe


elementare sau spinale.

WWW.SLIDETUBE.IT

Trunchiul Cerebral
Trunchiul cerebral este asezat in axul median al etajului inferior al cutiei craniene si
continua la nivelul encefalului maduvei spinarii.Este format de jos in sus din pedunculi

cerebrali,bulb si punte.Bulbul se gaseste in partea inferioara a trunchiului cerebral si se


continua cu maduva spinarii.Superior este despartit prin santul bulbo-pontin de punte.
Puntea sau protuberanta intretaie in sens transversal partea mijlocie a trunchiului
cerebral.Fata antero-laterala a puntii este formata la suprafata din fibre transversale,care se
continua lateral si posterior cu bratele puntii sau pedunculii cerebelosi mijlocii care fac legatura
cu emisferele cerebrale.
Pe fata anterioara,limita inferioara a puntii o constituie santul bulbo-pontin,iar cea
superioara,santul pontopenducular care o separa de pedunculii cerebrali.
Pe linia mediana a acestei fete se afla un sant longitudinal larg,numit santul
bazilar.De o parte si de alta a acestuia se afla doua ridicaturi longitudinale numite piramidele
pontine,lateral de care se afla originea aparenta a perechii a V-a de nervi cranieni (nervul
trigemen).

WWW.SLIDETUBE.IT

Pe linia mediana a fetei posterioare a puntii se afla fisura mediana posterioara,lateral


de care se afla coloanele longitudinale.In partea inferioara a fetei posterioare,se afla o
proeminenta numita colicul facial,in profunzimea caruia se afla nucleul perechii VI de
nervi cranieni (nervul abducens) ocolit de nervul facial.

In partea superioara se afla o alta proeminenta numita eminenta


mediala,lateral de care este o depresiune numita foseta rostrala,in profunzimea careia

se afla nucleul masticator al trigemenului.In unghiurile laterale ale puntii se afla aria
vestibulara care corespunde nucleilor acustici (in partea superioara) si nucleilor
vestibulari (in partea inferioara).

Pedunculii cerebrali sunt situati deasupra puntii de care sunt despartiti prin
santul ponto-pendicular superior,pedunculii cerebrali se continua cu diencefalul.

WWW.SLIDETUBE.IT

Pe linia mediana a fetei antero-laterale a pedunculilor


cerebrali se afla spatiul interpeduncular,de forma triunghiulara,cu
baza spre corpii mamilari ai diencefalului si varful spre santul pontopeduncular.

Acest spatiu este perforat de numeroase vase sanguine,formand


substanta perforata posterioara.

Pe fata posterioara pedunculii cerebrali prezinta corpii

cvadrigemeni formati din doi coliculi superiori sau optici si doi coliculi
inferiori sau acustici,separati printr-un sant in forma de cruce.
WWW.SLIDETUBE.IT

De la coliculii superiori pleaca spre corpul geniculat lateral al

diencefalului,bratul coliculilor superiori.


De la coliculii inferiori pleaca spre corpul geniculat medial al
diencefalului,bratul coliculilor inferiori.

Ca si maduva spinarii trunchiul cerebral este format din substanta


cenusie,dispusa in centru si substanta alba,dispusa la periferie.
Spre deosebire de substanta cenusie a maduvei,la nivelul

trunchiului cerebral substanta cenusie este fragmentata in gramezi de


celule formand nucleii trunchiului cerebral (datorita incrucisarii cailor de
conducere).
Trunchiul cerebral este de asemenea un centru de reflexe
(reflexul respirator,reflexul sino-carotidian,reflexul de voma,reflexul de
tuse,reflexul cornean,reflexul papilar) si un organ de conducere prin fibrele
substantei albe,trunchiul cerebral face legatura intre maduva si centrii
nervosi superiori si invers.
WWW.SLIDETUBE.IT

Diencefalul
Diencefalul sau creierul intermediar este asezat sub emisferele cerebrale si deasupra
mezencefalului (pedunculii cerebrali si corpii cvadrigemeni).

In interiorul sau se gaseste ventriculul al III-lea.


Diencefalul este alcatuit din: talamus,metatalamus,subtalamus,epitalamus si
hipotalamus.
Diencefalul este formt in cea mai mare parte din substanta cenusie,sub forma de
nuclei,dispusi in formatiunile ce compun diencefalul
Talamusul este format din doua mase de substanta nervoasa de forma
ovoida,situate de o parte si de alta a cavitatii ventriculare,ai carei pereti laterali ii formeaza.
Lateral talamusul vine in raport cu capsula interna si nucleul caudat,formatiuni ce
apartin emisferelor cerebrale.Substanta cenusie a talamusului se grupeaza in nucleii
anteriori,posteriori,laterali si mediali.Acesti nuclei sunt statii releu intre partile inferioare ale
sistemului nervos central si centrii superiori ai emisferelor cerebrale,pentru sensibilitatea
generala,optica si acustica.

WWW.SLIDETUBE.IT

Leziunile talamusului produc grave tulburari de


sensibilitate:anestezii,hemipareze,dureri vii de partea bolnava etc.
Metatalamusul este format din corpii geniculati laterali si mediali,statii
releu pentru impulsurile optice si respectiv acustice.

Subtalamusul este o statie releu pentru caile extrapiramidale,strans


legate de corpii striati,de la baza emisferelor cerebrale.
Epitalamusul este asezat in partea superioara si posterioara a

diencefalului si este format din: glanda epifiza,trigonul habenular cu ganglionul


habenulei,striile habenulare.Epitalamusul leaga centrii olfactivi de la baza
emisferelor cerebrale,reprezentand un centru al reflexelor olfactivo-

somatice,dirijand miscarile capului si corpului legate de miros.


Hipotalamusul este situat in partea anterioara a diencefalului formand
planseul ventriculului al III-lea.Este format din tuber cinereum cu hipofiza si corpii

mamilari.
WWW.SLIDETUBE.IT

Substanta alba a diencefalului este reprezentata de cai aferente care aduc fibre de la scoarta
cerebrala a lobului frontal si parietal,de la centrii olfactivi ai scoartei cerebrale si de la
talamus si cai eferente care fac legatura intre centrii vegetativi ai hipotalamusului si centrii
vegetativi din substanta reticulata a trunchiului cerebral si nucleii vegetativi ai nervilor
cranieni.
Talamusul are rol de releu si de centru de integrare in calea tuturor formelor de
sensibilitate,cu exceptia celei olfactive.In afara de nucleii de proiectie talamusul mai contine

nuclei de asociatie,reticulari si vegetativi.Acesti nuclei participa la coloritul afectiv al


informatiilor senzoriale si au rol in procesul de activare corticala,ei fac parte din sistemul
extrapiramidal.

WWW.SLIDETUBE.IT

Cerebelul

Cerebelul sau creierul mic este situat in etajul inferior al cutiei craniene,posterior d
trunchiul cerebral.Este separat de creierul mare printr-o prelungire a durei mater,cortul
cerebelului,care il separa de lobii occipitali,ai emisferelor cerebrale.

Cerebelul constituie o zona superioara de integrare,avand rolul de a doza si coordo


miscarile pe care le comanda scoarta cerebrala.

Cerebelul are forma ovoida,turtit de sus in jos,cu diametrul mare transversal.Prezin

o parte mediana,cu directie antero-posterioara numita vermis si doua parti laterale,latite


numite emisfere cerebeloase.Cerebelul participa la formarea tavanului ventriculului al IVlea.Legatura cerebelului cu trunchiul cerebral se face prin intermediul a trei perechi de

pedunculi cerebelosi:
-inferiori sau corpii restiformi,care fac legatura cerebelului cu bulbul
-mijlocii sau bratele puntii care leaga cerebelul de punte

-superiori sau bratele conjunctive care leaga cerebelul de mezencefal


WWW.SLIDETUBE.IT

Prin pedunculi trec fibre nervoase aferente si eferente.Suprafata


cerebelului este brazdata cu numeroase santuri,mai mult sau mai putin
adanci,delimitand intre ele lobuli sau lobi,marind astfel suprafata cerebelului.
Lobulatia vermisului corespunde lobulatiei emisferelor cerebeloase.
Ca si celelalte componente ale sistemului nervos,cerebelul este alcatuit din
substanta cenusie si substanta alba.
Asemanator emisferelor cerebrale,substanta cenusie a cerebelului este
dispusa la suprafata,formand scoarta sau cortexul cerebelos,iar substanta alba la
interior.Substanta alba contine printre fibre,gramezi de neuroni care formeaza
nucleii emisferelor cerebeloase si ai vermisului.Cortexul cerebelos insotestesanturile

care separa lobii si lobulii,marindu-i astfel suprafata.Pe suprafata de


sectiune,substanta cenusie a cerebelului are aspect arborizat de arbore al vietii.

WWW.SLIDETUBE.IT

Nucleii cerebelului sunt in numar de 4 si sunt dispusi astfel:


-nucleii fastigiali,se afla in vermis
in emisferele cerebeloase se afla:

-nucleul globos,medial
-nucleul emboliform,situat lateral de primul
-nucleul dintat,asezat si mai lateral.

WWW.SLIDETUBE.IT

Substanta alba a cerebelului este situata in interior si este formata din fibre nervoase care
alcatuiesc caile cerebelului.
Din punct de vedere filo-ontogenetic cerebelul este format din trei lobi: lobul
anterior (palecerebel),lobul mijlociu (neocerebel-emisferele cerebeloase) si lobul
posterior (arhicerebel-lobul floculonodular).
Arhicerebelul este cel mai vechi filogenetic,el primeste aferente de la
proprioceptori si de la aparatul vestibular
Paleocerebelul este reprezentat de lobul anterior,el primeste mesaje
exteroceptive cutanate si aferente musculare,precum si de la organele de simt.
Neocerebelul este format din lobul mijlociu,partea laterala a lobului anterior si
parafloculus.Are cea mai mare dezvoltare la om,evolutia sa fiind legata de functia
scoartei cerebrale cu care s-a dezvoltat in paralel.

WWW.SLIDETUBE.IT

Emisferele Cerebrale
Emisferele cerebrale sunt in numar de doua fiind separate prin fisura
interemisferica.Emisferele cerebrale au forma ovoidala,cu axul mare antero-posterior.
Au trei fete:laterala,mediala si bazala si trei margini:laterala,supero-mediala
si infero-mediala.Suprafata exterioara este brazdata de numeroase santuri de
adancime diferite,numite fisuri.Ele delimiteaza circumvolutiile sau girusurile cerebrale.
Fisurile si circumvolutiile maresc suprafata scoartei cerebrale.Fisurile mai
adanci delimiteaza lobii cerebrali.Fata laterala a emisferelor prezinta trei santuri mai
adanci:

fisura laterala sau Sylvius in profunzimea careia se gaseste lobul insulei.Ea

delimiteaza lobii:fromtal,parietal si temporal,fisura centrala sau Rolando care incepe


deasupra fisurii laterale si se indreapta vertical spre marginea supero-

mediala,ajungand pe fata mediala.Ea delimiteaza lobul parietal de lobul frontal si fisura


occipito-parietala care se observa mai ales pe fata mediala .

WWW.SLIDETUBE.IT

Fata bazala a emisferelor cerebrale este reprezentata de fata inferioara a lobului


frontal,temporal si occipital.La nivelul lobului frontal,paralel cu fisura interemisferica,se
gaseste santul sau fisura olfactiva in care se gaseste bulbul si tractul olfactiv.Medial de
acest sans se afla girusul drept,iar lateral,fisurile orbitale de forma literei H,care
delimiteaza girusurileorbitale ale lobului frontal.In partea temporo-occipitala a fetei
bazale se gaseste din exterior spre interior fisura temporala inferioara,fisura colaterala si
fisura hipocampului.
Substanta cenusie a emisferelor cerebrale este dispusa la suprafata,formand
scoarta cerebrala si la baza emisferelor,formand nucleii bazali sau corpul striat.
Din punct de vedere structural substanta cenusie se imparte intr-o regiune cu
mai putine straturi celulare,numita allocortex si alta mai intinsa formata din sase straturi
celulare,numita izocortex.

WWW.SLIDETUBE.IT

Substanta alba a emisferelor cerebrale este formata din trei tipuri de fibre
nervoase: fibre de proiectie (ajung sau pleaca de la scoarta cerebrala,stabilind
legaturi intre aceasta si diencefal,cerebel,trunchi cerebral si maduva
spinarii),fibre comisurale (care leaga cele doua emisfere cerebrale asigurand

functionarea lor simultana) si fibre de asociere care pleaca din diferite regiuni
ale aceleasi emisfere cerebrale.
Vascularizatia encefalului este asigurata de arterele vertebrale si

carotidele interne.Arterele vertebrale dupa ce patrund in craniu se unesc pe


linia mediana si formeaza artera bazilara,din care pleaca ramuri pentru
trunchiul cerebral si cerebel.Arterele carotide interne dau artera oftalmica

care merge in orbita,iar pentru encefal arterele cerebrale anterioare.Se


formeaza astfel pe fata bazala a encefalului un poligon arterial numit poligonul
Willis.
WWW.SLIDETUBE.IT

Sangele venos este colectat de sinusurile durei mater:sinusul sagital


superior si inferior,sinusurile cavernoase,occipitale.In final ajung in vena
jugulara interna.
Sistemul limbic sau riencefalul sau paleocortexul este format
din bulbii oftalmici,tracturile oftalmice,girusul cingului,girusul
hipocampului si uncis.In afara unor functii legate de miros,sistemul limbic
are un rol important in reactiile emotionale si vegetative.Din acest punct

de vedere el alcatuieste cu hipotalamusul o unitate functionala care


determina comportamentul functional.

WWW.SLIDETUBE.IT

Meningele
Meningele este un sistem format din trei membrane conjunctive de origine
mezenchimal, care nvelesc sistemul nervos central (situat n caviti
osoase: canalul vertebral i cutia cranian), adic att mduva spinrii ct i encefalul.Ele
intervin n protecia i nutriia esutului nervos,precum i n pstrarea lichidului
cefalorahidian n spaiul destinat lui.
De la exterior spre interior, cele trei membrane meningeale sunt: dura mater,

arahnoida si pia mater. Din punct de vedere embriologic, structural i funcional, meningele
este mprit n pahimeninge i leptomeninge.
Pahimeningele(meningele gros) de origine mezodermal, este reprezentat de

duramater, iar leptomeningele (meningele subiri) de origine ectodermal, este reprezentat


de arahnoid i pia mater.
Meningele, n funcie de structura nervoas central pe care o acoper, se

mparte n meningele spinal i meningele encefalic.


WWW.SLIDETUBE.IT

Meningele Spinal

Maduva este alcatuita din 3 membrane de protectie, care o invelesc.


La nivelul gaurii occipitale, meningele spinale se continua cu meningele cerebral.
Membrana exterioara, numita dura mater are o structura lamelara fibroasa, rezistenta si este

separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural in care se afla tesut conjunctiv si
gras, cat si vene multiplu anastomozate.Superior, la nivelul gaurii occipitale se continua cu dura
mater craniana. Inferior se termina in fund de sac in care sunt adapostite filum terminale,

impreuna cu invelisul dural cu care vine in contact, formand ligamentul coccigian.


Arahnoida este cea de a doua membrana din constitutia meningelui. Are o structura
conjuctiva si este separate de dura mater prin spatiul subdural si de pia mater prin spatiul

subarahnoidian care contine lichid cefalorahidian.


Pia mater sau meningele vascular este o membrana conjuctivo-vasculara, cu rol
nutritiv care inveleste maduva de care adera intim, patrunzand in santuri si fisuri. In grosimea ei

se gasesc numeroase vase arteriale si nervi, in special simpatici. Prelungirile in piale patrund,
impreuna cu ramurile arteriale, in substanta nervoasa, participand la constituirea barierei
hematoencefalice.

WWW.SLIDETUBE.IT

Meningele Cerebral
Structura meningelor este astfel alcatuita incat corespunde intru totul necesitatii functionale,
de protejare a S.N.C. si a anexelor sale.
Componentele meningiene sunt alcatuite, din interior in exterior din: dura mater
(membrana fibroasa, densa), arahnoida (foita intermediara cu numeroase trabecule)si din pia
mater (foita foarte fina, bogat vascularizata).
Topografic, meningele se imparte in cerebral si medular, dura mater alcatuind
pahimeningele iar arahnoida si pia mater, leptomeningele, creind intre ele spatiile: epidural,
subdural, subarahnoidian, in care circula lichidul cefalorahidian.
Cavitatile ventriculare si ependimul, aflate in interiorul nevraxului, comunica cu spatiul
subarahnoidian prin: ventriculii laterali care comunica cu ventriculul al III-lea prin gaura Monro,
ventriculul III comunica prin apeductul lui Sylvius cu ventriculul IV, care prin gaura lui Magendie
si orificiile Luschka comunica cu cisterna mare.

WWW.SLIDETUBE.IT

Dura mater encefalica spre deosebire de dura mater spinala, adera intim de oasele
cutiei craniene. In interiorul craniului trimite prelungiri orizontale si sagitale. Dintre
prelungirile orizontale fac parte cortul cerebelului, care separa cerebelul de lobul

occipital al emisferelor cerebrale, si diafragma seii turcesti in care se afla hipofiza.


Diafragma seii turcesti este perforata de un orificiu prin care trece tija
hipofizara. Dintre prelungirile sagitale fac parte: coasa creierului, care separa incomplet

cele 2 emisfere cerebeloase si in grosimea acestor septuri se gasesc sinusurile venoase,


care aduna sange venos de la creier si il duc in vena jugulara interna.
Arahnoida trece peste santurile cerebrale ca o punte. Intre ea si dura mater

exista un spatiu virtual. Ea este separata de pia mater printr-un sant numit
subarahnoidian, plin cu lichid cerebrospinal (L.C.R.).

WWW.SLIDETUBE.IT

Arahnoida trimite o serie de prelungiri care strabat dura mater si patrund in


sinusurile venoase sub forma de vilozitati arahnoidiene si sub forma de diverticuli,
alcatuind granulatiile arahnoidiene Pacchioni.
La nivelul bazei creierului, incepind de la limita cu maduva, arahnoida se
indeparteaza de pia mater si formeaza spatii mai dilatate, numite cisterne
subarahnoidiene strabatute de vase de sange importante si cu un continut bogat in
lichid cefalorahidian.
Cisterna mare (cerebro-medulara) situata intre ventriculul IV si fata
inferioara a cerebelului,este locul de electie al punctiei suboccipitale. Cisterna
bulbo-pontina, la nivelul santului bulbo-pontin prin care trece artera bazilara.
Cisterna interpenduculara, intre picioarele pedunculilor cerebrali. Cisterna laterala,
in profunzimea scizurii laterale Sylvius, cu artera cerebrala mijlocie, pe lobul
temporal. Cisterna chiasmatica, la nivelul chiasmei optice, prelungindu-se si pe fata
superioara a corpului calos.
WWW.SLIDETUBE.IT

Cisterna mare a venei cerebrale, intre spleniusul corpului calos si trigonul


(fornix)
Cerebral, contine vena Galen si epifiza.
Cisterna ambiens,situata in jurul protuberantei si a pedunculilor
cerebrali, intinzindu-se pana la epifiza si corpii cvadrigemeni.
Pia mater este un invelis subtire care imbraca toata suprafata
creierului, patrunzand in santuri si scizuri. Este o membrana vasculara. Vasele

cerebrale sunt plasate pe fata externa a piei mater, deci in plin spatiu
subarahnoidian, spre deosebire de pia mater al maduvei, unde vasele sunt
continute in grosimea acesteia.

WWW.SLIDETUBE.IT

Lichidul Cefalorahidian
Lichidul cefalorahidian isi are originea la nivelul plexurilor coroidei.
Din ventriculii laterali, lichidul cefalorahidian trece prin orificiile Monro in
ventriculul III, de aici prin apeductul Syllvius ajunge in ventriculul IV unde fie trece in

canalul ependimar de la nivelul maduvei, fie prin orificiile de la nivelul partii


inferioare a plafonului ventriculului IV (orificiul median Magendie) trece in spatiul
subarahnoidian, iar de aici excesul e absorbit in sinusurile venoase.
La fiecare 3-4 ore isi schimba compozitia (se reinnoieste). Din cei 140-300
cm3, numai 25-30 cm3 se gaseste in ventriculii cerebrali, restul aflandu-se in spatiul
subarahnoidian.
Lichidul cefalorahidian are rol protector, mentine o presiune constanta in
cutia craniana, permite schimbul dintre vase si substanta nervoasa.
Debitul mediu ar fi de 0,3 ml/minut, variind in functie de persoana.
Circulatia este lenta, putand fi perturbata.
WWW.SLIDETUBE.IT

Presiunea se masoara cu ajutorul manometrului Claude. Variaza in functie de


pozitie si de regiunea explorata.
In pozitie sezand presiunea este de 30-45 cm (la punctia lombara), la
cea suboccipitala de la -3 la +1, iar la cea ventriculara de la -1 la -5. Daca este
culcat, valorile cresc, dupa inspiratia profunda scade cu 1-2 cm si creste daca
bolnavul tuseste de cateva ori. Scade si dupa injectarea intravenoasa de solutii
hipertonice sulfat de magnetiu 15%, glucoza 30%, creste dupa administrarea de
NaCl, apa distilata.
Proba Queckenstedt-Stookey. Compresiunea bilaterala a venelor
jugulare timp de 10 secunde provoaca o crestere a presiunii lichidul
cefalorahidian pana la 70-80 cm de apa. Imediat dupa incetarea compresiunii,
presiunea revine la normal. Atunci cand urcarea si scaderea presiunii se face lent.
Presupunem un blocaj partial.

WWW.SLIDETUBE.IT

Rolul meningelor si lichidului cefalorahidian.


Meningele exercita in primul rand un rol mecanic si de sustinere a sistemul
nervos central. Creierul este expus incontinuu la presiuni si deplasari foarte violente in
toate directiile. Prin suspendarea sa in interiorul cutiei craniene si prin legaturile
multiple cu care este ancorat de meninge prin cele 3 foite ale acestora, creierul suporta
aceste presiuni si noxe, fara sa sufere sau sa le perceapa.
In cazul unei extrageri exagerate de lichid cefalorahidian encefalul sufera,
pana la refacerea lichidului extras, exteriorizand suferinta printr-o cefalee vie, mai ales
in timpul deplasarilor. Se stie ca tusea, compresiunea jugularei, duce la marirea
presiunii lichidului cefalorahidian.

WWW.SLIDETUBE.IT

Tusea si expirul actionand asupra presiunii venoase intracerebrale, au


efect de modificare a permeabilitatii hemato-meningo-cerebrale.

Meningele si lichidul cefalorahidian mai au rol metabolic,nutritiv al


tesutului nervos subiacent. Concentratia constanta, dar ridicata de NaCl
face din lichidul cefalorahidian un mediu propice pentru mentinerea unui
tonus al neuronilor.
Mai detin un rol de epurare ,eliminare a substantelor straine
patrunse in spatiile cerebrale.

WWW.SLIDETUBE.IT

Sistemul Nervos Periferic

Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii, care leag


sistemul nervos central de alte pri ale corpului, i ganglionii nervoi, grupe de celule
nervoase situate n diverse puncte ale sistemului nervos.
Un nerv este un fascicul alctuit din fibre motorii i senzitive, mpreun cu
esutul conjunctiv i vasele sanguine. Nervii principali, n numr de 43 de perechi, i au
originea n sistemul nervos central: 12 perechi se desprind din poriunea inferioar a
creierului (nervii cranieni) i 31 perechi din mduva spinrii (nervii spinali).
Nervii cranieni inerveaz, n principal, organele de sim i muchii capului,
dei un nerv cranian foarte important,nervul vag inerveaz organele digestive, inima i
cile respiratorii din plmni. Unii nervi cranieni, cum ar fi nervul optic, conin doar
fibre senzoriale.

WWW.SLIDETUBE.IT

Nervii spinali se desprind la intervale regulate din mduva spinrii i conin ntotdeauna
att fibre motorii ct i fibre senzitive. Ei inerveaz toate regiunile corpului situate mai
jos de gt. Fiecare nerv spinal este ataat de mduva spinrii prin intermediul a dou
rdcini, una alctuit din fibre motorii i cealalt din fibre senzitive. Dup unirea
rdcinilor, cele dou tipuri de fibre se altur pentru a forma nervul, dei fiecare
acioneaz independent de cealalt. n timp ce la nervii cranieni, de asemenea ataai
de regiunea inferioar a creierului prin rdcini, fibrele senzitive i motorii formeaz de
regul nervi separai.

WWW.SLIDETUBE.IT

La mic distan de mduva spinrii, fiecare nerv spinal se divide n


ramuri care la rndul lor, se divid n numeroase ramuri mai mici,
formnd o reea care inerveaz tot corpul.
Att fibrele senzitive, ct i cele motorii sunt doar pari ale

neuronilor senzitivi i motorii. Fibrele motorii i senzitive sunt


prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. De exemplu, o fibr
motorie a unui neuron din mduva spinrii se poate intinde fr
ntrerupere pn la un muchi al piciorului.

WWW.SLIDETUBE.IT

Sistemul somatic, respectiv autonom


Sistemul nervos periferic are dou mari componente: sistemul nervos somatic, care

se gasete sub control contient, i sistemul nervos autonom, care este sub control
subcontient.
Sistemul nervos somatic are un rol dublu. n primul rnd, colecteaz informaii din
mediul extern de la organele de sim, cum ar fi ochii, care conin celule receptoare
specializate. Semnalele de la aceti receptori sunt transportate apoi ctre sistemul nervos
central, prin fibrele senzitive. n al doilea rnd, transmite mesaje prin fibrele motorii de la
sistemul nervos central la muchii scheletici, iniiind astfel micarea.

WWW.SLIDETUBE.IT

Sistemul nervos autonom are n principal rolul de a menine funciile automate, fr un


efort mental deliberat din partea noastr, ale unor organe cum ar fi inima, plmnii,

stomacul, intestinul, vezica urinar, organele sexuale i vasele sanguine. El este alctuit
n intregime din nervi motori aranjai n releu pornind de la mduva spinrii ctre diferii
muchi.

Sistemul nervos autonom este compus din dou pari, denumite simpatic i
parasimpatic. Fiecare folosete un mediator chimic diferit acolo unde fibra nervoas
ajunge la organul int fiecare are o autonomie diferit i are efecte diferite asupra
organelor pe care le deservete. De exemplu, nervul parasimpatic ce inerveaz cile
aeriene, bronhiile pulmonare determin construcia acestora, micorndu-le calibrul.
Nervii simpatici din aceeai zon produc mrirea calibrului, adic dilat bronhiile.

WWW.SLIDETUBE.IT

ntregul sistem autonom este controlat de o zon din creier numit hipotalamus.
Acesta primete informaii despre orice variaie de exemplu, componentele
chimice ale corpului i ajusteaz sistemul autonom pentru a restabili echilibrul.

Dac, de exemplu, nivelul oxigenului scade n urma efortului, hipotalamusul


comanda sistemului autonom creterea frecvenei cardiace pentru a furniza mai
mult snge oxigenat..

WWW.SLIDETUBE.IT