Sunteți pe pagina 1din 2

Capitolul I.

STAREA DE BINE SI FERICIREA


1.1 Definirea starii de bine si a fericirii
Etimologic, noiunea de bine, trecnd prin grecescul agathos i latinescul bonus(brb ie,
vitejie), a ajuns s semnifice ceea ce comunitile accept n comportamentul indivizilor, ceea ce
ele consider obiect de laud i recomand acestora s fac.( Ion Btlan, 1997)
Ca noiune general, binele desemneaz tot ceea ce este util la ceva sau cuiva, ceea ce rspunde
unei nevoi sau unei tendine, i care, prin urmare, la fiinele contiente provoac dorin i
procur satisfacie (Paul Foulquie, 1962, p. 6). Deci, prin starea de bine, se ajunge automat spre dorinta
de fericire.

Incercarea de a defini starea de bine, pornete de la importana cuvntului fericire, care apare
foarte des n limbajul comun. Psihologii s-au ocupat de-a lungul timpului de emoiile neplcute.
mpreun cu neurologii s-au strduit s afle cum se intampla sa apara:
-furia
- frica
-strile depresive (Klein, 2006, p. 6).
Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) desemneaz prin bunstare o stare a
existenei umane n care nevoile de baz ale persoanei sunt satisfcute n mod adecvat.
Bunstarea subiectiv nu trebuie neleas ca o evaluare subiectiv a bunstrii personale.
Evaluare a vieii ca ntreg, bunstarea subiectiv sintetizeaz, dar nu se rezum la aceasta.
(Sergiu Blescu, p. 2 )
n ultima jumtate de secol, preocuparea psihologiei s-a ndreptat cu precdere ctre bolile
mintale. Au fost clarificate i au fost alctuite instrumente de msurare a schizofreniei, depresiei,
alcoolismului. Dar insa, din pcate, acest progres a fost pltit foarte scump, deoarece interesul
pentru ameliorarea strilor care cauzeaz nefericirea n via a determinat scderea interesului
pentru consolidarea celor care fac mai mult dect simpla corectare a slbiciunilor lor. Psihologia
a neglijat, din pcate, latura pozitiv a vieii. La fiecare o sut de articole despre tristee, exist
numai unul despre fericire (Klein, 2006, p. 25).
Bunstarea subiectiv presupune o evaluare facuta de ctre individul nsui a vieii sale ca ntreg
cu mijloace cognitive (satisfacie cu viaa) sau afective (nivel hedonic sau, dup unii autori,
fericirea). (Sergiu Blescu, p. 3)
Calitatea subiectiv a vieii nu se suprapune cu bunstarea subiectiv, ci o include, cuprinznd
deopotriv i alte elemente, ca de pild evaluarea diferitelor domenii ale vieii (satisfacia

sectorial). Bunstarea subiectiv are ns o poziie privilegiat, obiectul evalurii n cazul ei


ntregul vieii, nu prile acesteia. (idem, p. 4)
Wiegand i Weiss in studiul lor, vorbesc de asemenea despre bunstrea subiectiva, coreland-o
cu practicarea religiei, care se pare ca aduce satisfactie componentei cognitive a bunstrii
subiective. (Wiegand i Weiss, 2006)
Se crede ca oamenii care au stabilita o anumita forma de religiozitate, sau care cred in Divinitate,
au o mai mare stare de bine, deoarece au o stabilitate emotionala bazata pe ceea credintele in
ceea ce este mai presus de gandirea umana, astfel la diferite probleme, desi se confrunta cu
aceleasi frustrari, le fac fata altfel, apeland la diferite metode de a nu purta poveri cum ar fi
(mersul la biserica, participarea la diferite slujbe, etc.).
Chu Kim-Prieto, Ed Diener, Maya Tamir, Christie Scollon i Marissa Diener (2005), au
identificat trei posibile abordri ale strii de bine subiective (SWB), fiecare dintre ele oferind o
conceptualizare

proprie

modalitate

specific

de

msurare:

1. Evaluarea global a vieii i a aspectelor sale


2. Perceperea strii de bine subiective
3. Experimentarea unor emoii de mai multe ori, ntr-o anumit perioad de timp.
n aceasta cercetare s-a ajuns la concluzia ca exista o legatura ntre starea de bine subiectiv i
diferitele msurtori utilizate. Ei au considerat starea de bine ca fiind un concept alctuit din
patru componente, care se desfoar n timp, influenndu-se reciproc: evenimentele i
circumstanele de via; reaciile afective la aceste evenimente; evocarea acestor reacii;
evaluarea global a vieii. In acest sens, evaluarea corect a strii de bine nseamn msurarea
tuturor acestor patru componente, asumand faptul ca neglijarea vreunuia dintre ele poate duce la
rezultate greite.