ECONOMIA COMERTULUI

Definirea comertului in acceptiunea clasica : Comertul reprezinta o functie economica ce

consta in a cumpara materii prime sau marfuri pentru a le revinde, dar in conditii convenabile
cumparatorului cu privire la locul, timpul, cantitatea, calitatea, sortimentul si pretul acceptat
de cumparator.
Definirea comertului in acceptiune moderna : Comertul se refera astazi ( prin intermediul
actelor de comert) la totalitatea activitatilor ce privesc un produs din momentul intentiei de a
crea acel produs, pana in momentul distrugerii produsului prin consum sau utilizare.
Continutul activitatii de comert:
- o activitate creatoare de utilitati, la fel de importanta atat pt producator cat si pt
consumator
- amplasarea in spatiu a producatorilor si consumatorilor este foarte diferita si este
foarte afectata de distantele care se interpun intre cei doi parteneri
- partenerii nu au voie sa cunoasca mijloacele financiare si productive de care dispun
- contradictiile existente intre interesele firmelor producatoare si unele nevoi ale
consumatorilor
Comertul apare ca o functie economica ce are in vedere punerea bunurilor si serviciilor la
dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor in conditii de loc, timp si marime, realizand astazi
si alte servicii care completeaza actul comercial ( vanzare- cumparare)
Functiile generale ale comertului:
- cumpararea pentru revanzare
- functia de stocare a marfurilor
- divizarea cantitatii mari pe care o livreaza producatorul, pregatirea marfurilor pentru
vanzare si formarea sortimentului comercial
- organizarea activitatilor comerciale in zonele si punctele populate
- crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare-cumparare
- functia de promovare
- functia de cercetare
Actele de comert
Actul de comert reprezinta o actiune realizata in procesul exercitarii unei profesiuni
comerciale. Actele de comert sunt structurate pe 3 categorii :
- acte naturale de comert
- acte de comert formale sau proforme
- acte de comert in virtutea teorii accesorii
Actele naturale de comert sunt reprezentate de acele activitati care prin ele insele reprezinta
comert dand profit profesiunii celor implicati in exercitarea lor. Ele sunt de 6 tipuri :
- totalitate cumparatorilor de marfuri pt vanzare
- totalitatea operatiunilor industriale
- activitatea intermediarilor, altii decat cei financiari
- totalitatea intermediarilor financiari si de asigurari
- totalitatea operatiunilor de transporturi
- operatiuni comerciale eterogene
Actele de comert formale sau proforme : operatiuni care se refera la activitati realizate mai
ales prin intermediul scrisorilor de schimb. Aceste operatiuni se fac in scris, redactandu-se
scrisoarea de schimb sau orice alt act in cauza, oricare ar fi calitatea semnaturilor sau
partenerilor si oricare ar fi natura operatiunilor realizate.

Actele de comert in virtutea teoriei accesorii : totalitatea operatiunilor care se refera la acte ca
fiind civile prin natura lor si care devin acte comerciale daca sunt facute de catre un
comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale.
Comerciantul
Notiunea de comerciant are in vedere orice persoana fizica sau juridica a carei profesie este
comertul. Pentru a putea fi comerciant trebuie indeplinite conditiile :
- sa faca acte de comert
- sa realizeze asemenea acte in mod obisnuit
- sa transforme realizarea actelor respective in profesia sa de baza sau accesorie
- sa actioneze in numele sau personal
Obligatiile comerciantilor : stabilirea restrictiilor privind realizarea actelor de comert
genereaza o serie de obligatii cu privire la procesul de organizare si desfasurare a activitatii
comerciale.
Potrivit prescriptiilor codului comercial intre principalele obligatii cu privire la cei ce exercita
actele de comert figureaza :
- obligatii referitoare la organizarea sistemului de relatii si a modului de desfasurare a
activitatii comerciale
- obligatii fiscale -> plata taxelor si a impozitelor
- obligatii ce revin comerciantului
Orice intreprinzator comercial este obligat sa aplice prescriptiile codului Muncii referitoare la
contractul de munca, reglementarea timpului si a naturii muncii la igiena si securitatea sociala.
Prerogativele comerciantului : se refera la o serie de drepturi prin care se stabileste
posibilitatea fiecarui comerciant atat de actiona in interes propriu cat si pt a se putea apara in
cazul aparitie unor conflicte sau a anumitor daune :
1. existenta de drept a calitatii de elector si posibilitatii eligibile in cadrul Camerelor de
Comert si a Tribunalelor comerciale.
2. posibilitate comerciantului de a beneficia de o serie de masuri speciale cu privire la
urmarirea contractelor comerciale
3. dreptul de a contesta anumite hotarari si de a invoca fara restrictii proba cu martori
4. posibilitatea de a acorda sau contracta imprumuturi comerciale la un nivel nelimitat
Comertul cu ridicata
Un studiu al circulatiei marfurilor in cadrul caruia au loc operatiuni de vanzare-cumparare in
scopul revanzarii lor ulterioare. Circulatia marfurilor cu ridicata reprezinta studiul in care
marfurile se cumpara si se vand in partizi mari in scopul revanzarii sau al prelucrarii lor
ulterioare.
Functiile comertului cu ridicata :
- organizarea aprovizionarii retelei comertului cu amanuntul
- organizarea miscarii marfurilor intre producator si detailist
- formarea sortimentului comercial
- pregatirea marfurilor pentru vanzare
- formarea stocurilor si pastrarea marfurilor
Rolul economic al comertului cu ridicata
- o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in raport cu
cererea, precum si asigurarea unei forte de echilibru fara oscilatii puternice de la un
sezon la altul sau de la o zona la alta

comertu cu ridicata permite producatorilor, prin alimentarea constanta a fluxurilor

financiare, sa-si continue fara intrerupere activitatea, evitandu-se astfel orice stagnare
a productiei
pt ca stocheaza cantitati mari de productie, comertul cu ridicataasigura producatorilor
multiple servicii logistice, eliberandu-i astfel de sarcinile depozitarii si conditionarii
marfurilor, scutindu-i de cheltuieli financiare si materiale sau cu forta de munca
esaloneaza comenzi in timp, pornind de la informatiile pe care le obtine prin
intermediul unitatilor cu amanuntul, contribuie de asemenea la regularizarea
productiei, evitarea rupturilor de stoc sau a unor suprasolicitari bruste de productie
participa activ la dinamica pietei prospectand detailistii, stabilind si realizand
cataloage, documentatii, punand daca e cazul chiar proprii specialisti sa realizeze
cercetari de piata
poate participala campaniile de promovare a vanzarilor alaturi de diferite categorii de
revanzatori.

Sistemul functiilor comertului cu ridicata

1. Organizarea aprovizionarii retelei comertului cu amanuntul ; in acest scop, comertul cu
ridicata trebuie sa organizeze un sistem de relatii economice si juridice cu :
- producatorii pt furnizorii de marfuri
- detailistii pt vanzarea acestor marfuri
2. Oganizarea miscarii marfurilor intre producator si detailist :
- alegerea furnizorilor care asigura o aprovizionare rapida si eficienta
- asigurarea optima a procesului de aprovizionare in functie de destinatia produselor si rutelor
de transport
- asigurarea securitatii marfurilor pe rutele de aprovizionare
- stabilirea circuitului economic al miscarii marfurilor
- asigurareacircuitului informatiei necesare in sistemul de legatura
3. Formarea sortimentului comercial- operatiuni de transformare a loturilor industriale in
sortimente comerciale
4. Pregatirea marfurilor pt vanzare ( cazul productiei indigene livrate la vrac ). Comertul cu
ridicata opereaza prelucrarea produselor; dozarea produselor in cantitati uzuale consumului
individual; preambalarea sau ambalarea
5. Formarea stocurilor si pastrarea marfurilor
Tendinte in evolutia comertului cu ridicata
Mentinerea locului comertului cu ridicata in circuitul clasic al circulatiei marfurilor :
- activitate independenta
- activitatea auxiliara
- activitatea integrata
Solutii pentru asigurarea circulatiei marfurilor de catre angrosisti in conditii avanatajoase atat
pt producatori, detailisti si consumatori :
- magazine en-gros in lant_ uniunea mai multor angrosisti mici cu detailisti
independenti pentru a obtine conditii similare cu ale supermarketelor si pentru a
mentine independenta asociatilor
- magazinele depozit ala comertului cu ridicata cu autoservire ( CASH&CARRY )
- cooperative ale detailistilor_ formeaza propria firma de comert cu ridicata
- magazine depozit cu mica ridicata_ firme specializate in comert cu ridicata care au la
baza depozite de dimensiuni medii. Aceste firme practica autoservirea; comenzi prin
comis-voiajori; precomenzi; ex BRINTEX

Comertul cu amanuntul
Comertul cu amanuntul : o forma a circulatiei marfurilor a carui functie consta in cumpararea
marfurilor cu scopul revanzarii utilizatorilor finali.
Continutul comertului cu amanuntul reprezinta nu ansamblu de activitati si de relatii
organizate si desfasurate de unitati specializate in circulatia marfurilor in scopul
aprovizionarii consumatorilor.
Rolul comertului cu amanuntul consta in principal in a cumpara marfuri pt a le revinde
consumatorilor sau utilizatorilor finali, in general in cantitati mici si in stare de functionare.
Economia moderana a generat noi exigente fata de comertul cu amanuntul, determinandu-l ca,
alaturi de vanzarea propriu-zisa, sa includa si realizarea unor servicii care sa duca la
imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor.
Functiile comertului cu amanuntul :
- comertul cu amanuntul cumpara marfuri pt a le revinde; partizi mari care se
descompun
- asigurarea unitatilor comertului cu amanuntul in toate zonele, localitatile si punctele
populate
- presupune o amplasare in toate zonele de consum; deschiderea si functionarea acestora
conform unui program; asigurarea unui sortiment larg si suficient de produse
Sectorizarea comertului cu amanuntul :
1. Comertul cu marfuri alimentare acest tip de comert are in vedere marfuri de cerere
curenta, a caror cumparare se realizeaza de catre consumatori cu o frecventa relativ
constanta in timpul anului. Majoritatea marfurilor sunt alterabile. Acest comert se
realizeaza prin :
- existenta unei retele de mari unitati generale care sa comercializeze intreg universul de
marfuri alimentare
- existenta diferitelor tipuri mici de unitati specializate si cu rol de completare care
asigura prezenta comertului alimentar pe intreg teritoriul localitatii.
2. Alimentatia publica presupune combinarea a 3 tipuri de activitati : un proces de
productie; un proces de vanzare catre consumatori; prestari de servicii
- procesul de productie _ transformarea unor materii prime alimentare in preparate
culinare sau de cofetarie
- procesul de vanzare catre consumatori _ activitate comerciala clasica ( vanzarea
produselor )
- prestari de servicii _ vanzarea produselor in conditii civilizate si intr-un cadru
ambiental care sa atraga si sa multumeasca consumatorul
3. Comertul cu marfuri nealimentare reprezinta sectorul cel mai important in cadrul
comertului cu amanuntul deoarece :
- produsele ce fac obiectul activitatii urmeaza sa satisfaca in consum cerintele foarte
variate de ordin fiziologic, socio-cultural si de confort
- satisfac si trebuinte ce tin de consumul intermediar
In cadrul comertului cu marfuri nealimentare intalnim urmatoarele tipuri de magazine :
- mari magazine universale ce confera conditii superioare de achizitionare a marfurilor
- unitati de tipul buticurilor in cadrul carora sortimentul este foarte restrans dar puternic
specializar
Comertul stabil este reprezentat de o retea de unitati bine determinate dpdv al amplasarii
si al perioadelor de functionare. El poate fi realizat in doua sisteme : prin intermediul
unitatilor clasice; prin retele de automate.
Unitatile clasice reprezinta forma cea mai obisnuita si cea mai raspandita din comert. In
acest caz, comertul se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati comerciale de

diferite profiluri si marimi in raport direct cu complexitatea sortimentala a fiecarei grupe

de marfuri. Pt acest tip de comert se asigura conditiile necesare pentru :
- o larga expunere de marfuri
- alegerea neingradita a marfurilor
- prestarea unor servicii comerciale care sa contribuie la cresterea confortului de
cumparare
Metode de vanzare utilizate de catre unitatile clasice :
- vanzarea clasica se poate utiliza in procesul de comercializare al oricarui tip de
produs. Vanzatorul este elementul esential in cadrul actului de comert, acesta devine
chiar mai important decat produsul. Cunostiintele sale despre produs pot demonstra
valoarea calitatii produsului si pot sporii increderea potentialului cumparator.
- Vanzarea prin sistemul autoservirii : absenta vanzatorului si libertatea clientului de a
circula dupa bunul sau plac sau potrivit interesului lui; accentul este pus pe vanzarea
produselor printr-o ambalare si prezentare bine individualizata si o publicitate
puternica la locul de vanzare; promovarea unui management al magazinului axat pe
buna organizare a fluxurilor de marfuri si de cumparatori
S-au conturat tipuri de magazine care prezinta interes atat pentru modul de prezentare cat si
pentru formele de comercializare :
1. Magazine SUPERETE sunt unitati specializate in comercializarea produselor alimentare a
caror suprafata de vanzare nu depaseste 400 mp si cel mult 5 raioane de marfuri
2. SUPERMAGAZINELE sunt unitati comerciale cu o suprafata de pana la 2500 mp care
asigura un sortiment mai larg dar axat tot pe marfuri alimentare. Ele pot fi de 2 feluri :
- supermagazine traditionale sunt magazine generale care practica liber-service-ul si care
practica in general largi sortimente de bacanie, congelate, articole de uz casnic
- supermagazine orientate sun caracterizate printr-o larga introducere in procesul de vanzare a
diverselor tipuri de servicii comerciale. Acest tip de magazin este puternic specializat si
individualizat
3. HIPERMAGAZINELE sunt unitati comerciale cu o suprafata de pana la 10.000 mp in care
predomina sortimentele de marfuri alimentare si care combina in procesul de vanzare multiple
servicii comerciale, facilitati de pret si alte metode de atragere a clientilor.
4. Magazinele DISCOUNT sunt unitati comerciale ce propun o mare varietate de produse
nealimentare ce sunt oferite de multe ori la preturi mult mai mici fata de magazinele generale
sau comerciale
5. Magazinele DRUGSTORE acest magazin a fost initial creat pt a vinde produse
farmaceutice, azi comercializeaza tigari , ziare , carti , papetarie, parfumerie , impracaminte ,
incaltaminte. Toate produsele sunt prezentate in sortimente restranse si practica distributia in
masa stil bazar in centrele comerciale ale oraselor, distributia selectiva in stil butic in zonele
selecte ale oraselor.
6. Magazinele de tip CARGOU sunt unitati comerciale cu mari suprafete comerciale in care
se comercializeaza marfuri alimentare dar si bunuri de folosinta indelungata.
Comertul mobil consta intr-un comert facut de puncte de vanzare in continua miscare. Acest
tip de comert poate fi exercitat de catre urmatoarele tipuri de unitati : tonete mobile ; chioscuri
mobile ; furgonete magazin ; autobuze magazin. Ca sisteme de organizare si desfasurare a
activitatii comerciale pot fi avute in vedere urmatoarele variante :
- deplasarea intinerata pe distante mici a unor vanzatori ambulanti ce ofera un sortiment
restrans de produse
- gruparea unor unitati mobile in cadrul pietelor obisnuite de marfuri ce au un program
cotidian
- concentrarea unitatilor mobile in anumite zone, in zilele de targ din localitatile
deservite

organizarea unui comert mobil intinerat realizat cu ajutorul unor mijloace de transport
bine adaptate
Comertul fara magazine in acest caz comerciantul apeleaza la un evantai foarte larg de
practici comerciale pentru a pune la dispozitia cumparatorului marfurile necesare fara a
necesita prezenta acestora in magazine sau alte puncte de vanzare. Sub aspectul organizarii,
acest tip de comert poate fi realizat de firme independente sau de firme care gestioneaza mari
suprafete comerciale cu amanuntul
Tendinte in evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial
Tendinte in comertul stabil :
- conturarea si realizarea unor actiuni comerciale de tipul cumparare spectacol, prin
aceste actiuni firma incearca sa transforme magazinul intr-un centru de atractie pentru
populatie, facand ca deplasarea la magazin sa fie determinata de noua imagine a
unitatii respective. Aceste unitati folosesc un personal superior calificat si servicii din
cele mai sofisticate.
- vanzarile tehnico-informatizate in acest sistem o serie de cumparaturi pot fi efectuate
la domiciliu , cumparatorul putand consulta reteaua televiziunilor de specializare cu
privire la o serie de produse.
- modelele de vanzari rapide si practice sistemul presupune transformarea magazinului
intr-o adevarata sala de expozitie, mai presupune organizarea tuturor platilor la iesirea
din fluxul de cumparare
- vanzari realizate prin automate- sunt automate ce vor realiza vanzarea diferitelor
articole vestimentare si care dispun de un sistem de inregistrare a masurilor proprii
fiecarui cumparator
Tendinte in comertul mobil :
- organizarea unor linii de automagazine care urmeaza un parcurs calculat cu grija
- practicarea metodei autoservirii de catre automagazine intr-un sistem de flux unic
pentru asigurarea accesului cumparatorilor atat la produse cat si la casa de marcaj
- utilizarea de catre comertul mobil ca forma de vanzare a comertului pe baza de catalog
admitandu-se precomenzi
Tendintele comertului fara magazine :
- extinderea tehnicilor informatice in toate operatiile
- largirea posibilitatilor lingvistice de corespondenta sau dialog intre diverse firme de
specialitate si clientela acestora
Comertul independent reprezinta o forma de organizare comerciala in cadrul carei firma de
comert nu are nici o legatura cu organismele coordonatoare sau centralizatoare ale activitatii
de vanzare-cumparare. Principalele caracteristici ale micului comert independent :
- firmele de comert independent sunt in cea mai mare parte intreprinderi familiale,
construite sub forma de SRL-uri
- capacitatea financiara a acestor firme este, in general, slaba asemenea firme
nedispunand de capital si nefolosind aproape niciodata personal salariat
- astfel de firme se gasesc peste tot revenind cate un punct de vanzare la cca. 90-100 de
locuitori
- comerciantul propietar este lipsit, de cele mai multe ori, de o pregatire manageriala
ceea ce il pune in dificultate cu privire la rationalizarea actiunilor sale de vanzare sau
de promovare a vanzarilor
- preturile practicate sunt, de cele mai multe ori, superioare celor oferite de
comerciantul asociat sau integrat ca urmare a gestiunii greoaie a marfurilor si a
proceselor de vanzare.

Pe plan modial se manifesta o puternica tendinta de diminuare a numarului micilor firme

comercial independente.
Comertul asociat
Concurenta puternica ce caracterizeaza economia de piata genereaza permanent o puternica
presiune asupra micului comerciant independent. Pentru a putea raspunde presiunii
concurentiale, respctivii comercianti au simtit nevoia de a se grupa si de a se asocia. Gruparile
respective urmaresc in general urmatoarele obiective :
- o aprovizionare comuna
- asigurarea unui sortiment mai larg de produse
- obtinerea unor conditii mai bune de pret
Sub aspectul organizarii intalnim urmatoarele forme de asociere :
A. gruparile decumparare sau cooperativele detailistilor
B. lanturile voluntare
C. gruparile de cumparare ale angrosistilor
D. magazinele colective ale independentilor
A. gruparile de cumparare sau cooperativele detailistilor reprezinta asociatii in cadrul
carora negustorii din aceeasi bransa sau din branse similare se unesc formand o
organizatie care isi asuma printre altele si functia de grosist. Atribute,
responsabilitati,si principii de functionare :
- asigurarea cumpararilor grupate de marfuri
- stocarea in propriile depozite a marfurilor
- sa grupeze comenzile pentru a le transmite producatorilor
- libertatea de a cumpara independent
- libertatea membrilor asociati de a se retrage in orice moment din cooperativa
- exclusivitatea rezervata fiecarui asociat pentru un sector determinat de piata ( astfel se
evita concurenta)
- remunerarea serviciilor furnizate de catre asociatie pe baza unui comision
- posibilitatea fiecarui asociat de a realiza comenzi in avans
B. lanturile voluntare reprezinta o grupare formata din unul sau mai multi grosisti si
detailisti. Existenta acestui tip de asociere este direct legata de situatia angrosistilor
care, pentru a rezista concurentei cooperativelor detailistilor au recurs la gruparea
propriilor forte atragand insa in asociere si pe cei mai fideli si pe cei mai dinamici
clienti din randul detailistilor. Functii, atributii si principii de organizare si de actiune :
- realizarea activitatii de comert cu ridicata
- asigurarea libertatii de cumparare pentru aderevntii din randul comerciantilor
- crearea unor exclusivitati rezervate fiecarui angrosist in sectoare bine determinate atat
pentru recrutarea diversilor detailisti cat si pentru aprovizionarea unor din acestia
- remunerarea serviciilor financiare furnizate de asociatie pe baza cifrei de afaceri
realizate de angrosisti in favoarea detailistilor
- utilizarea unei marci comune pentru produsele comercializate
C. gruparile de cumparare ale angrosistilor sistemul ce sta la baza acestei forme de
asociere are in vedere dorinta angrosistilor de a obtine cele mai bune conditii de
cumparare din partea furnizorilor care sunt interesati in a livra cantitati mari de
marfuri si la termene cunoscute pentru a-si asigura profitabilitatea activitatii.
Caracteristicile si principiile de functionare se aseamana cu cooperativele detailistilor
D. magazinele colective ale independentilor sunt mari magazine axate pe vanzarea
marfurilor cu amanuntul care dispun de mari suprafete comerciale si care sunt
organizate pe raioane specializate ( MALL ). Se caracterizeaza prin :
- numirea a cel putin 5 firme care organizeaza un magazin cu suprafata comerciala de
cel putin 1000 mp, in cadrul caruia fiecare ocupa un loc individual dar care se prezinta

publicului sub forma colectiva, sub acelasi nume, sub aceeasi imagine de marca si
aceleasi obligatii
- conducerea se realizeaza fie sub forma conducerii colective, fie printr-un director platit
care este angajat din afara
Comertul integrat reprezinta un sistem de organizare a activitatii comerciale in cadrul
caruia intreprinderile cumuleaza atat functiile comertului cu ridicata, cat si cele ale celui
cu amanuntul. Dupa natura participantilor si a formelor de propritate, specialistii sistemul
de organizare a comertului integrat in doua mari categorii : forme capitaliste si forme
cooperatiste.
Formele capitaliste ale comertului integrat :
A. Marile Magazine reprezinta , in ansamblul lor, o forma a comertului cu amanuntul, in
cadrul caruia firmele comerciale dispun de o mare suprafata de vanzare accesibila
publicului, oferind in acelasi local sau in locuri alaturate cvasitotalitatea bunurilor de
consum, grupate pe raioane, sub forma de sortimente suficient de complete. Marile
magazine, reprezentand firme puternice, cu cifre mari de afaceri, beneficii ridicate si
ca un corolar al tuturor acestora, cu o mare capacitate de eforturi, sunt capabile sa
raspunda dificultatilor cu ccare se confrunta in cadrul pietei
B. Magazinele cu sucursale sunt cunoscute in practica comercialasub denumirea de
intreprinderi cu sucursale multiple. Prin ambele denumiri sunt desemnate societatile
comerciale care poseda mai multe magazine cu vanzare cu amanuntul, prin
intermediul carora societatile respective distribuie produse alimentare si nealimentare,
care sunt cumparate in sistemul comertului cu ridicata sau sunt fabricate chiar de
societatile in cauza.
C. Magazinele populare reprezinta intreprinderi sub forma de comert, care dispun, in
acelasi local, de raioane multiple, ce vand, in sistemul autoservirii sau al preselectiei,
un sortiment larg, de produse, practicand un nivel mai scazut al preturilor si o gama
restransa de servicii comerciale
Forme cooperative ale comertului integrat cunosc si ele mai multe modalitati concrete de
realizare, structura sistemului cuprinzand, in principal, comertul realizat de cooperatia de
consum si pe cel organizat de catre cooperative ale unor intreprinderi sau ale
administratiei.
Cooperativele de consum reprezinta societati ale caror membrii se unesc pentru a-si asuma
o functie de distributie, beneficiile realizate fiind repartizate intre membrii cooperatori.
Cooperativele marilor intreprinderi sau ale administratiei reprezinta o varianta a
comertului cooperatist. Este vorba de societati comerciale create sub forma unor magazine
de desfacere cu amanuntul, de catre si pentru personalul din industrie sau de grupuri
comune de studenti care traiesc in complexe universitare sau frecventeaza aceeasi
universitate.
Sistemul acordurilor de franciza
Franciza continua relatia in care furnizorul ofera sub licenta unui intreprinzator dreptul de
a face o afacere, acordandu-i asistenta de organizare, formare a personalului,
comercializare si management in schimbul unei prestatii a francizatului.
Francizor firma de prestigiu care acorda dreptul de notorietate, acorda tehnologii de
comercializare superioara, sisteme publicitare proprii si tipuri de magazine puternic
personalizate toate acestea vor fi utilizate de un intreprinzator independent necunoscut
sau neafirmat in domeniul respectiv.
Pentru francizat, sistemul prevede obligatia de a platii initial o suma de bani ( drept de
intrare in afacere) si o redeventa anuala proportionala cu cifra de afaceri realizata, avand si
obligatia de a aplica integral metodele francizorului pentru a-i apara imaginea de marca.

Domenii de succes : - restaurante spcializate

- magazine alimentare
- service auto
- diverse buticuri

ECONOMIA TURISMULUI
Turismul se refera la activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor,
in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pt o perioada consecutiva ce nu depaseste un an ,
cu scop de loisir, pt afaceri sau alte motive.
Formele principale ale turismului :
- turism intern ( rezidentii unei tari care calatoresc numai in interior)
- turism receptor ( non- rezidenti care calatoresc in tara data)
- turism emitator ( rezidentii tarii date care calatoresc in alte tari)
Categorii ale turismului :
- turism interior ( intern + receptor )
- turism national ( intern + emitator )
- turism international ( receptor + emitator )
Turistul reprezinta orice persoana care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei
sale obisnuite, pt o perioada mai mica de 12 luni si ale carui motive de calatorie sunt altele
decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.
Industria turistica reprezinta acea parte a economiei alcatuita dintr-o suma de activitati sau
mai multe ramuri a caror functie comuna este satisfacerea nevoilor turistilor.
Sectoarele : - locuinta si alimentatie ( hoteluri si restaurante, motel, case se oaspeti, vile)
- transport ( linii aeriene, curse navale, cai ferate, autocare)
- organizatori de calatorii, agentii de voiaj si touroperatori
- atractii agrement ( elemente naturale : gradini, parcuri, lacuri; construite : catedrale ,
casteluri, monumente)
- organizatorii/ administratorii destinatiilor turistice
Turismul si dezvoltarea economico-sociala
Turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global , fiind creator
de produs national. Turismul apare si ca mijloc de diversificare a structurii economiei; prin
crearea unor activitati proprii acestuia : industria agrementului, agentiile de voiaj sau
dezvoltarea la noi dimensiuni a celor deja existente.
Dezvoltarea turismului exercita influenta pozitiva si asupra utilizarii fortei de munca, in
sensul crearii de noi locuri de munca, asupra nivelului de calificare si instruire a fortei de
munca, determina aparitia de noi profesii si influenteaza procesul formativ al specialistilor
pentru acest sector.
Efecte negative : caracterul sezonier al activitatii turistice care determina o fluctuatie foarte
mare a personalului.
Vocatia ecologica a turismului : in strategia dezvoltarii turistice se impun masuri de protejare
a mediului, a valorilor fundamentale existentei umane ( peisaj, apa, aer, flora, fauna)
Pe plan social turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, ridicare a nivelului de
industrie, cultura si civilizatie.

Cap. II. PIATA TURISTICA

Este o componenta a pietei in mod general si a pietei serviciilor in mod particular.
Def. 1 : Reprezinta ansamblul actelor de vanzare cumparare, al caror obiect de
activitate il reprezinta produsele turistice, privite in unitatea organica cu relatiile pe care le
genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara.
Def. 2 : sfera economic de interferen a ofertei turistice, materializat prin producia
turistic, cu cererea turistic, materializat prin consumul turistic.
Caracteristicile pieei turistice :
- decizia de consum turistic se poate adopta numai n raport cu imaginea ofertei
- locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu i cu locul de formare a cererii
- Oferta turistic este rigid, neelastic n timp i spaiu, nu poate fi stocat sau
transformat, deci odat neconsumat, ea se pierde, n schimb cererea turistic este
foarte elastic i supus unor permanente fluctuaii determinate de influiena unei
multitudini de factori.
- Piaa turistic, component a pieei serviciilor, presupune mobilitatea cererii
caracterul fragmentat
opacitatea
modul de manifestare a concurenei - concurena imperfect
hipersensibilitate la variaiile macromediului, elasticitate i dinamism
concentrare n timp i spaiu
Din punct de vedere al cererii si ofertei, piata turistica reprez. sfera economica de
interferenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cererea turistica,
materializata prin consum turistic.
Cererea si oferta turistica se manifesta diferit, fapt ce imprima pietei turistice caracter de
hipersensibilitate la variatiile macromediului, elasticitate si dinamism (cererea este elastica si
supusa unei permanente fluctuatii datorita influentei mai multor factori economici, sociali,
politici, conjunctuali -, iar oferta este rigida, inelastica in timp si spatiu, neputand fistocata sau
transformata).

Cererea, oferta si preturile pe piata turistica

Cererea turistica formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinte a se
deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pt alte modive decat prestarea unor
activitati remunerate.
Modalitati de exprimare a cererii :
- cererea turistica manifestata, care s-a manifestat (exteriorizat) intr-o anumita
perioada de timp, intalnita si sub denumirea de cerere turistica reala.
- cerere turistica nemanifestata (neconcretizata), exista potential in conceptia
unui consumator si poate fi evaluata si cuantificata pe baza unui studiu al evolutiei
cerintelor. Se mai numeste si cerere prezumata.
Particularitati ale cererii :
- cererea turistica foarte elastica si supusa permanent unor fluctuatii (determinate
de factori economici, sociali, demografici, psihologici etc.) ;
- grad mare de complexitate si eterogenitate ;
- grad mare de mobilitate ;
- caracter sezonier.
Oferta turistica cadrul si potentialul turistic natural si antropic, echipamente de
productie a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale si serviciilor destinate

consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile specifice, infrastructura

turistica.
Caracteristici :
caracter complex si eterogen, alcatuit din : potential turistic, echipamente turistice,
servicii prestate turistilor si bunuri oferite acestora spre consum, forta de munca ;
complexitate data de nr mare de prestatori ce sunt puternic specializati. Intre aceasta
(complexitate) predomina intreprinderile mici si mijlocii ;
rigiditate datorata, in primul rand, inadaptabilitatii la variatiile cantitative si
calitativa ale cererii.
Caracterul rigid se refera la :
- imobilitate ofertei si productiei turistice ;
- imposibilitatea stocarii ofertei ;
- rigiditatea si amplasarea capacitatii de productie turistica ;
- imposibilitatea adaptarii ofertei la oscilatiile cantitative de tip sezonier
ale cererii ;
- inelasticitatea partiala a ofertei in raport cu cererea ;
- imosibilitatea deplasarii ofertei (pp. deplasarea consumatorului) ;
- nestocabilitate ;
- oferta turistica, dependenta de echipamente turistice, de nr si structura
fortei de munca.
Preturile productiei turistice
Pretul reprez valoarea de piata a unui produs/serviciu intr-o exprimare
monetara, iar nivelul lui reflecta o serie de constrangeri ale pietei.
Formarea preturilor in turism rezultatul unor factori de natura politica,
geografica etc.
Din punct de vedere al producatorului, pretul trebuie sa refelcte cheltuiala de
productie, de comercializare, sa acopere taxele, impozitele si alte obligatii financiare,
plus profit .
Din punct de vedere al cumparatorului, pretul este apreciat in functie de
utilitatea produsului, de importanta nevoii pe care o satisface, de veniturile disponibile,
de preturile concurentei, de rezultatul comparatiei cu pretul altor bunuri/servicii.
Functiile pretului
- instrument de masura a activitatii si a eficientei acesteia ;
- mijlocitor al schimbului ;
- intrumente de realizare a echilibrului cerere oferta ;
- stimularea cererii ;
- dezvoltarea si diversificarea ofertei ;
- patrunderea pe o anumita piata ;
- limitarea cererii.
Trasaturi ale pretului :
- diferentierea in timp si spatiu, in functie de producator si consumator ;
- caracter inflationist ;
- formarea relativ independenta de raportul cerere oferta.
In turism, pretul sau tariful se determina prin 3 metode :
1. prin adaugarea unei marje de profit la costuri ;
2. prin metoda pragului de rentabilitate (puncajului mort) ;
3. prin metoda venitului marginal = costul marginal.
EFICIENTA ECONOMICA SI SOCIALA A TURISMULUI
1. Criterii de apreciere si indicatori de masurare a eficientei economice in turism

Eficienta categorie complexa ce exprima rezultatul unui ansamblu de activitati

specifice: turism intern, international, alimentatie publica, prestatiile de servicii.
Este experimata prin sporul de venit net (trealizat prin economiile de munca).
Criterii de evaluare a aficientei:
- marimea venitului net si asociat acestuia, rentabilitatea;
- nivelul costurilor;
- gradul de utilizare a fortei de munca si a capitslului tehnic si financiar;
- eficienta investiilor, ca expresie a randamentului de dezvoltare.
Indicatorul este o activitate eficienta dpdv economic daca se concretizeaza in bunuri
materiale si servicii ce raspund nevoilor sociale, iar cheltuielile ocazionate sunt mai mici
decat veniturile (rezultand profit).
Eficienta economica impune claasificarea resurselor
regenerabile (apa, flora, fauna);
neregenerabile - resurse intrate in circuitul economic (resurse alocate consumului);
- resurse partiale (reintrate in circuitul economic).
Indicatori privind resursele intrate in circuitul economic:
- indicatori ai resurselo ocupate (forta de munca, fonduri fixe, fonduri circulante);
- indicatori ai resurselor consumate (indicatori ai fortei de munca, ai fondurilor fixe sau
circulante).
Indicatorii de exprimare a eforturilor:
- indicatorii fortei de munca (nr mediu personal, fond total de timp de munca);
- indicatori ai fondurilor fixe;
- indicatori ai mijloacelor circulante (valoarea media a fondurilor circulante);
- indicatori ai costurilor activitatilor turistice (cheltuieli materiale, totale aferente prestatii
turismului);
- indicatori globali ai fondurilor intreprinderii (valoarea medie anuala a mijloacelor
circulante).
Efecte economico sociale ale activitatii de turism se pot grupa in:
- efecte economice in sfera unitatii prestatoare de servicii turistice: TVA, profit.
- Efecete economico sociale educative: cresterea productivitatii muncii, a
randamentului intelectual, ridicarea nivelului cultural.
2. Eficienta sociala a turismului si turismul social
Efectele sociale ale turismului se refera la petrecerea placuta a timpului liber, recreerea,
largirea orizonturilor de cunostere, cresterea nivelului de instruire etc.
Turismul international reprezinta un ambasador al pacii, mijloace de cunoastere,
apropiere si intelegere intre popoare.
Evaluarea efectelor sociale ale turismului presupune:
- definirea unor criterii apreciere;
- stabilirea unui sistem de indicatori de masurare.
Functiile sociale ale turismului, convertite in elemente de evaluare a eficientei:
- gradul de satisfacere al turistului;
- imbunatatirea starii de sanatate si refacerea fortei de munca;
- nivelul de instituire/de cultura;
- protejarea mediului.
TURISM SOCIAL efectele economice au putina relevanta sau nu sunt urmarite decat
masura de a asigura accesul unui numar cat mai mare de oameni (maximizarea efectului) cu
cheltuilei cat mai mici (minimizarea efectului).
Particularitati:

categoria de consumatori careia i se adreseaza (mijloace financiare reduse: pensionari,

elevi, studenti);
mod de finantare subvebtii (partiale/integrale), ce sunt oferite de caatre case de
ajutor reciproc ale pensionarilor, sindicate, organizatii de tineret.
Turismul social este constituit din turism de tratament (balneo - medical), turism de
tineret, calatorii de studii, tabere scolare, turism familial.
2. Efectul multiplicator al turismului
Impactul turismului asupra economiei efect multiplicator. Multiplicatorul refelcta legatura
directa dintre intrarile in sistemul economic (investitii) si iesirile acestuia (venituri).
Multiplicatorul reda faptul ca o cheltuiala initiala facuta de turist se transforma
succesiv in venituri pt alte domenii ale economiei, legate diresc sau indirect de turism.
Avand in vedere complexitatea activitatii turistice, multitudinea interdependentelor sale cu
celelalte ramuri ale economiei, se poate vorbi de un efect multiplicat al:
- Cheltuielilor facute de turisti;
- Al investitiilor.
Multiplicatorul cheltuielilor/veniturilor (tipuri):
- m. rezultatelor cuantifica output-urile suplimentare, obtinute pe seama unei unitatin
suplimentate de cheltuieli turistice;
- m. vanzarilor/tranzactiilor masoara CA suplimentara realizata, obtinuta pe seama
unei unitatin suplimentate de cheltuieli turistice;
- m. veniturilor explrima veniturile interne aditionale, obtinute pe seama unei unitatin
suplimentate de cheltuieli turistice;
- m. ocuparii fortei de munca evidentiaza cresterea nr locurilor de munca, obtinute pe
seama unei unitati siplimentata de cheltuieli turistice;
- m. venitului guvernamental masoara venitul suplimentar net creat de o unitate
suplimentata de cheltuieli turistice;
- m. importului exprima valoarea bunurilor/serviciilor importate, cauzate de o unitate
suplimentata de cheltuieli turistice.