Sunteți pe pagina 1din 4

Basia Mille(Carmina 5)

I.

Traducere:
Sa traim,Lesbia mea,si sa ne iubim
Si sa socotim pret de un singur as
Toate vorbele batranilor mai austeri
Poate sa apuna si sa rasara soarele
Cand scurta lumina a vietii piere pentru totdeauna
Noi trebuie sa dormim o singura noapte eterna
Da-mi o mie de sarutari,apoi o suta
Apoi o alta mie,apoi o alta suta
Apoi,cand vom fi facut mai multe mii,
Le vom amesteca acelea ,incat sa nu le mai stim (numarul)
Si ca niciun invidios sa nu ne mai poata uri,cand va stii
Ca sunt atat de multe sarutari.

II.

Planul eseului:
a.Date despre autor si opera:
Gaius Catullus a fost un poet neoteric liric din epoca lui Cicero,iar tema
dominanta a creatiei sale (elegii si De Carmina) este iubirea(amor).
A fost un personaj real si a iubit-o pe Clodia,care in opera sa capata
pseudonimul Lesbia.
Carmina 5 este o elegie erotica ,dedicata Clodiei,sotia lui Metelus Celer
Quintus si sora lui Clodius Pulcher , si a capatat pseudonimul poetic de
Lesbia,fata de care poetul isi exprima iubirea prim marci posesive si
subiective pronominale,numind-o mea Lesbia (in cazul vocativ
colocvial),exprimand pe langa dorinta de posesie si familiaritate si
gingasie,tandrete ori aspiratia poetului de a forma un cuplu impreuna cu
aceasta.

III.

Elemente de structura:
Apelativul Lesbia este incadrat sintetic intre doua verbe , vivamus si
amemus ,ambele la conjunctiv hortativ ,prin care se exprima ideea cue
iubirea este esenta vietii,ca aceasta se identifica cu viata. Cuplul ,redat
prin desinentele personale ale celor trei verbe terminate in mus
(vivamus,amemus,estimemus) ,traieste plenar iubirea pana la
uitarea de sine ,intrand astfel in conflict cu senes severiorum (batranii
mai austeri);
Rumores exprima antiteza intre generatia anterioara si cuplul CatullusLesbia,iar aceasta antiteza este dublata de o antiteza la nivel verbal intre
vivamus si amemus pe de-o parte si estimus pe de alta,care
exprima conflictul intre mentalitati,intre doua modusuri vivendi diferite.

Senes severiores= mos maiorum (obiceiul stramosilor ) care in virtutea


unui mod de viata dominat de gravitas,severitas,austeritas,resping
atmosfera boema a poetilor neoterici,care dezvaluie fara reticente ori
inhibitii sentimentele lor profunde.
Cuplul este strans legat de fenomenele naturii,supuse unor legi
imuabile ,precum soiles occidere,redire-possant (Soarele poate sa
apuna sau sa rasara) ,fapt cue se repeta in mod ciclic.Viata omului este
astfel guvernata de tirania timpului profan si de cel al eternitatii mortii
,redat metaforic prin nox (noapte),care va fi domnita de cei doi pentru
vesnicie.Astfel,este exprimata si efemeritatea vietii umane,iar motivul
irreparabile tempus este in contrast cu dorinta de viata a cuplului.
Imperativul da- (da-mi) la persoana a Iia singular in pozitia emfatica
(ocupand primul loc in vers),prin care ii cere iubitei sale sute si mii de
sarutari ,exprima dorinta si aspiratia sa catre iubirea absoluta.
Hiperbola mille repetata sub forma unui joc la nivel formal,realizat cu
ajutorul anaforei dein si repetitia numeralelor mille si centum
exprima setea de iubire. Poetul ii impune iubitei un joc al amorului
caracterizat printr-un exces de sarutari ca forma de viata concreta,reala.
Iinsistenta asupra numarului mare de sarutari este expresia arogantei ,ca
prilegiu al tineretii ,caracterizat prin exuberanta .excese ,sete de
comunicare,generozitate ,cu riscul de a intra in conflict cu mentalitatea
epocii anterioare. Apare motivul invidiei in expresia mallus invidere
possa.
IV.Concluzie
Prim urmare,Catullus propune in Carmina 5,iubirea ludica,ca forma de
viata ideala.
Motivele poetice ale transformatii ciclice a naturii,a scurtimii si efemeritatii
vietii,a eternitatii mortii si a trecerii ireversibile a timpului prin motivul
sarutului,cu folosirea procedeelor estetice
(metafora,personificarea,hiperbola,anafora,repetita,antiteza),poetul
contribuie le realizarea unui univers poetic unic de sentimente si gesturi in
care eul liric se identifica cu cel biografic,contribuind la realizarea
romanului poetic al lui Catullus prin care acesta proiecteaza latinitatea in
universalitate.

Lesbia iniuria (Carmina 72)

I.

Traducere:
Spuneai odinioara ca,tu,Lesbia, l-ai cunoscut numai pe Catullus,ca in afara
de mine nu vrei sa tii in mrejele iubirii nici chiar pe Jupiter.
Te-am iubit atunci,nu asa cum iubeste un oarecare din popor pe iubita
sa ,ci asa cum ii iubeste tatal pe fii si pe gineri.
Acum te cunosc. De aceea ,desi ard de iubire ,mai profund ,totusi fata de
mine esti mai usuratica si superficiala.
-Cum e posibil? zici tu. Pentru ca o astfel de tradare il sileste si pe cel
care iubeste sa iubeasca mai mult,dar sa doreasca cu mult mai putin.
(fragment din C.70,se leaga)
Femeia mea spune ca prefera sa nu se casatoreasca cu nimeni in afara de
mine ,chiar daca ar venii Jupiter insusi;
Dar ceea ce spune femeia indragostitului patimas trebuie scris pe vant si
pe apa care curge.

II.Date despre autor si opera (mai sus ,la fel ca la Carmina 5)


III.Tema si structura:
->Tema este iubirea impartasita in trecut si tradata in actualitate din
pricina infidelitatii.
Cele doua adverbe (????? si nunc )descriu etapele iubirii celor doi.
Urasc si iubesc: este un oximoron,aratand coexistenta simultana a
sentimentelor antitetice purtate de catre Catullus femeii cu care desi a
format un cuplu,o acuza de tradarea dragostei sale.
-> In trecut,iubirea era intensa ,lucrur reliefat prin selectia de verbe din
aria semantica a iubirii si dorintei (vale,tenere,iar mai apoi diligere si
uri),eul liric exprimandu-si pasiunea.
->Iubirea dintre Lesbia si Catullus reliefata in poem,se identifica cu relatia
reala Clodia-Catullus,iar poetul o idealizeaza ca fiind o iubire reciproca mai
presus de zei,prin mentionarea lui Jupiter ca pretendent inferior siesi intr-o
anume ipostaza, eul liric aspira la o iubire absoluta.
-> In primele versuri,comparatia sentimentelor eului liric este
negativa,acesta respingand dragostea vulgara,banala, a unui oarecare din
popor ,iar apoi este de ordin pozitiv,intrucat accepta ca pe un ideal
,reliefat prin folosirea metonimiei,iubirea paterna fata de fii si
gineri,comparand-o cu cea pentru Lesbia,datorita calitatilor ei
profunde,dezinteresate.
->Apar marci subiective,precum verbele la persoana I
singular,dilexi(???) si cognovi (am uitat si am aruncat???).

-> In cea de-a doua etapa a iubirii,adverbul temporalnunc se


caracterizeaza prin dramatismul infidelitatii ,al trasaturii redate prin verbul
cognovit (te-am cunoscut),la indicativul perfect ,cu valoare de
predicat,menit sa ilustreze o actiune incheiata care delimiteaza trecutul
fericit de un prezent incert.
Dramatismul este creat de antiteza intre trairile opuse ale celor doi
parteneri,Catullus si Lesbia.
->Sentimentele poetului sunt relatate prin verbul uror,insotit de
adverbul impensius(mai tare) la gradul comparativ ,iar sentimentele
iubitei ,prin adjectivele vilior si levior,la gradul superlativ si
comparativ,precum si prin adverbul multo.
Acestea ,prin contrast,marcheaza diferentele trairilor erotice .Interogatia
retorica Cum e posibil? exprima mirarea fals-credula a iubtei,care lasa
loc unei explicatii sarcastice din partea barbatului.
IV.

Concluzia sententioasa a iubitului,este aceea ca infidelitatea iniuria


tallis,determina o anulare a dorintei. Parigmenonul avare,avartem si
verbul vere marcheaza respingerea de catre eul liric a iubirii fizice ca
forma de viata concreta. Cu cat sentimentul erotic creste,dorinta
scade.Prin urmare,tradarea sporeste iubirea,insa scade dorinta.

Schema Carmina 5-Date despre poet / opera ->Tema iubirii ludice ca forma absoluta
a vietii/concretizarii dragostei->Contrastul intre manifestarea dorintei cuplului si
parerile batranilor austeri->setea si ardoarea emotionala prin cerereamiilor si
sutelor de sarutari->natura ciclica si efemeritatea vietii-> concluzia (eul liric
propune iubitei iubirea ca joc prin motivul sarutarilor (cea ludica) drept forma
suprema de manifestare si mod de viata,manifestand dorinta de a forma un cuplu
cu aceasta care sa nu poata fi afectat nici de parerile generatiilor anterioare ori de
invidia celorlalti,datorita calitatii si cantitatii iubirii manifestate.

Schema Carmina 72- Date despre poet / opera-> Tema tradarii ca motiv central ->
Cele doua ipostaze ale iubiri (pre(cea pasionala si impartasita) si post(cea lucida
,paterna) tradare)->concluzia (realizarea ca iubita este usuratica il impiedica pe
Catullus sa o doreasca,insa continua sa o iubeasca).

S-ar putea să vă placă și