...........................................................................

Tema proiectului: Proiectarea si dimensionarea unui sistem de alimentare cu energie

electrica (MT/JT)
1. Schema monofilara a sistemului energetic de MT/JT

2. Datele initiale ale consumatorilor din sistemul energetic

Tabelul1
M11
310+3n
[kW]

M12
175+3n
[kW]

M21
M22
50+4n 25+3n
[kW] [kW]

M31
M32
40+4n 20+4n
[kW] [kW]

M33
15+3n
[kW]

Sc1
(50100)+
3n
[kW]

Sc2
(5-10)
+2n
[kW]

n numarul de ordine.
Pornind de la datele initiale se aleg motoarele reale cu parametrii lor din [1], [2]
sau [3], iar parametrii acestor motoare se trec in tabelul 2 cu specificatia ca, daca valoarea
puterii motorului din datele initiale nu poate fi identificata in bibliografia indicata, atunci
se alege un motor cu putere cat mai apropiata de cea trecuta in tabelul 1.
Tabelul 2
Nr.crt Denumire
Tip
Pn
Un
n
cos In Ip/In Masa
receptor constructiv [kW] [kV] [rot/min] [%] [A]
[kg]
1
M11
2
M12
3
M21
4
M22
5
M31
6
M32
7
M33
8
Sc1
9
Sc2
3. Determinarea curentilor de calcul si a sectiunii cablurilor de alimentare
pentru receptoarele de putere
Se face conform [5]. Valoarea curentilor de calcul ( Ic ) este diferita de valoarea
curentilor la putere nominala ( In ) pentru diferite tipuri de circuite si receptoare. In cazul
de fata, expresia curentilor de calcul pentru circuite de forta trifazate este:
Ic

Pi
3U n cos

[A],

unde Pi - puterea instalata a receptorului;

Un tensiunea de linie;
randamentul receptorului;
cos factorul de putere al receptorului.
Valorile curentilor de calcul se vor determina pentru toate receptoarele din tabelul 2,
iar datele se vor centraliza in tabelul 3.
Pe baza valorilor calculate pentru acesti curenti, din [4] sau [5] se vor alege sectiunile
cablurilor de alimentare pentru fiecare receptor in parte. Datele se vor centraliza in
tabelul 3.
Tabelul 3
Consumator P [kW]
S [kVA]
Q
[kVAr]
M11
M12
Sc1
T1,T2
C11
M21
M22
L3
Sc2
C21
M31
M32
M33
C31

In
[A]

Ic
[A]

S
[mm2]

l
[km]
0,2
0,2
1
0,5
0,5
0,5
0,5
0,3
0,3
0,3
-

R
X
[/km] [/km]
0,597
0,597
2,9
0,2
0,25
0,286
1,3
0,25
0,7
0,95
-

U
[V]

U
[%]

0,029
0,029
0,144
0,02
0,02
0,04
0,02
0,02
0,015
0,015
-

4. Verificarea sectiunii conductoarelor

4.1. Verificarea sectiunii conductoarelor la cderea minim de tensiune
Valoarea maxim admisibila in normative pentru cderea de tensiune este:
Umax% = 5 %Un pentru motoare;
Umax% = 10 %Un pentru transformatoare;
Calculul caderii de tensiune maxim admisibile pe o sectiune se face cu relatiile:
U R I C cos X I C sin ; U U max
U %

U
100 ; U % U max%
Un

In cazul nerespectarii conditiilor de mai sus se va alege o noua sectiune imediat

superioara pentru care se va face o noua verificare a caderii de tensiune maxim
admisibile.
Valorile rezultate pentru U[V] si U[%] se centralizeaza in tabelul 3.

4.2.

Verificarea sectiunii conductoarelor la densitatea de curent maxim admisibila

Expresia de calcul a curentului de pornire al motoarelor este urmatoarea:
I pMi k p I nMi ,

unde IpMi - curentul de pornire al motorului i;

InMi - curentul nominal al motorului i;
kp coeficient de pornire , kp =0,7 pornire cu reostat;
kp =1 pornire fara reostat;
Tipul de pornire al motorului se gaseste in fisa cu datele tehnice a acestuia [1].
Practic, valoarea curentului de pornire a motorului se determina din coloana 10 a
tabelului 2 unde avem extrase din fisele de date tehnice ale motoarelor valorile pentru
Ip/In.
O alta clasificare a tipului de pornire al motoarelor este in functie de puterea nominala
a acestora si anume:
- pentru motoare cu puteri mai mici de 5kW: pornire direct
- pentru motoare cu puteri ntre 575 kW: pornire prin comutator stea-triunghi
- pentru motoare cu puteri mai mari de 75 kW: pornire prin autotransformator
Datele privind modul de pornire al motoarelor se vor centraliza in tabelul 4, avanduse in vedere ca pentru fiecare motor trebuie aleasa si dimensionata aparatura de pornire:
Tabelul 4
Motor
M11
M12
M21
M22
M31
M32
M33
SC1
SC2

Putere [kW]

Tip pornire

Densitatea de curent admisibila la pornirea unui motor se determina cu relatia:

JM i

I PM i
si

J M i J max adm

,unde JMi densitatea de current admisibila la pornirea motorului i;

IpMi - curentul de pornire al motorului i;
si sectiunea conductorului;
Jmaxadm densitatea de current maxim admisibila;
Pentru conductoare din Cu, respective aluminiu , densitatile de curent maxim
admisibile sunt:
JmaxadmCu = 35 A/mm2 , JmaxadmAl = 20 A/mm2

n cazul n care densitatea maxim de curent calculat depete valoarile maxim

admisibile se alege din normativ seciunea standardizat de valoare imediat superioar si
se face o alta verificare pentru sectiunea nou aleasa. .

5. Determinarea puterii postului de transformare

Puterea postului de transformare se stabileste in functie de puterea ceruta de
consumator. Puterea cerut reprezint puterea activ convenional, de valoare constant,
care produce n elementele reelei electrice acelai efect termic ca i puterea real,
variabil n timp. Puterea cerut se determin astfel nct solicitarea termic i mecanic
la care este supus instalaia s nu ating valori periculoase i s conduc la o
dimensionare economic. Puterea cerut este mai mic dect puterea maxim (fiind o
medie pe un interval de timp mai mare). Ca si date cunoscute avem structura
receptoarelor ( timpi de pornire, numar de receptoare, putere receptoare), regimurile de
functionare ale receptoarelor si cerintele privind continuitatea in alimentarea cu energie
electrica.
Determinarea sarcinilor de calcul se poate face cu una din urmatoarele metode:
- metoda consumului specific de energie;
- metoda sarcinilor specifice pe unitatea de suprafata;
- metoda formulei binome;
- metoda coeficientului de cerere;
Definirea, detalierea si studiul posibilitatilor de utilizare ale primelor trei metode
pentru cazul de fata se va face din literatura de specialitate. [4].
5.1 Metoda coeficientului de cerere
Metoda coeficientului de cerere este utilizata la proiectarea alimentarii cu energie
electrica a consumatorilor noi sau a celor ale caror curbe de sarcina nu se cunosc. Se are
in vedere faptul ca din puterea instalata numai o parte e ceruta deoarece nu toate
receptoarele functioneaza simultan, iar cele aflate in functiune nu sunt incarcate la sarcina
nominala.
Calculul puterii active
PC k C Pi
k C 0,1 1

PC puterea activa ceruta;

Pi puterea instalat;
kc coeficient de cerere, poate fi determinat n funcie
de numrul de circuite/ receptoare de pe un tablou;
Nr circuite
kC
23
0,9
45
0,8
69
0,7
>10
0,6

kC

ki k s
, unde ki coeficient de incarcare; ki = 0,75;
r u
ks coeficient de simultaneitate; ks = 0,96;
r randamentul retelei; r = 0,99;
u randamentul utilajului;

Calculul puterii reactive

QC PC tg C , unde QC puterea reactiva ceruta;

PC puterea activa ceruta;

cos c factor de putere aferent receptorului;
Calculul puterii aparente
, SC puterea aparenta ceruta;
QC puterea reactiva ceruta; PC puterea activa ceruta;
Daca la dimensionarea instalatiei de alimentare cu energie electrica se are in vedere si
imbunatatirea factorului de putere, aceasta imbunatatire se face cu relatia:
SC

PC2 QC2

SC

PC2 QC Qcond , unde Qcond puterea instalata a bateriei de condensatoare;

2

Qcond PC tg med tg 2 , unde cos 2 - factor de putere neutral;

cos 2 = 0,9 pentru 110 kV;
cos 2 = 0,92 pentru 6-20 kV;
cos 2 = 0,95 pentru < 1 kV;
cos med - factor de putere mediu;
P cos i
cos med C
PCF
cos i = Pi / SC factor de putere instalata;
PCF puterea activa ceruta in functionare;

Cu ajutorul metodei prezentate mai sus se determina puterile active, reactive si

aparente pe barele 3 respectiv 2, alegandu-se totodata si aparatura de comutatie respectiv
bateriile de condensatoare [4],[6].
5.2 Calculul puterii instalate in postul de transformare
Cunoscand puterea ceruta se va calcula pe baza acesteia puterea necesara a fi instalata
in postul de transformare ( in statie ) cu urmatoarea relatie:
ST

S B2
[ kVA] , opt 0,7 ; 0,75 - coeficient optim de ncrcare al postului de
opt

transformare.

Puterea nominala standardizata se alege din literatura de specialitate [4] astfel incat
pierderile in transformator sa fie minime, in functie de puterea determinata prin calcul
stabilindu-se mai multe variante de echipare, fiecare varianta avand un numar de
transformatoare de puteri diferite si se calculeaza pentru fiecare caz piederile de putere in
transformatoare cu relatia:
PTr n P0 2

1
PSCC n Pvent , n numrul de transformatoare
n

P0 pierderi la mers n gol

PSCC pierderi la mers n scurtcircuit
Pvent pierderi prin ventilaie
S
B 2 ; S nTr - suma puterilor nominale
S nTr
a celor n transformatoare
Se va alege varianta pentru care pierderile in transformator sau transformatoare sunt
minime. De asemenea se va avea in vedere sa nu se aleaga o diversitate de puteri pentru
transformatoare, fapt ce ar implica o diversitate de aparate de comutatie, protectie,
masura etc, care ar ingreuna operatiile de revizie si reparatie.
In cazul de fata numarul de transformatoare care vor echipa postul (statia) nu va fi
mai mare decat 3 si se stabileste astfel incat sa se asigure continuitatea in alimentarea cu
energie electrica a consumatorilor in functie de categoria acestora (0, 1, 2 sau 3)
Dupa determinarea puterii instalate in postul de transformare, prin intermediul
metodei coeficientului de cerere prezentate mai sus se determina puterile active, reactive
si aparente pe bara 1 , alegandu-se totodata si aparatura de comutatie respectiv bateriile
de condensatoare [4],[6].

Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.

www.electroputere.ro
www.ucmr.ro
Raduti C. Masini electrice rotative fabricate in Romania
Pietrareanu E. Agenda electricianului
I7 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1.000 V c.a. si 1.500 V c.c.
6. www.schneider-electric.ro
7. www.diodor.ro