ACUSTICA

Noiuni de acustic. Unde sonore

Acustica (grecete: akuein, = a
auzi) este tiina sunetului. Ca domeniu tiinific
ea trateaz totalitatea fenomenelor legate de
sunet, ca producerea, propagarea, influenarea i
analiza sunetului. De asemenea, acustica
studiaz interaciunea sunetului cu substana,
propagarea n spaii precum i percepia sunetului
i efectele asupra oamenilor i animalelor.
Acustica este un domeniu de cercetare i aplicaie
interdisciplinar, bazat pe diferite discipline, ca
fizica, psihologia, fiziologia, tehnica transmisiei de
informaii, tiina materialelor.

Sunetul constituie senzaia produs

asupra organului auditiv de ctre
vibraiile materiale ale corpurilor i
transmise pe calea undelor acustice.
Perturbaiile mediului aerian, produse de
cauze diverse, se propaga n mediul pe
care-l strbat sub forma unor unde
elastice, produse de variaiile de presiune
ale mediului. Aceste fluctuaii de presiune
constituie undele acustice. Pentru
anumite valori ale frecventelor i
presiunilor, undele acustice pot fi

Pentru ca o und elastic s provoace senzaii

auditive trebuie s ndeplineasc trei condiii:
1. S aib o durat mai mare de 0,06 s.
2. S aib o intensitate peste pragul de
audibilitate 10-12 W/m2
3. S aib o frecvent cuprins n intervalul 16
Hz 20 kHz, cu un maxim de sensibilitate
auditiv n jurul valorii de 3500 Hz.
Undele acustice cu frecvene mai mici de 16 Hz
se numesc infrasunete, iar cele cu frecvene
mai mari de 20.000 Hz se numesc ultrasunete.

Din punct de vedere muzical (sau

estetic), sunetul este o entitate
caracterizat prin:
inlime;
durat;
intensitate ;
timbru .

INALTIMEA

reprezint caracteristica
sunetului de a fi mai grav
(jos) sau mai acut (nalt).
Vorbind despre nlimea
sunetului avem n vedere
doar frecvena
fundamental, adic sunetul
pur.
in muzic sunetele sunt
ordonate n iruri, gamele
muzicale, n ordinea
cresctoare a frecvenei, de
la cea mai joas, pn la cea
mai nalt. n aceste scri
sunetele au primit
denumirile: Do, Re, Mi, Fa,
Sol, La, SI, Do. Intervalul
dintre dou sunete pentru
care raportul frecvenelor
este 2 se numete octav.

DURATA

caracteristica
sunetului de a fi mai
lung sau mai scurt in
timp. Durata se
calculeaz din
momentul impactului
pn la dispariia
ultimei vibraii
percepute.

INTENSITATEA(TARIA
SUNETULUI)

caracteristica sunetului de a fi
mai slab sau mai puternic.
Auzul nu d pentru dou
sunete diferite senzaii n
acelai raport de trie ca
raportul intensitilor lor
sonore.
Dac se ia ca intensitate de
referin I0=10*10-12 W/m2,
intensitatea unui sunet abia
perceptibil, atunci se definete
nivelul de intensitate
sonor L, prin relaia: L=lgI/I0
Nivelul de intensitate sonor se
msoar n Bell (B).
Observaie: deoarece Bellul
este o unitate de msur prea
mare, n practic se folosete
submultiplul acestuia dBell-ul
(dB).

TIMBRUL(CULOAREA)

caracteristica unui sunet de

a se deosebi de alte sunete
de aceeai nlime, durat
i intensitate. O surs emite
odat cu sunetul
fundamental i o serie de
armonici specifice.
Ex: dou sau mai multe
instrumente interpreteaz
concomitent acelai paragraf
muzical. Dei produc
aceleai sunete, putem
deosebi diferena dintre un
pian i o chitar chiar dac
ele cnt n acelai timp.

INSTRUMENTE
MUZICALE

INTRODUCERE
Instrumentele muzicale sunt obiecte
utilizate in interpretarea unor compozitii
muzicale. Ele functioneaza pe baza
emiterii undelor sonore caracterizate prin
individualitate datorita diferentelor de
inaltime,intensitate,timbru si a duratei
emisiei sonore .
Instrumentele muzicale sunt alcatuite din
sursa sonora(corzi sau tuburi) si element
rezonator( aerul din cutia de rezonanta a
unei viori,spre exemplu).

CLASIFICARE
SURSE SONORE
Sursele sonore sunt obiecte care produc sunete. Din
punct de vedere muzical, acestea se numesc intrumente
muzicale.
Dup modul n care sunt produse sunetele, instrumentele
muzicale se mpart n trei categorii:
1. Instrumente de percuie: tobele, cinelele, tam-tam-urile,
etc.
2. Instrumente de suflat:
a) din lemn: fluierul, buciumul, naiul, etc.
b) din alam: trompeta, clarinetul, saxofonul, etc.
3. Instrumente cu coarde:
a) ciupite: chitara, mandolina, harpa, etc.
b) lovite: pianul, ambalul, etc.
c) frecate (sau cu arcu): vioara, violoncelul, contrabasul,
etc.

INSTRUMENTE MUZICALE CU
CORZI
Emit sunete pe baza undelor sonore
emise de corzi,unde ce au frecventa
identica cu frecventele proprii ale corzii
conform relatiei:

In Antichitate, corzile instrumentelor

muzicale erau reprezentate de intestine
de oaie, in prezent fiind inlocuite cu fire
de otel , aliaje de aluminiu, argint , nailon
sau fire de matase.
Unele corzi sunt infasurate cu sarma
marind masa pe unitatea de lungime
astfel ca se obtine un sunet cu o
frecventa joasa fara a folosi o coarda
incomod de mare.

Generarea sunetelor
Sunetele sunt generate prin oscilatiile
corzilor in urma frecarii cu un arcus in
cazul viorii,contrabasului, fie prin ciupire
la chitara,harpa sau prin lovire pentru
pian , tambal.
Sunetul slab,fara muzicalitate este
amplificat prin frecventele elementului
rezonator, al caror spectru formeaza
timbrul.

Punctele de fixare ale corzii se numesc

noduri, iar punctele unde amplitudinea
este maxima, ventre.
Cand coarda vibreaza pe toata lungime ei
se observa existenta unui ventru in
centru si a doua noduri la extremitati.
Daca se mai introduce un al treilea punct
fix(nod) la mijlocul corzii, se constata ca
jumatatile corzii vibreaza cu aceeasi
frecventa,care este dublul frecventei
fundamentale. Sunetul astfel produs va
semana cu primul, dar vafi mai inalt,
reprezentand armonica a doua.

Pe masura ce
divizam coarda in
portiuni din ce in ce
mai mici si egale
intre ele se obtin
sunete tot mai
inalte a caror
frecventa va fi un
multiplu intreg al
frecventei
fundamentale ,
multiplu egal cu
numarul portiunilor
egale de coarda.

Coarde ciupite
Probabil sunt cele mai vechi instrumente
cu coarde inventate nistorie. Sunt
ciupite cudegeteleori cu ajutorul unui
mic obiectelasticaezat ntre degete
sau aflat n mecanica instrumentului
(dup caz), numitplectrusau, colocvial,
pan.Pentru instrumentele ale cror
coarde sunt ntinse deasupra cutiei de
rezonan, gaura de rezonan este
larg, sub forma uneirozete(rotunde
sau ovale, cel mai adesea) sau, mai rar,
aefurilor

Coarde lovite
Procedeul de execuie este asemntor
cu ciupirea. Pentru punerea n vibraie a
corzilor, se folosesc ciocnele ale cror
capete sunt mbrcate npsl ele sunt
fie mnuite de interpret (n numr de
dou, fiecrei mini revenindu-i unul), fie
acionate prin mecanica instrumentului.

Coarde frecate
Principalele elemente ale
instrumentelor cu coarde cu
arcu sunt cutia perforat de
dou f-uri, eclisele, fundul,
inima viorii i gtul pe care
este fixat prguul; cele patru
coarde sunt ntinse de rotaia
cuielor de abanos. Cele mai
cunoscute instrumente cu
coarde si arcu sunt cele din
familia viorii.
Aceste instrumente folosesc de
regul unarcupentru

INSTRUMENTE DE SUFLAT
Sunt alcatuite din tuburi sonore , iar sursa
sonora este mustiucul (ancia). Tubul are
rol de element rezonator prin volumul de
aer continut .
Tuburile sonore pot fi :
deschise (flaut,fluier)
inchise (trompeta , clarinet, saxofon) .

Tuburi deschise
In timpul variatiei coloanei de aer din tuburi
se stabileste un sistem de unde stationare ,
adica o serie de noduri si ventre cu pozitie
fixa in spatiu.
Cea mai simpla forma in care poate vibra
aerul dintr-un tub cilindric deschis la ambele
capete nu poate fi decat in succesiunea
ventru-nod-ventru,unde intre cele doua
ventre de capat este inserat un singur nod.In
acest caz,tubul da sunetul sau fundamental
cel mai grav(armonica 1) care are cea mai
mica frecventa de oscilatie

In cazul unui tu sonor deschis lungimea L a

tubului coincide cu un numar intreg de /2
:

L=n*/2=n*v/2*

n=1,2,3

Frecventele sunetelor dintr-un tub deschis

sunt date de relatia:

=n*v/2L

Tuburi inchise
Unda de vibratie a coloanei de aer dintrun tub sonor inchis la un capat are,in
forma cea mai simpla configuratia
ventru-nod, adica un nod la capatul
inchis,unde exista un obstacol
rezistent.La celalalt capat trebuie sa
existe un ventru, deoarece coloana de
aer comunica cu atmosfera.Deci sunetul
fundamental al unui tub inchis va
corespunde unui sfert de lungime de
unda.

Tuburile inchise dau armonice

consecutive cu frecventa de 3,5,7 ori
mai mare decat cea a sunetului
fundamental , adica produc armonicele
de ordin impar din seria totala a
sunetelor armonice.
Frecventa undelor sonore produse in
tuburile cilindrice inchise:
=(2n-1)*v/4L

PROIECT REALIZAT DE:

VLAD IOANA-MARIA
Clasa a 11-a A
An scolar 2014-2015

Profesor: Enache Mihaela

Liceul Tehnologic Dimitrie Bolintineanu, Bolintin
Vale