Universitatea Petrol - Gaze Ploies ti

Facultatea de St i inte Economice

Specializarea ECTS

Realizatori:
Dut u Raluca Andreea
Nstase Bogdan Rzvan
Stoescu Mdlina Georgiana

Coordonator:
Conf. Univ. Buzoianu Daniela

Grupa 5252
2013-2014

1. Introducere..........................................................3
1.1. Scurt istoric al intreprinderii...........................4
1.2. Obiectivele si activitatile intreprinderii...........5
2. Surse de poluare.................................................6
2.1. Surse naturale de poluare..............................7
2.2. Sursele de poluare caracteristice activitii
umane...................................................................8
3. Strategii si politici de protectie a mediului........11
3.1. Strategii de protectie a mediului aplicate de
Cotnari SA...........................................................11
3.2. Obiective strategice, planuri si directii de
actiune pentru reducerea si prevenirea poluarii in
domeniul industrial din Romania.........................15
4. Costuri in domeniul protectiei mediului.............17
4.1. Costurile de mediu la nivelul Romaniei.......17
4.2. Costurile de mediu in cadrul Cotnari SA.......19
5. Concluzii............................................................20
Bibliografie:.........................................................21

1. Introducere
2

1.1. Scurt istoric al intreprinderii

Dac ne-am putea ntoarce cu aproximativ 2.500 de ani n urm, am gsi pe dealul
Ctlinei o cetate traco-getic, puternic, care struia mprejurimile. n interiorul cetii, pe o
suprafa de 5 hectare se aflau locuinele conductorului cetii i ale celor apropiai lui, iar jos, la
poale, erau aezrile celorlali, ale oamenilor de rnd care cultivau pmnturile. Descoperirile din
interiorul cetii Ctlina au adus argumente convingtoare despre cultura viei de vie la Cotnari,
tocmai din timpurile lui Burebista (82-44 i.Hr).
Se spune c numele de Cotnari este dat de meteugul cotitului butoaielor (cot a coti, a
msura i ar meter). La 1599 Cotnariul (cu 3.500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari
trguri ale Moldovei, dup Suceava i Bacu.
Primele meniuni istorice ale podgoriei de la Cotnari dateaz din secolul al XVIII-lea.
Nicolaie Costin scrie c viile Cotnarilor erau cunoscute nainte de ntemeierea Moldovei, la 1359,
iar A. D. Xenopol menioneaz existena viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe i
menioneaz podgoria la 1250. O dat cu nceputul sec. al XV-lea relatrile despre podgoria de la
Cotnari devin substaniale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1444-1449), tefan Cel
Mare (1457-1504) i Despot-Vod (1561-1563), cnd podgoria a atins o cot maxim att prin
mrimea ariei cultivate cu vi de vie, ct i prin calitatea vinului obinut.
Primele evidene cu privire la suprafaa de vie pe totalul podgoriei dateaz din 1830 cnd 500 de
pogoane din cele 720 de la Cotnari aparineau localnicilor.

INIMA COTNARIULUI
Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor
pentru creterea i rodul viei de vie ne-a nvat s preuim fiecare boab purttoare de soare i s
mprtim cu ceilali bucuria vieii.
Drumul vinului este lung, dar plin de recompense. Avem permanent grij de cele peste
1.700 de hectare cu plantaii de vie prin lucrri agricole performante. Specialitii notri lucreaz
n laboratoarele combinatului sau n vii, pentru obinerea unor noi soiuri de vi de vie i a unor
noi cupaje de vinuri.
Vinurile de Cotnari prezint caliti excepionale obinute prin limitarea produciei medii
de struguri la un hectar la doar 70-80% fa de celelalte podgorii ale Romniei sau din rile
viticole. Compania noastr va alege ntotdeauna calitatea n detrimentul cantitii. n vinoteca
noastr, organizat pe criterii tiinifice, pstrm cele mai reuite colecii, ncepnd din anul 1957.
PODGORIE
Podgoriile sfinte de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei
ndeletniciri strvechi viti-vinicole. Din antichitate i pn astzi, via de vie a mbriat
nentrerupt dealurile molcome ale zonei, profitnd din plin de particularitile acestora.
Podgoria este adpostit de vnturi i de curenii locali reci, datorit fenomenului de
phoenizare a maselor de aer, ce determin un proces de nclzire. Perioada mai septembrie este
caracterizat de o nebulozitate cu valori reduse, favoriznd insolaia, creterea strugurilor i
acumularea zahrului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de vi de vie, cu o textura lutonisipoas, bogate n humus i baze schimbabile.

1.2. Obiectivele si activitatile intreprinderii

4

Dei, n ultimii ani, piaa vinului a cunoscut o scdere, cu o revenire uoar ncepnd din
2012, rezultatele "Cotnari" au crescut constant, an de an. Creterea anual presupune, ns, i
cheltuieli mai mari dect cele realizate nainte de 2008 - ncepnd de la discounturile
distribuitorilor, bonusurile acestora i ale echipelor de vnzri, campaniile pentru clientul final,
mpachetrile speciale i promoiile n anumite perioade din an, investiiile n parcurile auto i n
excursiile anuale pentru partenerii de distribuie, dar i investiiile n vie i tehnologia de ultima
generaie, n utilaje i maini agricole, n spaii de depozitare i pstrare. Toate acestea nseamn
cheltuieli mari, dar noi le privim ca pe investiii pe termen mediu i lung, fr de care nu putem
face performan. Am ajuns aici datorit convingerii c se poate, datorit oamenilor implicai,
contieni c fr a asigura calitatea produselor la preuri competitive nu se poate rezista pe pia
timp ndelungat. Ca dovad, anul trecut am obinut i medalia "Best Bay Awards", pentru vinul
alb numrul unu cu cel mai bun raport calitate-pre din Romnia.
Anul acesta a nceput promitor i din punct de vedere al condiiilor meteo, pn acum
se arat a fi unul foarte bun. Dei este nc prematur s facem afirmaii, putem spune c,
deocamdat, nu am avut geruri sau alte condiii meteo care s afecteze plantele.
Dup un an 2013 cu o producie record, datorit att condiiilor climatice favorabile, dar i
intrrii pe rod a noii suprafee cu vi de vie, "Cotnari" i propune ca 2014 s fie un nou an de
referin pentru companie. Ne ateptm la o supraproducie de vin, n contextul n care
majoritatea productorilor spun c anul 2013 a fost foarte bun, din punct de vedere viticol. n
aceste condiii, estimm o cretere cu 10 % a vnzrilor, fa de anul 2013.
Circa 10-15% din vnzrile care vor fi realizate n acest an vor fi dedicate exportului. n
2014, abordm piaa Belgiei i a rilor nordice. Este un proces mai anevoios, cel puin n ceea ce
privete ptrunderea pe piaa din rile nordice, unde exist un monopol de stat i o ntreag
procedur de acceptare a mostrelor. Avem, ns, cteva negocieri n derulare i ateptm s vedem
cum se finalizeaz acestea.

2. Surse de poluare
5

2.1. Surse naturale de poluare

Problema calitii i proteciei mediului nconjurtor este una dintre cele mai importante
probleme cu care se confrunt societatea contemporan.
Sursele de poluare ale mediului pot fi categorisite n: surse naturale i surse
generate de prezena i activitatea uman.
Surse naturale:
Dioxidul de carbon (CO2)
Energia necesar susinerii proceselor vitale este procurat, de marea majoritate a
organismelor, prin oxidarea substanei organice, a hidranilor de carbon, n procesul
respiraiei. Astfel, fiecare organism aeron se constituie ntr-o surs de CO2, iar biosfera,
n ansamblul ei, i aduce o contribuie de 55 % la emisiile totale de CO2 n atmosfer.
De altfel, concentraia acestui gaz, incolor, inodor i netoxic, n atmosfer este
semnificativ (340 ppm).n acelai timp, CO2 este absorbit de plantele verzi, iar prin
procesul de fotosintez carbonul intr din nou n componena materiei organice. Un
astfel de parcurs face ca, n atmosfer, s existe o variabilitate destul de redus a
concentraiei acestui gaz.
Pulberi n suspensie
Sursele naturale au o contribuie important la poluarea aerului cu pulberi n
suspensie. Se apreciaz c, n fiecare an, atmosfera poart peste 30 mil. tone de praf.
Fenomenul polurii cu praf adus de curenii de aer din regiunile deertice se manifest i
pe teritoriul rii noastre, sub forma ploilor de snge, denumite astfel datorit culorii
roietice pe care o imprim oxidul de fier, prezent n particulele solide transportate de
curenii de aer.
nrudit cu praful este i fumul din atmosfer, produs prin focuri iscate din senin
n savane i pdurile de conifere a cror rin i terebentin nlesnete mult propagarea
incendiilor.
Un exemplu, n acest sens, l constituie recentele incendii din pdurile Australiei,
ce au determinat arderea a nsemnate suprafee de pdure.
Incendiile elibereaz n atmosfer peste 34 mil. tone fum i cenu i 340 mii
tone hidrocarburi provenite din distilarea pe loc a lemnului, aceste hidrocarburi fiind un
agent poluant foarte periculos.

Apele subterane
6

O alt surs natural o constituie apele subterane acide i saline (srate). Risc
mare de poluare prezint apele subterane care stau n contact cu masivele de sare i alte
minerale, ncrcndu-se astfel cu substane impurificatoare sau toxice, ele devin
periculoase cnd, prin foraj, se perforeaz stratul mineral. Astfel s-a constatat c apele
de min din S.U.A. polueaz peste 20 mii km/curs de ap. n Pennsylvania, se scot zilnic
20 mld. litri de ap acid din cauza trecerii ei prin zcmintele mineraliere adiacente
straturilor de crbuni.

2.2. Sursele de poluare caracteristice activitii umane

Omul, ca fiin vie, produce deeuri proprii existenei sale i activitii depuse.
Multe dintre aceste deeuri nu sunt biodegradabile, iar unele sunt direct toxice, cum ar fi
insecticidele.Din statisticile fcute, rezult c populaia planetei este n continu
cretere, deci problemele de poluare vor cpta o importan crescnd.
O clasificare a deeurilor se poate face n deeuri solide i deeuri lichide. n
privina deeurilor solide care se colecteaz de ctre serviciile de salubritate urbane,
situaia se prezint, dup datele obinute n marile metropole occidentale, astfel:
Hrtie, plastice, textile

38,0%

Metale
Substane amorfe

5,0%
22,0%

Sticl ceramic
Materii organice
Diverse
TOTAL

6,0%
20,0%
9,0%
100%

Transporturile
n funcie de tipul de transport, exist un specific al polurii generate, att sub
raportul poluanilor, ct i n ceea ce privete mediile afectate.
Motoarele cu explozie pe lng gaze de ardere (dioxid de carbon, vapori de ap,
bioxid de azot, bioxid de sulf) polueaz i cu produi de ardere incomplet (monoxid de
carbon, aldehide, monoxid de azot etc.). Poluarea produs de mijloacele de transport
capt un nou efect prin extinderea transporturilor aeriene n atmosfer.
Din cauza efectului negativ ce-l produc noxele emise de automobile pentru sntate, n
rile dezvoltate mainile au fost echipate cu convertori catalitici care nu pot tolera
combustibilul mbuntit cu plumb.
7

La nivelul Romniei, poluarea cu metale grele se situeaz nc peste limitele maxime

admisibile, stabilite prin legislaia n vigoare. Astfel, pentru plumb, concentraiile
maxim admisibile, la nivelul solului, de 20 1000 ppm, sunt depite spre exemplu la
Baia Mare (3170 ppm), iar la Copa Mic (3000 ppm) etc.
Agricultira, silvicultura i zootehnia
Sunt activiti economice care se bazeaz cel mai mult pe relaiile cu mediul, dar
reprezint i surse de poluare, ele devenind elemente de deteriorare ale mediului.
Eroziunea declanat de ap este puternic influenat de defriarea pdurilor.
Aceasta n contextul agriculturii extensive. Fenomenul se manifest ns i n cazul
agriculturii intensive, suprafaa de teren agricol afectat n Romnia, fiind de circa 7
mil. ha. Se consider c se pierd, anual, prin eroziune, aproximativ 10 mil. tone de sol,
ce conin 1,5 mil. tone de humus.
n ceea ce privete unele animale, chiar domestice, cum ar fi caprele, distrug
iremediabil vegetaia arborescent n dezvoltare i mpiedic regenerarea pdurilor. n
savan, turmele de elefani distrug culturi i copaci, favoriznd extinderea deertului. Cu
toate acestea, responsabilitatea nu apas pe umerii faunei, ci revine tot omului, care a
exilat aceast specie, prin diminuarea suprafeelor sale de punat, ca o consecin a
agriculturii extensive.
Refacerea fertilitii solului este o cerin intrinsec agriculturii, care
contracareaz exportul de biomas, reprezentat de recolt. Nu acelai lucru se poate
spune de multe dintre modalitile adoptate pentru meninerea echilibrului. Astfel,
ngrmintele chimice, n general uor solubile, mai ales cele azotate, contrar
aparenelor, nu refac potenialul de fertilitate a solului, ci dimpotriv, l diminueaz.
Aplicarea excesiv contamineaz apa freatic, solul, produsele cu nitrai, care pot
depi concentraiile maxime admise. Astfel, 36,3% din fntnile investigate (situate n
92% din totalul comunelor din Romnia) la nivelul anului 1995, coninutul de nitrai
depea concentraia maxim admisibil pentru apa de but (45 mg/l).
Salinizarea i nmltinirea secundar a solului sunt fenomene ce nsoesc irigarea
neraional a terenurilor agricole. Mecanizarea lucrrilor agricole determin trasarea
solului. n Romnia, 6 mil. ha sunt afectate de acest proces.
De asemenea, complexele supradimensionate de cretere a animalelor, prin volumul
mare al dejeciilor deversate n ape sau depozitate necorespunztor, contribuie la
degradarea mediului nconjurtor.

Industria
Este considerat la ora actual drept cea mai important surs de poluare.
Poluarea industrial pornete de la problema polurii la locul de munc i pn la
consecinele ecologice ce intereseaz globul terestru n ntregime.
Poluarea la locul de munc se caracterizeaz prin prezena substanelor sau
factorilor fizici vtmtori n zona locului de munc i poate avea ca urmri boli
profesionale.Poluarea industrial a mediului ambiant se propag mai ales pe calea
aerului i apei. Pentru poluarea aerului este vinovat att industria productoare de
energie electric, prin gazele evacuate de la centralele termoelectrice, ct i alte ramuri
industriale: metalurgia feroas i neferoas, chimic i a materialelor de construcii.
Majoritatea oamenilor de tiin cred c un amestec complex de poluani incluznd
depunerile acide, ozonul i metalele grele fac ca arborii s devin sensibili la unele
stresuri naturale, cum ar fi seceta, cldura i gerurile excesive, atacurile de boli i
duntori, care mpreun sporesc riscul apariiei incendiilor.
Preul polurii pdurilor este pltit nu numai de industria forestier (Polonia a
pltit 1,5 mild. USD), ci i de turism (ex. Muntele Fichtellberg situat la grania dintre
Germania i Republica Ceh i Slovacia este o imens ntindere cu copaci mori i
rmie de culoare cafenie).
Tot din cauza polurii, monumentele istorice sufer modificri n timp, poluarea
accentund destul de mult procesul degradrii. Este vorba de monumentele atheniene,
unde coroziunea acid a dus la deteriorarea lor n ultimii 20-25 ani mai mult dect n cei
2400 de ani precedeni.

3. Strategii si politici de protectie a mediului

9

3.1. Strategii de protectie a mediului aplicate de Cotnari SA

Intreprindem actiuni prin care sa minimizam impactul activitatilor noastre asupra
mediului inconjurator.
Eforturile firmei dedicate mediului sunt axate pe trei domenii in care are cel mai mare
impact si in care poate avea o contributie semnificativa. Acestea sunt:
Excelenta in protectia resurselor de apa
Protectia climei si reducerea consumului de energie
Ambalaje si reciclare
Ne-am stabilim tinte de performanta pentru fiecare din aceste trei domenii si ne raportam
progresul ca parte a Grupului, in cadrul raportului de responsabilitate sociala
corporativa. Fabricile noastre de imbuteliere sunt audidate cu regularitate cu privire la standardele
de mediu. Pe langa reducerea impactului operatiunilor noastre, lucram impreuna cu partenerii
nostri pentru a putea adresa probleme mai vaste de dezvoltare durabila.Colaboram cu agentii
guvernamentale, ONG-uri si cu alte entitati pentru a sprijini conservarea mediului si educarea
populatiei cu privire la aceasta. Ne concentram in special pe protectia resurselor locale de apa si
pe promovarea reciclarii.
Protejarea resurselor de apa
Cererea de apa potabila este in continua crestere iar schimbarile cliamaterice au un
puternic impact asupra ploilor naturale. O data cu cresterea populatiei, creste rapid si cererea de
apa potabila. Dezvoltarea firmei este strans legata de accesul si calitatea resurselor locale de apa.
Prin urmare, acorda un interes deosebit protejarii resurselor de apa si are o abordare unitara a
acestor resurse:
stabileste obiective stricte prin care sa reduca cantitatea de apa necesara imbutelierii
produselor noastre
lucreaza in parteneriate cu scopul protejarii surselor de apa si al promovarii unui sistem
durabil de management al apei .

Imbunatatirea eficientei utilizarii apei

10

In fabricile de imbuteliere sunt monitorizate indeaproape sursele de apa pentru a reduce

cantitatea de apa. A reusit sa imbunatateasca eficienta utilizarii apei prin introducerea pe liniile de
productie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de apa folosita. De exemplu, in Romania in
ultimii ani a introdus doua noi tehnologii:
tehnologia de lubrifiere uscata, ce elimina consumul substantial de apa prin folosirea
unui gel pentru transportarea PET-urilor pe liniile noastre de imbuteliere
tehnologia cu aer ionizat pentru spalarea PET-urilor
In plus, interesul companiei de a folosi eficient apa se reflecta in diverse proiecte in
derulare, precum: recuperarea apei utilizate si refolosirea acesteia in alte etape ale procesului de
imbuteliere si testarea introducerii unor tehnologii revolutionare.
Toate fabricile firmei isi evalueaza periodic riscurile. Analizeaza cantitatea si calitatea
surselor locale de apa, precum si alte aspecte legate de protectia mediului si modificari de
legislatie. Pe baza acestor evaluari stabileste planuri de actiuni pentru atenuarea riscurilor.
Se asigura ca, dupa epurare, apa rezultata in urma procesului de productie este atat de curata incat
permite viata acvatica. Apa epurata care se intoarce in natura este potrivita atat pentru folosirea in
agricultura cat si pentru dezvoltarea plantelor si a pestilor.
Protectia climei si reducerea consumului de energie
Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare de mediu cu care se
confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea noastra sa se indrepte catre reducerea emisiilor de
CO2, sunt necesare actiuni decisive si imediate. Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele
joaca un rol critic in aceasta transformare.
Si-a propus sa ocupe o pozitie de lider, adaptand afacerea la cerintele si oportunitatile unei
economii ce produce un nivel sczut de emisii de CO2. Astfel, se concentreaza eforturile pe
domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie din activitatea firmei: fabricile noastre de
imbuteliere, flota si echipamentele de racire.
In fabricile de imbuteliere, se construiesc centrale de co-generare (CHP), care genereaza
caldura si energie simultan. De asemenea, sunt dezvoltate si programe de economisire a
energiei.
In cadrul flotei noastre, exploram si extindem utilizarea vehiculelor hibride si folosirea de
combustibili alternativi. Prin programul intern de condus ecologic si responsabil Grija
fata de mediu incepe din masina ta schimba comportamentul soferilor din randul
angajatilor.
Noile echipamente de racire plasate pe piata sunt eficiente din punct de vedere energetic si
reduc cu aproape 50% emisiile de CO2 fata de 2004.
11

Programe de economisire a energiei

Implementeaza in cadrul fabricilor programe de economisire a energiei cu scopul de a
reduce emisiile de CO2 pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incerca sa reduca emisiile de CO2
din birourile noastre sau alte unitati. De exemplu, prin programul IT Verde, schimba
echipamentul IT si cu modul in care il utilizeaza. Apeland la conferinte audio, video si online
reducem semnificativ calatoriile in interes de serviciu si odata cu acestea emisiile CO2 asociate.
Vehicule hibride si combustibili alternative
Evalueaza si extinde utilizarea combustibililor alternativi si a vehiculelor hibride din
cadrul flotei. n plus, toi angajaii sunt instruii sa sofeze eficient din punct de vedere al
combustibilului prin programul intern Grija fata de mediu incepe din masina ta. Inca din primul
an al implementarii, acest program a redus semnificativ ale emisiile de CO2 n cadrul companiei.
A inceput sa testeze camioane hibrid in Europa, desi tehnologia nu este inca disponibila in
mod comercial. Avand in vedere ca aceste initiative sunt intr-un stadiu incipient, continua sa
reducem si impactul flotei noastre conventionale. De exemplu, micsoreaza capacitatea
motoarelor, monitorizeaza consumul de combustibil si emisiile de CO2 si optimizeaza impreuna
cu partenerii de distributie incarcarea camioanelor si rutele de transport.
Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic
Consumatorii se asteapta ca produsele sa fie disponibile si la temperatura optima, atunci
cand sunt insetati. Astfel, alocarea de vitrine frigorifice si a altor echipamente pentru racirea
bauturilor in locatiile clientilor este o parte importanta a strategiei noastre de afaceri.
De aceea, colaboreaza cu furnizorii ei pentru a imbunatati eficienta energetica a
echipamentelor. Dezvoltand noi modele de vitrine frigorifice cat si dispozitive de management al
energiei achizitioneaza vitrine frigorifice cu aproape 50% mai eficiente din punct de vedere
energetic decat in anul 2004. Totodata instruieste angajatii sa se asigure ca echipamentele de
racire existente in piata functioneaza cu o eficienta maxima.
In plus, isi propunem sa elimine gazele cu efect de sera utilizate pe scara larga in
refrigerarea comerciala si casnica. In prezent, nu foloseste hidrofluorocarboni (HFC) in spuma de
izolare si testam gaze alternative de refrigerare. Clorofluorocarbonii (CFC) au fost aproape
complet eliminati din echipamentele prin intermediul unui program de inlocuire, colectare si
recuperare de pe piata.
Ambalaje si reciclare
12

Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor firmei catre clienti si consumatori in
conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata, ambalajul poate deveni fie
material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare in incineratoarele cu captare a energiei,
fie poate deveni deseu, fiind depozitat in gropile de gunoi.
Face eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor noastre asupra mediului, in fiecare
etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care include:
Reducerea cantitatii de ambalaj pe care o utilizam
Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje
Promovarea reciclarii si valorificarii

3.2. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru reducerea si

prevenirea poluarii in domeniul industrial din Romania

13

Guvernul Romniei, ntrunit n edin la 12 noiembrie 2008, a dezbtut i aprobat

Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil la orizontul anilor 201320202030.
Documentul urmeaz prescripiile metodologice ale Comisiei Europene i reprezint un proiect
comun al Guvernului Romniei, prin Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, i al
Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Centrul Naional pentru Dezvoltare
Durabil.
Strategia stabilete obiective concrete pentru trecerea, ntr-un interval de timp rezonabil i
realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene i larg mprtit pe plan
mondial cel al dezvoltrii durabile, orientat spre mbuntirea continu a vieii oamenilor i a
relaiilor dintre ei n armonie cu mediul natural.
Elaborarea Strategiei este rezultatul obligaiei asumate de Romnia n calitate de stat
membru al Uniunii Europene conform obiectivelor convenite la nivel comunitar, n special cele
statuate n Tratatul de aderare, n Strategia Lisabona pentru cretere i locuri de munc i n
strategia rennoit a UE pentru Dezvoltare Durabil din 2006.
n urma dezbaterii proiectului la nivel naional i regional, cu implicarea activ a factorilor
interesai i cu sprijinul conceptual al Academiei Romne, Strategia propune o viziune a
dezvoltrii Romniei n perspectiva urmtoarelor dou decenii, cu obiective care transced dur
ciclurilor electorale i preferinele politice conjuncturale:
Orizont 2013:
ncorporarea organic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile n ansamblul
programelor i politicilor publice ale Romniei;
Orizont 2020:
Atingerea nivelului mediu actual al rilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai
dezvoltrii durabile;
Orizont 2030:
Apropierea semnificativ a Romniei de nivelul mediu din acel an al rilor UE.
ndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu i lung, o cretere
economic ridicat i, n consecin, o reducere substanial a decalajelor economico-sociale
dintre Romnia i celelalte state membre ale UE.
Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoar procesul de convergena real, se
creeaz astfel condiiile ca produsul intern brut pe cap de locuitor al Romniei s depeasc n
anul 2013 media UE din acel moment, s se apropie de media UE n anul 2020 i s fie uor
superior nivelului mediu european n anul 2030.
Direciile principale de aciune, detaliate pe sectoare i orizonturi de timp sunt:
Corelarea raional a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiionale n
14

profil inter-sectorial i regional, cu potenialul i capacitatea de susinere a capitalului natural;

Modernizarea accelerat a sistemelor de educaie i formare profesional, sntate public
i servicii sociale, innd seama de evoluiile demografice i de impactul acestora pe piaa muncii;
Folosirea generalizat a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere
economic i ecologic, n deciziile investiionale; introducerea ferm a criteriilor de eco-eficien
n toate activitile de producie i servicii;
Anticiparea efectelor schimbrilor climatice i elaborarea din timp a unor planuri de
msuri pentru situaii de criz generate de fenomene naturale sau antropice;
Asigurarea securitii i siguranei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative
ale Romniei, fr a face rabat de la exigenele privind meninerea fertilitii solului, conservarea
biodiversitii i protejarea mediului;
Identificarea unor surse suplimentare de finanare pentru realizarea unor proiecte i
programe de anvergur, n special n domeniile infrastructurii, energiei, proteciei mediului,
siguranei alimentare, educaiei, sntii i serviciilor sociale;
Protecia i punerea n valoare a patrimoniului cultural i natural naional; racordarea la
normele i standardele europene privind calitatea vieii.

4. Costuri in domeniul protectiei mediului

4.1. Costurile de mediu la nivelul Romaniei

15

Cheltuielile pentru protecia mediului au nsumat in anul 2012 18,6 miliarde lei,
reprezentnd 3,2% din PIB, comparativ cu 3% n 2010, potrivit datelor anunate de Institutul
Naional de Statistic (INS).
La nivel naional, ponderea investiiilor administraiei publice a reprezentat 46,6% din
totalul investiiilor pentru protecia mediului, urmat de cea a productorilor specializai (27,5%)
i a productorilor nespecializai (25,9%). n industria prelucrtoare s-au realizat 56,7% din
cheltuielile pentru protecia mediului a productorilor nespecializai, n timp ce industria
extractiv a absorbit 16,9%, iar sectorul producia i furnizarea de energie electric i termic,
gaze i ap cald 14,7%, se arat ntr-un comunicat al INS.
Pe domenii, cele mai mari cheltuieli s-au nregistrat pentru managementul deeurilor (51,9% din
total), urmate de cheltuielile pentru protectia apei (23,5%).
Suma de 18,6 miliarde lei include investiiile, cheltuielile curente interne i alte cheltuieli
ale administraiei publice (subvenii acordate, transferuri), nefiind cuprinse cheltuielile curente
externe, precum cumprarea de servicii de protecia mediului de la teri.
Cheltuieli pentru protectia mediului pe sectoare de activitate si categorii de cheltuieli in
anul 2012
mii lei preturi curente
din care

Total
cheltuieli

Sectoare de activitate
Productori nespecializai
Silvicultur, exploatare forestier i servicii
anexe
Industria extractiv

Investiii

Cheltuieli curente
interne

Alte
cheltuieli

externe

7.054.426

2.353.193

3.495.240

1.205.993

52.881

26.014

15.064

11.803

676.606

403.769

120.565

152.272

Industria prelucrtoare

3.354.904

389.913

2.591.272

373.719

Producia i furnizarea de energie electric

i termic, gaze i ap cald

1.315.438

577.780

240.800

496.858

Captarea, tratarea si distributia apei

1.481.594

899.645

486.235

95.714

83.127

5.228

37.248

40.651

Construcii
Transporturi

89.876

50.844

4.056

34.976

Productori specializai

10.208.965

499.699

8.597.637

1.111.629

Administraie public**)

3.571.218

1.263.309

1.049.767

957.368

300.774

Productori
Administraie
Domenii de mediu
Total
Cheltuielile
pentru protecia
mediului
pe domeniiProductori
de mediu i categorii
de
nespecializai
specializai
Public
productori, n anul 2012
Protecia aerului
Protecia apei
Managementul deeurilor
Protecia solului i a
apelor subterane

1.197.834

943.819

85.676

3.251.824
10.080.456

1.747.081
378.849

88.415
8.751.153

285.030

25.308

324.425

16

Protecia resurselor
naturale i conservarea
biodiversitii

185.726

155.094

26.182

Alte domenii de mediu

2.519.354

2.338.560

120.602

168.339

mii lei preturi curente

1.416.328
950.454

14.087
4.450
60.192

Sursa datelor:
- cercetarea statistic anual privind Cheltuielile pentru protecia mediului.
- Surse administrative Ministerul Finanelor Contul de execuie al bugetelor locale -2012
Urmtorul comunicat de pres va aprea n luna octombrie 2014.

4.2. Costurile de mediu in cadrul Cotnari SA

17

"Casa de Vinuri Cotnari" i-a propus creterea vnzrilor cu 100%, dupa spusele lui
Ctlin Grecu, menionnd c vnzrile de pn acum nu pot reprezenta un punct de
referin, avnd n vedere c noua companie a fost nfiinat n urm cu doar civa ani.
Investiiile preconizate de societate pentru acest an nsumeaz 2 milioane de euro,
proiectele investiionale constnd n achiziia de utilaje i capaciti de stocare i
prelucrare i n modernizarea cramelor.
"Casa de Vinuri Cotnari" este un proiect nceput n anul 2007, prin nfiinarea de
noi plantaii, cultivate cu "Busuioac de Bohotin" i "Feteasc Neagr". Fondatorii "Casei
de Vinuri Cotnari" sunt acionarii principali de la SC "Cotnari" SA, ns n proiect sunt
implicai copiii acestora, dup cum menioneaz reprezentanii companiei, subliniind:
"Casa de Vinuri Cotnari este un proiect cu sediu separat, cram nou din toamna anului
2013, echip de vnzri diferit i, n principal, ali distribuitori, cu o bun execuie pe
segmentul HoReCa".
Noul productor de vinuri administreaz 350 de hectare de vie (100 ha de
"Feteasc Neagr", 75 ha de "Busuioac de Bohotin", 75 ha de "Tmioas Romneasc",
50 ha de "Gras de Cotnari" i 50 ha de "Feteasc Alb").
n toamna anului trecut, "Feteasca Neagr" a fost vinificat pentru prima dat la Crama
Vldoianu, ca urmare a unei prime investiii de aproximativ un milion de euro, dintr-un
proiect estimat la 2,5 milioane de euro.
Construit n anul 1901, castelul Vldoianu a fost utilizat pe post de spital, n timpul
celui de-al doilea rzboi mondial, ntre anii 1945-1950 n castel funcionnd un orfelinat.
Dup 1950, acesta a fost preluat de CAP, apoi de IAS Cotnari. n 2000, castelul Vldoianu
a fost retrocedat motenitorilor de drept de la care a fost cumprat, n 2002. n prezent,
este folosit ca sediu al "Casei de Vinuri Cotnari".
n luna septembrie a anului trecut, "Casa de Vinuri Cotnari" a achiziionat, contra valorii
de 1,5 milioane de euro, Crama "Axinte", ridicat n anii '30. Noua cram va fi
modernizat, urmnd ca, la finalizarea unei investiii de 3,5 milioane de euro, s fie
produse, n cadrul acesteia, vinuri albe i rose, dar i buturi spumante i distilate din vin.
Reprezentanii "Casei de Vinuri Cotnari" apreciaz: "Dezvoltarea segmentului de
consumatori premium a avut un efect n lan, conducnd inclusiv la apariia unui numr
tot mai mare de productori de vinuri premium. Producia de vinuri premium reprezint
doar 10% din producia de vinuri din Romnia, dar se afl pe un trend ascendent, ca
urmare a investiiilor generate n ultimii ani".

18

5. Concluzii
Protecia mediului reprezint astzi n Uniunea European o politic orizontal, cu rol de
principiu n elaborarea i aplicarea tuturor politicilor Comunitii i statelor membre. Abordarea
integrat ine de evoluiile la nivelul strategiilor generale de integrare din ultimul deceniu al
secolului trecut care s-au adaptat treptat modelului dezvoltrii durabile. Tratatul de la Maastricht
ridic protecia mediului la rangul de politic comunitar, iar Tratatul de la Amsterdam include
principiul dezvoltrii durabile ca unul dintre obiectivele comunitare i stabilete aplicarea
principiului integrrii mediului n politicile sectoriale. n cei peste 30 de ani de aciune
comunitar n domeniul proteciei mediului, Comisia apreciaz c principalele rezultate obinute
sunt: diminuarea reziduurilor industriale, limitarea sau interzicerea utilizrii unor substane
toxice, cu riscuri ridicate pentru mediu i sntate, diminuarea acidificrii apelor, ameliorarea
gestionrii deeurilor, ameliorarea calitii apelor, aerului i solului. Pentru ameliorarea
impactului PEM, anii urmtori vor acorda prioritate acelor strategii i instrumente care vor
promova o mai bun corelare ntre obiectivele de mediu i cele ale pieei libere (n special prin
modificarea comportamentelor de producie i de consum) i se va urmri o integrare mai eficace
i mai coerent a mediului n politicile sectoriale. n plus, una dintre marile provocri o va
constitui i aplicarea politicii de mediu n noile ri membre.
Tinand cont de toate acestea, Cotnari SA isi propune in continuare ca activitatea pe care o
realizeaza sa afecteze cat mai putin mediul inconjurator ajutand astfel la pastrarea sanatatii
naturii.

19

Bibliografie:
http://www.heidelbergcement.ro/studii-de-caz/protectia-mediului/cum-reducem-poluareafolosind-combustibili-alternativi.html.
http://www.ecoeficienta.ro/Suport_EMA_scurt.pdf
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=272&idb=
http://www.scritube.com/geografie/Poluarea-mediului-nconjurtor1232222116.php
http://www.high-health.info/aer/poluarea/principalele-surse-de-poluare.htm
http://www.cpnt.ro/download/Poluarea%20Aerului.pdf
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei2013-2020-2030/

20