Sunteți pe pagina 1din 20

ARGUMENT

Asamblarile filetate formate din imbinarea unui arbore filetat (surub) un alezaj
filetat (piulita) sunt foarte mult utilizate in constructia tuturor tipurilor de aparate,
masini etc .
Se numeste filet totalitatea spirelor dispuse pe o suprafata cilindrica sau mica,
exterioara sau interioara, iar uneori pe o suprafata plana.
Procedeele utilizate la prelucrarea filetelor sunt diferite in functie de volumul de
productie al produsului respectiv, cel mai obisnuit fiind insa achierea. In atelierele de
lacatusarie filetele se executa prin aschiere manuala sau mecanica.

CAPITOLUL I
Filete, caracteristici constructive, c1asificare

a. Elementele geometrice ale filetului. Filetele se deosebesc intre ele prin


caracteristicile constructive si prin valoarea elementelor geometrice (fig. 1), dintre care
principalele sunt :
- pro{ilul filetului, reprezentat prin forma sa geometrica, intr-o sectiune axiala a piesei;
- pasul filetului p reprezinta distanta masurata pe o paralela la axa filetului dintre doua
puncte consecutive ale aceleiasi spire;
- diametrul exterior, notat cu d la suruburi si cu D la piulite, reprezinta distanta intre
varfurile filetului la suruburi sau intre fundurile filetului la piulite, masurata
perpendicular pe axa filetului;
- diametnul interior, notat cu d1 la suruburi si cu D1 la piulite, reprezinta distanta intre
fundurile filetului la suruburi sau intre varfurile filetului la piulite masurata perpendicular pe axa filetului;
- diametrul mediu, notat cu d2 la suruburi si cu D2 la piulite, reprezinta distanta dintre
mijloacele flancurilor filetului masurat perpendicular pe axa filetului;
- unghiul profilului , cuprins intre flancurile consecutive ale filetului, masurat in
planul axial al piesei .

b. Clasificarea si caracteristicile filetului. Criteriul principal de elasificare a


filetelor il constituie domeniul de utilizare, rolul funccional pe care-l au in ansamblurile
in care sunt montate. Din acest punct de vedere, filetele pot fi :
- de fixare, respectiv de strangere, utilizate la asamblari demontabile sau fixe, cu profilul
de obicei triunghiular;
- de strangere-etansare, pentru tevi, cu profil triunghiular, fara joc la varfuri, de obicei
conic;
- de miscare, utilizate la transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie
(deplasarea mesei la masinile-unellte,surubul conducator la strunguri etc.) pot avea profil
patrat, trapezoidal sau ferastrau;

- de masurare (la micrometre);


- cu deslina!ie speciala.
Insurubarea filetului poate fi pc dreapta (fig. 2, a) si pe stanga (fig. 2, b).
Acesta din urma este folosit pentru realizarea coincidentei intre sensul strangerii piulitei
si cel al rolatiei unui arbore pe care aceasta este insurubata, cu scopul de a nu permite
slabirea asamblarii in timpul exploatarii.
Filetul cu un singur inceput este ulilizat in cazul general al filetelor de strangere.
Filetul cu mai multe inceputuri (fig. 3) se foloseste, de obicei, la suruburile de miscare,
imbunatatind randamenlul prin micsorarea coeficientului de frecare.

Filetul metric (v. fig.1) are un profil triunghiular echilateral cu = 60. Inaltimea
teoretica H = 0,866 p.
Forma fundului filetului la surub poate fi tesita plan sau rotunjit. Filelul in inch
(Whitworth) (fig.4) are profilul in forma de triunghi ,isoscel cu = 55. La acest filet se
indica numarul de pasi pe inch, Z =25,4/p.
4

In tara noastra se foloseste filetul metric. Filetul in inch este folosit numai la
fabricarea pieselor de schimb pentru utilaje de import sau la constructii noi, acolo unde
folosirea filetului metric nu este posibilila.
Filetul triunghiular (fig. 5, a) este cel mai utilizat.
Filetul patrat (fig.5, b) are inaltimea egala cu jumatatea pasului, este utilizat la
suruburile conducatoare de la masinile-unelte, transformand miscarea de rotatie intr-o
miscare de translatie. Prezinta dezavantajul ca dupa o oarecare uzura capata joc axial,
remedierea facandu-se prin inlocuirea piulitei.
Filetul trapezoidal (fig. 5, c) reprezinta o solutie mai buna, nefiind afectat de acelasi
dezavantaj ca filetul patrat, constituind principala solutie pentru transmisii in ambele
sensuri. Are ca profil un trapez isoscel, cu cu = 30.
Filetul ferastrau (fig. 5, d) poate fi considerat ca o varianta a filetului trapezoidal,
capabil sa preia sarcina intr-un singur sens.
Flancul activ are o inclinare de 3, fata de o perpendiculara pe axa filetului. Fundul
filetului este rotunjit. Se utilizeaza la instalatii de ridicat, de exemplu, la carligele
macaralelor.
Filetul rotund (fig. 5, e) este utilizat in diverse scopuri, ca: piese supuse la sarcini
dinamice mari sau la insurubari frecvente intr-un mediu murdar (cuplele vagoanelor,
armaturi pentru incendii), tuburi izolante de protectie, etanse, armaturi hidraulice, socluri
etc.
Dupa suprafata de generare, filetele pot fi :
- cilindrice, care sunt cele mai raspandite ;
- conice, metric sau in inch, care, pe langa functia de stringere, asigura si o buna
etansare, fiind lipsit de joc la var. Printr-o strangere periodica a acestor filete se
poate compensa jocul provenit din uzura. Axa profilului filetului poate fi
perpendiculara pe axa surubului (fig. 6, a) sau pe generatoarea trunchiului de con (fig.
6, b). Sunt utilizate la asamblarea tevilor, armaturilor, dopurilor, ungatoarelor etc.

CAPITOLUL II
Scule si dispozitive utilizate la filetare

Principalele scule utilizate la filetare sunt tarozii si filierele. Tarozii si filierele pot fi
actionate cu ajutorul unor dispozitive de prindere a acestora.
a. Tarozii. Tarozii sunt scule aschietoare utilizate la filetarea interioara. Partea aschietoare
(acliva) a tarodului (fig. 7), numita si con de atac, este de forma tronconica, pentru a
usura introducerea acestuia in gaura de filetat.

Partea de calibrare serveste la ghidarea tarodului in timpul filetarii si la calibrarea


gaurii filetate, iar capul patrat la fixarea tarodului in timpul filetarii manuale in
dispozitivul portscula.
Canalele au rolul, de a evacua aschiile metalice precum si de a forma muchiile
aschietoare.
In functie de modul de actionare, tarozii, pot fi : de mana si de masina.
Tarozii de msna utilizati la filetarea manuala sunt fabricati si folositi in seturi de
cate doua bucati, pentru executarea filetului metric fin a filetului pentru tevi sau in
seturi de cate trei bucati, pentru executarea filetului normal si a filetului in inch (tarod
de degrosare, mediu si de finisare).
In timpul filetarii tarozii de mana sunt antrenati prin intermediul unei manivele cu
gaura patrata.
Tarozii de masina se deosebesc de tarozii de mana prin lungimea conului de atac .
Astfel, la filetarea gaurilor strapunse conul de atac este mai lung iar la filetarea
gaurilor infundate conul de atac are aproximativ doi pasi. Fixarea tarozilor pe arborele
principal al masinii se realizeaza prin intermediul mandrinelor sau direct in universal in
cazul strungurilor.
b. Filiere. Filierele sunt scule aschietoare formate dintr-un inel intreg sau spintecat
prevazut cu un filet interior cu elemente taietoare.
In functie de forma lor, filierele pot fi : rotunde, patrate si hexagonale (fig.8),
precum si bacuri de filetat montate in dispozitive cu actionare manuala numite clupe
(fig. 9).
Filierele dintr-o bucata sunt rigide, executa cu filet curat, insa se uzeaza , repede.
Filierele spintecate permit modificarea diametrului cu 0,1 ... 0,25 mm, , ele putand fi
utilizate la mai multe treceri, permitand astfel micsorarea efortului de aschiere.
Filierele rotunde, pentru a putea fi actionate manual, se fixeaza in port-filiere.

CAPITOLUL III

Tehnologia filetarii
In functie de piesa care se prelucreaza, filetarea poate fi : interioara (la alezaj) si
exterioara (la arbori).
In timpul filetarii se executa o miscare combinata formata dintr-o miscare de rotatie
si una de translatie.
a. Filetarea interioara. Inaintea operatiei de filetare este indicat sa se teseasca muchia
gaurii si sa se verifice diametrul acesteia.
In practica s-a stabilit ca gaura pentru filet trebuie sa aiba un diametru mai mic decat
diametrul exterior al filetutui, in functie de valoarea acestuia, pana la 1.5 mm.
Daca diametrnl gaurii este prea mic se produce griparea filetului sau chiar ruperea
tarodului, iar daca este prea mare, filetul rezultat are spirele incomplete.
Filetarea manuala presupune strangerea piesei de filetat in menghina si fixarea
tarozilor in manivela, in ordinea urmatoare (cazul utilizarii seturilor de trei tarozi): intai
tarodul de degrosare (fig. 10,a), apoi cel mediu(fig.10,b) si la sfarsit cel de finisare(fig.
10,c).

10

In timpul lucrului, tarodul trebuie sa fie coaxial cu alezajul de filetat.


Cu ajulorul manivelei se roteste tarodul (fig. 11) in sensul de aschiere si se apasa usor
numai la primele spire; dupa 1-2 rot se executa 1/2 rot in sens invers, pentru sfaramarea
aschiilor metalice. Filetul se va executa cu toata seria de tarozi pentru a se evita ruperea
acestora si obtinerea unei calitati necorespunzatoare a f1ancurilor filetului.
Filetarea mecanica se poate executa pe masini de gaurit, strunguri normale sau pe
masini de filelat, care trebuie sa aiba avans si oprire automata, sa asigure un avans egal cu
pasii standardizati ai filetului, sa fie prevazute cu dispoziv de inversare a miscarii, sa
asigure o viteza de aschiere mica (10 ... 15 m/min). In aceste conditii se executa filete de
buna calitate, productivitatea operatiei fiind superioara filetarii manuale.
Pentru executarea filetu!ui pe masini de gaurit, tarodul este fixat pe arborele principal
la masinii, prin intermediul unui dispozitiv special care permite inversarea miscarii de
rotatie, necesara scoaterii tarodului din alezajul filetat.
Pe strunguri normale, filetul se poate exceuta cu ajutorul cutitelor de strung, ascutite
dupa profilul filetului.
Pentru filetarea piulitelor pe masini de burghiat cat si pe strunguri normale se
ulilizeaza tarozi conici cu coada lunga, iar piulite!e sunt introduse manual pe partea
activa a tarodului. Ele se strang apoi spre coada si pentru a fi scoase va trebui oprita
masina.

11

b. Racirea si lubrifierea in timpul filetarii sunt necesare pentru a se obtine un


filet neted si curat. Astfel, la piesele de otel se utilizeaza emulsie, ulei de in, ulei
mineral, sau topit; la piesele de aluminiu petrol; la piesele de cupru terebentina.
Piesele de fonta si bronz, avand aschiile casante, pot fi filetate fara racire.

12

CAPITOLUL IV
Controlul filetelor

La controlul filetelor se urmareste calitatea suprafetelor prelucrate precum si


respectarea dimensiunilor geometrice principale ale filetului,si anume: diametrul
mediu, pasul si unghiul flancurilor. Controlul se poate efectua prin doua metode :
metoda complexa si metoda diferentiata.
Metoda complexa de control se aplica pieselor executate in serie si se realizeaza cu
ajutorul calibrelor inel si tampon filetate care au doua parti : partea trece (T) si partea
nu trece (NT). Pentru verificarea alezajelor filetate se utilizeaza calibrele tampon
filetate (fig.12, a), iar pentru verificarea arborilor filetati se utilizeaza calibrele inel
filetate (fig.12, b, c). Prin metoda complexa se stabileste daca piesele filetate sunt sau
nu corespuzatoare.
Metoda diferentiata se aplica la verificarea calibrelor tampon, a pieselor filetate de
precizie ridicata si a tarozilor. Metoda consta in masurarea dimensiunilor efective ale
diametrului mediu, pasului si semiunghiului flancurilor filetului si compararea
rezultatelor masurarii cu cele din documentatia tehnica a pieselor. Ca metode si
mijloace de masurare se utilizeaza : micrometrul de filet si metoda celor trei sarme
pentru masurarea diametrului mediu la arborii filetati, sabloanele de filet pentru pas,
microscopul de atelier sau universal pentru determinarea tuturor celor trei elemente
principale ale filetului (d2, p, ). Utilizarea microscopului asigura o precizie ridicata
a masurarii.

13

CAPITOLUL V
NORME DE PROTECTIA MUNCII
Art. 1
Fiecare elev trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea unitatii, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si
alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de
munca.
Art.2
(1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au
urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat unitatii si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
elevilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele suferite de propria
persoana;

14

f) sa coopereze cu unitatea atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea
oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari,
pentru protectia sanatatii si securitatii elevilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu unitatea pentru a permite unitatii sa se
asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru
securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la
procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
Art. 3
Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii elevilor in functie
de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor
legale.
Art. 4
(1) Masurile prevazute la art. 3 vor fi stabilite astfel incat fiecare elev sa poata beneficia
de supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii elevilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
Art. 5
Orice eveniment, va fi comunicat de indata unitatii, de catre conducatorul locului de
munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.

15

Art. 6
(1) Unitatea are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca,
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de
munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele
urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea
acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu
unitatea, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala
profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.
Art. 7
In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime
sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera
competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice prevazute la art. 29
alin. (1) lit. a) si b), in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesuluiverbal de cercetare la fata locului.
Art. 8
(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de
munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in

16

cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la


angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele
evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti,
in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia
medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca,
in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.
Art. 9
(1) In sensul prevederilor accidentelor de munca ,este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
b) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din
cauza indeplinirii acestor activitati;
c) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie
initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si
privat;
e) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce
la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in

17

alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza


culpei exclusive a accidentatului;
f) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la
domiciliul elevului la locul de munca organizat de unitate si invers;
g) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea
unei sarcini de munca;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat
de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca,
pe durata normala de deplasare;
i) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea
personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie
de unitate, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la
iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
j) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri
organizate de unitate, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
k) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau
perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor
aferente stagiului de practica;
l) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol,
cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in
timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
m) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care
indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
18

(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) , deplasarea trebuie sa se faca fara
abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in
conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie
in vigoare.
Art. 10
- Accidentele de munc se clasific, n raport cu urmrile produse i cu numrul
persoanelor accidentate, n:
a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile
calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cnd sunt accidentate cel puin 3 persoane n acelai timp i din
aceeai cauz.
Art. 11.
- (1) nregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de munc nregistrat de angajator se raporteaz de ctre acesta la
inspectoratul teritorial de munc, precum i la asigurtor, potrivit legii.
Art. 12.
- n sensul prevederilor art. 5 lit. h), afeciunile suferite de elevi i studeni n timpul
efecturii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.

19

BIBLIOGRAFIE

1. Voicu M. s.a.- Studiul si tehnologia metalelor, E.D.P. 1975


2. Nanu A. Tehnologia materialelor E.D.P. 1978
3. Manualul inginerului mechanic, Tehnologia constructiilor de masini, Ed. Tehn.
1972.
4. Sofronie L. -Elaborarea si turnarea aliajelor E.D.P. 1975
5. Chira I. s.a.- Procedee speciale de turnare E.D.P. 1980
6. Buzila S. Proiectarea si executarea formelor, E.D.P. 1976
7. Stefanescu Cl. s.a.-Tehnologia de executare a pieselor prin turnare, Ed. Tehn.
1981
8. Popescu V.- Forjarea si extruziunea metalelor, E.D.P. 1978.
9. Badea S.- Forjarea metalelor, E.D.P. 1979.
10. Zgura Gh. s.a.- Tehnologia stantarii si matritarii la rece, E.D.P. 1979.
11. Salagean Tr.- Sudarea cu arcul electric , Ed. Facla, 1977.
12. Boarna C. s.a. Procedee neconventionale de sudare, Ed. Facla, 1980.
13. Avram I, s.a. Procedee conexe sudarii, Ed. Tehn. 1968.
14. Popescu N. s.a. Tehnologia tratamentelor termice, Ed. tehn, 1974.
15. Enache St. s.a. Proiectarea formei pieselor in constructia de masini, Ed. tehn.
1979
16.Colectiile standardelor de stat.

20

S-ar putea să vă placă și