Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

Specializarea Economie General i Comunicare Economic
Anul III

POLITICI MONETARE
- Referat -

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

(analiz comparativ n diferite ri)

Profesor Coordonator: Gabriela Ciobanu

Student: Miron Alexandra Mihaela
EGCE anul III

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

Cuprins

I.1. Rolul B.N.R. n meninerea stabilitii financiare.........................................................3

I.2. Cooperarea n domeniul stabilitii financiare...............................................................3
I.3. Definirea conceptului "rata dobnzii de politic monetar"..........................................4
I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici................5
II.1. Rata dobnzii de politic monetar n Romnia...........................................................6
II.2. Rata dobnzii de politic monetar n Ungaria..........................................................10
II.3. Rata dobnzii de politic monetar n Polonia...........................................................10
II.4. Rata dobnzii de politic monetar n Norvegia........................................................11
II.5. Rata dobnzii de politic monetar n Anglia............................................................11
II.6. Rata dobnzii de politic monetar n Cehia..............................................................12
II.7. Rata dobnzii de politic monetar n Rusia..............................................................12
II.8. Rata dobnzii de politic monetar n Japonia...........................................................13
II.9. Rata dobnzii de politic monetar n SUA...............................................................13
II.10. Rata dobnzii de politic monetar n Islanda.........................................................15
II.11. Rata dobnzii de politic monetar stabilita de BCE...............................................16
Concluzii............................................................................................................................17
Bibliografie........................................................................................................................19

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

I.1. Rolul BNR n meninerea stabilitii financiare

Banca Naional a Romniei are un rol intrinsec n meninerea stabilitii
financiare, date fiind responsabilitile ce rezult din dubla sa ipostaz de autoritate
monetar i prudenial. Atribuii subsumate obiectivelor de stabilitate financiar sunt
exercitate att prin reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor aflate sub
autoritatea sa, ct i prin formularea i transmiterea eficient a msurilor de politic
monetar i supravegherea funcionrii n condiii optime a sistemelor de pli i
decontri de importan sistemic.
Totodat, este necesar identificarea riscurilor i vulnerabilitilor ntregului
sistem financiar, n ansamblul su i pe componentele sale, deoarece monitorizarea
stabilitii financiare este preventiv. Apariia i dezvoltarea unor disfuncionaliti,
precum evaluarea incorect a riscurilor i ineficiena alocrii capitalului, pot afecta
stabilitatea sistemului financiar i stabilitatea economic.
I 2 . Cooperarea n domeniul stabilitii financiare
Cooperarea dintre B.N.R. i celelalte autoriti de reglementare i supraveghere a
diferitelor sectoare ale sistemului financiar romnesc s-a intensificat treptat, pe msur
ce sistemul financiar romnesc, n ansamblul su, a devenit mult mai dinamic i complex,
determinnd ntreptrunderi la nivel instituional. Astfel a devenit necesar conlucrarea
dintre autoritile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea i controlul
pieelor componente ale sistemului financiar, pentru a asigura transparena i integritatea
sistemului financiar i a pieelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil,
precum i lrgirea cadrului naional de stabilitate financiar.
Ca pia specific, piaa monetar difer att de piaa bunurilor de consum, ct i
de cea a factorilor de producie. Obiectul tranzaciei pe o asemenea piaa il formeaz
moneda numerar Si/sau banii de cont. In ansamblul pieelor, piaa monetar deine un

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

rol tot mai important, aceasta decurgnd din insemnatatea tot mai mare pe care o are
moneda n economia contemporan.
Piaa monetar consta n ansamblul tranzaciilor cu moneda, din confruntarea
specific dintre cererea i oferta de moneda, pa baza preului ei, adic a ratei dobanzii.
I .3.

Definirea Conceptului rata dobnzii de politica monetar

n sens general, rata dobnzii de politic monetar (engl. policy rate) sau rata

dobnzii de intervenie reprezint rata dobnzii stabilit de banca central ca instrumentul

principal de politic monetar. Pn n prezent, n Romnia, excedentul structural de
lichiditi din sistemul bancar a impus ca BNR s utilizeze n calitate de operaiune
principal de politic monetar atragerea de depozite pe termen de o sptmn de pe
piaa interbancar.
n acest context, rata dobnzii de politic monetar este rata de dobnd la
care BNR atrage depozite pe termen de o sptmn (dou sptmni pn pe
data de 6 mai 2008 i o lun - nainte de 1 august 2007) de pe piaa monetar
interbancar. n condiiile actuale, avnd n vedere noua poziie a BNR - de creditor net
fa de sistemul bancar- vom asista la schimbarea definiiei ratei dobnzii de politic
monetar. Aceasta va fi atribuit instrumentului principal utilizat pentru injecie de
lichiditi pe piaa interbancar.
Marfa moneda este omogen. Cu toate acestea, preul tranzactiei cu moned
difer n funcie de numeroi factori: termenul scadentei, gradul de risc asumat de
creditor, sumele tranzactionate etc. In plus, ajustarea ei se face foarte greoi, piata
monetar fiind o piaa de oligopol, cu un numr sczut de ofertani i un numar mare de
purttori ai cererii.
La un anumit nivel al ratei dobanzii celelalte condiii fiind date - evolutiile
cererii i ale ofertei de moned converg spre realizarea echilibrului pe piaa monetar.
Piata monetar se afl n stare de echilibru, cnd, la un anumit nivel al ratei
dobnzii, cantitatea de moned oferit este egal cu cea cerut.
In aceste situaii o cretere a cererii de moned pe piata are ca efect sporirea att a
cantitii de moned pe piaa, ct si a ratei dobnzii. Scderea cererii are ca efect att

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

scderea cantitii de moned, ct si a ratei dobnzii. Creterea ofertei de moned pe piaa
monetar va duce la scderea ratei dobanzii si la creterea masei monetare tranzacionate
pe piaa, surplusul de moned putnd fi absorbit doar in cazul unei rate a dobnzii
sczute.
I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici
Criza creditelor subprime declanat n vara anului 2007 n SUA s-a transformat
pe parcursul anului 2008 n cea mai grav criz economic internaional de dup Marea
Criz din anii 1930. Primele efecte negative au fost resimite pe pieele financiare, prin
creterea costurilor de creditare i ngreunarea accesului la finanare. Ca urmare, a fost
afectat puterea de cumprare a indivizilor i a corporaiilor, ceea ce a accentuat i
generalizat procesul de scdere a valorii proprietilor imobiliare i a activelor financiare.
A urmat scderea continu i abrupt a cotaiilor pe majoritatea pieelor de capital din
lume. Cele mai afectate au fost pieele emergente de capital, ntre care i Bursa de Valori
Bucureti. Ieirea masiv de pe piaa BVB a juctorilor instituionali strini a cauzat
scderea cotaiilor la toate titlurile listate, fenomen accentuat de adncimea redus a
pieei de capital romneti.
La sfritul anului 2008 rata de cretere anual a inflaiei calculat pe baza
indicelui preurilor de consum (decembrie 2007- decembrie 2008) a fost de 6,3%,
conform rapoartelor BNR. Se constat c inta de inflaie pentru anul 2008, de 3,8% 1
punct procentual, nu a fost ndeplinit.
Rata real de cretere a produsului intern brut a fost calculat de Institutul
Naional de Statistic la 7,1%. Difereniat pe ramuri, rata de cretere se prezint astfel:
construciile 26,1%, agricultura 21,4%, comer, hoteluri i restaurante 6,6%, industria
1,3%. Ponderea deficitului de cont curent n PIB comunicat de BNR a fost de 12,3%.
Rata omajului la finele anului 2008 a fost de 4,4% (conform Institutului Naional de
Statistic).
Randamentul mediu al depozitelor noi la termen a ajuns pe segmentul societilor
nefinanciare la 15,24%, respectiv la 14,13% (n noiembrie) pe segmentul populaiei.
Pentru creditele noi acordate societilor nebancare la nivelul lunii decembrie 2008 s-a

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

perceput o rat de dobnd de 20,49% n lei, n timp ce pentru creditele noi acordate
populaiei la nivelul lunii decembrie 2008 s-a perceput o dobnd de 17,45% n lei.
Ratele dobnzilor titlurilor de stat au continuat s creasc, ajungnd la nivelul de
14,25% n cazul certificatelor de trezorerie i la 13% n cel al obligaiunilor de stat de tip
benchmark cu maturitatea de 3 i 5 ani.
II.1. Evoluia ratei dobnzii de politic monetar n Romnia
Rata dobnzii de politic monetar a fost la finele lui 2008 de 10,25%, motivat
de necesitatea reducerii riscului persistenei presiunilor inflaioniste exercitate de
deprecierea leului, n condiiile amplificrii i prelungirii efectelor crizei financiare i
economice internaionale. n cursul anului 2008 randamentele pieei interbancare au
crescut, ntr-un context marcat de schimbarea poziiei nete a lichiditii sistemului bancar
autohton.
In ceea ce priveste evolutia nivelului ratei dobnzii de politic monetar n ara
noastr1 ncepnd cu ianuarie 2008 si pn n prezent, aceasta poate fi vizualizat in
tabelul urmator:
Rata dobnzii de
Valabil ncepnd cu:

politic monetar

30.09.2009
05.08.2009
01.07.2009
07.05.2009
05.02.2009
01.08.2008
27.06.2008
07.05.2008
26.03.2008
04.02.2008
08.01.2008

8,00
8,50
9,00
9,50
10,00
10,25
10,00
9,75
9,50
9,00
8,00

Tabelul nr. 1 Valoarea ratei dobnzii de politic monetar n perioada ianuarie 2008 octombrie 2009
Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

Sursa: http://www.bnro.ro

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

Dup cum se poate observa din tabel, rata dobnzii de politic monetar, incepnd
cu 30 septembrie 2009, are acelai nivel ca n luna ianuarie a anului trecut. In acest
interval de 11 luni, nivelul acesteia a variat ins ntre 8 % i 10.25%, aceasta din urm
fiind valoarea maxim stabilit, valabil n intervalul august 2008 februarie 2009.
Grafic, aceasta evoluie poate fi vizualizat n figura urmtoare:

Graficul nr.1 Evolutia Ratei dobanzii de politica monetara in intervalul ianuarie 2008 decmebrie 2009
Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

n ara noastr, ultima modificare a nivelului ratei dobnzii de politic monetar

a avut loc n data de 29.09.2009. Astfel, Consiliul de Administratie al Bncii Naionale
a Romniei

a decis reducerea dobnzii de referinta cu jumtate de punct

procentual, de la 8,5% la 8%. Relaxarea politicii monetare avand ca scop incurajarea si

recuperarea econimiei. BNR a redus dobanda cheie

la 8 %. Dobnda cheie - utilizat

pentru principalele operaiuni pe piaa monetar ale BNR - a fost cobort pentru a
stimula cresterea economic, ale crei perspective s-au inrutatit, n conditiile temperarii
ratei inflatiei in ultimele luni si a unei stabiliti a cursului de schimb.
Aceasta reducere este a sasea din acest an, B.N.R. reducnd astfel rata dobnzii
de politic monetar cu 2.25 puncte procentuale pe parcursul anului 2009.

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

Majoritatea analitilor mizau pe o reducere cu doar 0,25% a dobnzii cheie, dup
ce tensiunile politice au amplificat presiunea pe cursul de schimb i risc s intrzie
urmtoarea tran de la FMI. Ei interpreteaz aceasta decizie ca un mesaj pozitiv transmis
de Banca Nationala, dar sustin c impactul va fi redus, atat asupra dobanzilor din pia,
ct i asupra cursului de schimb.
Aceasta relaxare a politicii monetare nu va duce ns imediat la o relaxare a
creditrii, transmisia in sistemul bancar a modificrii ratei dobanzii de politic monetar
durnd cateva luni. Oricum, problema relurii creditrii nu e o problema a nivelului
dobnzii cat mai ales una de lips a cererii solvabile si o problem ce tine de riscul de
credit.
Dobnzile actuale la credite sunt pe un trend de scdere, pasul fcut de BNR
prin relaxarea politicii monetare incurajnd aceast tendin. Pe de alta parte, Banca
central nu a miscat nivelul rezervelor minime obligatorii (suma pe care bncile o
depun la BNR pentru pasivele atrase), nivelul lichiditii din piata fiind considerat
consistent, mai ales dup ce Finanele au atras de la FMI sume suficiente pentru nevoile
financiare ale Statului.
Consiliul de Administratie al BNR s-a mai reunit n acestet an n 3 noiembrie.
BNR a fixat pentru finele anului o tint de inflatie de 3,5%, cu un interval de variatie de
un punct procentual, dup ce a ratat incadrarea n obiectivele stabilite pentru acest
indicator in 2007 si 2008. Instituia prognozeaz c indicatorul se va plasa la 4,3% in luna
decembrie. Preurile de consum s-au redus n august cu 0,19% fa de luna precedent,
comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, iar rata anual a inflaiei a cobort pentru a
sasea luna consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel care nu a mai fost atins din luna august
2007.
In plan monetar, sunt de consemnat scderea in termeni anuali a creditului
acordat sectorului privat, n special n ceea ce privete componenta n moneda national a
acestuia, precum si dinamica anual inalt a creditului acordat sectorului public. In
acelai timp, diferena intre ratele dobnzilor interbancare i rata dobnzii de politic
monetar s-a majorat n contextul accenturii impactului asupra pietei monetare indus de
nevoile substaniale de finanare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent.
"Conduita politicii monetare a continuat s fie prudent, ajustrile succesive anterioare

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

ale ratei dobnzii de politic monetar i gestiunea atent a lichiditii urmrind
asigurarea unor condiii monetare n sens larg adecvate n vederea consolidrii
convergenei ratei inflaiei ctre obiectivele stabilite pe termen mediu i a revitalizrii
sustenabile a procesului de creditare n ntreaga economie naional", arat BNR.
Cu toate acestea, oficialii bncii centrale cred c pe termen scurt, se
prefigureaz manifestarea unor presiuni inflaioniste induse de ajustrile preconizate ale
accizelor ncepnd cu 1 ianuarie 2010, tendina de mentinere a ecartului dintre ratele
dobnzilor interbancare i rata dobnzii de politic monetar, precum si impactul
nefavorabil asupra anticipatiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile
fiscal i de venituri n contextul unui climat politic volatil.
In aceste conditii, conservarea perspectivelor de revenire a ratei inflatiei n
apropierea intelor stabilite pe termen mediu i ancorarea anticipaiilor inflaioniste impun
pastrarea unei conduite prudente a politicii monetare. In plus, pentru asigurarea
sustenabilittii acestui proces i crearea unor perspective de relansare durabil a creterii
economice este necesara incadrarea ct mai rapid a celorlalte componente ale mix-ului
de politici macroeconomice pe coordonatele convenite n cadrul aranjamentului
multilateral de finantare externa ncheiat cu Uniunea European, Fondul Monetar
International si alte instituii financiare internaionale.
BNR consider c atingerea obiectivelor privind dezinflatia, refacerea ncrederii
investitorilor i asigurarea unei finanri sustenabile a economiei romneti, precum i
crearea premiselor relansrii durabile a activitii economice reclam implementarea
ferma a mix-ului de politici macroeconomice - monetar, fiscal, de venituri, precum i a
reformelor structurale convenite prin aranjamentul multilateral de finanare extern.
CA al BNR reitereaz ca BNR va continua s monitorizeze atent evoluiile
interne i ale mediului economic international, astfel nct, prin adecvarea instrumentelor
de care dispune, s asigure realizarea si meninerea stabilitii preurilor pe termen mediu
i a stabilitii financiare.

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

II.2. Rata dobanzii de politic monetar in Ungaria

In data de 30.09.2009, Banc central a Ungariei a redus dobnda de politic
monetar cu jumatate de punct procentual, la 7,5%, acesta fiind cel mai sczut nivel din
septembrie 2007 i pn n prezent. Decizia, anticipat de majoritatea analitilor, vine pe
fondul stabilizrii monedei naionale. Aceasta este cea de-a treia scdere a dobnzii de
politic monetar din luna iulie.
Potrivit AFP, presiunile inflaioniste s-au atenuat, n ciuda creterii cu cinci
puncte procentuale a taxei pe valoare adaugat n luna iulie. In august, rata inflaiei din
Ungaria a fost de 5%, sub estimrile analistilor. Ungaria a fost una dintre rile europene
cele mai afectate de actuala criz. Problemele economice au determinat guvernul lui
Ferenc Gyurcsany s demisioneze, iar ara a solicitat un imprumut de 25 miliarde de
dolari de la FMI, Banca Mondial si Uniunea European. Pentru acest an, banca central
a Ungariei estimeaz o scdere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6,7% i o inflatie de
4,5%, iar pentru 2010 banca se ateapt la o temperare a inflaiei, pn la 4,3%, i la o
scdere economica de 0,9%
II.3. Rata dobnzii de politc monetar n Polonia
Banca central a Poloniei a meninut dobnda de politic monetar la finele lunii
septembrie a acestui an la 3,5%, pentru a treia luna consecutiv, pe fondul unei uoare
creteri a inflaiei. Ultima modificare a dobnzii cheie a avut loc n luna iunie, cnd a fost
redus cu 0,25 puncte procentuale. Instituia nu a mai modificat ns dobnda de politic
monetar din iunie, dup ce inflaia anual a crescut uor n iulie, la 3,6%, pentru ca n
august s urce la 3,7%.
Incepnd cu noiembrie 2008, banca central a Poloniei a sczut dobanda de politic
monetar cu 2,5 puncte procentuale pentru a contracara efectele crizei economice.
Autoritile poloneze estimeaz c economia va crete cu 1,0% n acest an si cu 1,2% n
2010.

10

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

II.4. Rata dobnzii de politic monetar n Norvegia
Norvegia este prima ara din Europa care i majoreaz dobnda de politic
monetar, de la inceputul crizei economice. Astfel, la 29 octombrie 2009, aceast decizie
a fost luat n contextul n care statul scandinav a reuit s surmonteze criza fr
probleme, datorit resurselor sale petroliere.
Banca Central a Norvegiei a crescut dobanda cheie cu 0,25 puncte, la 1,50%, ca
prima etap n consolidarea progresiv a politicii monetare. "Activitatea economiei
norvegiene i-a revenit mai repede dect se preconiza", a declarat Svein Gjedrem,
guvernatorul bncii centrale. Dup o scurt perioad de recesiune, Norvegia, care se
numar printre principalii exportatori de petrol din lume, a revenit pe cretere, n al doilea
trimestru.
In Norvegia, rata omajului era de 2,7% n septembrie, una dintre cele mai mici
din Europa. Inflaia a ajuns la nivelul de 2,5% - obiectiv asumat de Banca Central a
Norvegiei. Singurele state industrializate, n afara Norvegiei, care au majorat dobnzile
de politic monetar dupa declansarea crizei economice mondiale sunt Israelul, la finele
lunii august, i Australia, la inceputul acestei luni. Masura nu a fost adoptat ns, pn
acum, de niciun stat de pe Vechiul Continent.
II.5. Rata dobanzii de politic monetar n Anglia
Pentru luna decembrie a acestui an, Banca Angliei a mentinut dobnda de
politic monetar la minimul record de 0,50%, pentru a noua lun consecutiv, i a anuntat
c va continua planul de cumprare de active de 200 miliarde de lire sterline, potrivit
Reuters. Oficialii bncii au lsat s se inteleag c nu vor modifica politica monetar cel
mai probabil pn n februarie, cnd vor aprea noile prognoze cu privire la creterea
economic i la inflaie.
Programul, prin care banca central susine lichiditatea din piee cumprnd
direct active, expir n aceeai luna. Economitii sunt de prere ca sumele alocate acestui
program nu vor fi suplimentate, avnd n vedere ca economia d semne c va iei din cea
mai sever recesiune de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Acest program a fost

11

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

lansat n luna martie i este o ncercare fr precedent din partea unei bnci centrale de a
scoate economia din recesiune.
Potrivit Reuters, n prezent, economia britanic d semne de revenire: preurile de
pe piata imobiliar cresc, iar analizele indic relansarea activitii.

II.6. Rata dobanzii de politca monetara in Cehia

In ceea ce priveste Cehia, Banca centrala

a mentinut dobanda de politica

monetara la 1,5%, aceasta decizie luand prin surprindere analistii, care se asteptau la o
reducere a dobanzii cu 0,25 puncte procentuale, potrivit Reuters. Zece din cei 17 analisti
chestionati de Reuters estimau ca banca centrala va reduce dobanda cheie, pentru a
steriliza excesul de lichiditate de pe piata.
Analistii financiari sunt de parere ca mentinerea dobanzii de politica monetara sar datora absentei de la intrunirea de joi a doi membri ai consiliului pentru politica
monetara, care votasera anterior pentru reducerea dobanzii. De asemenea, acestia sunt de
parere ca banca centrala ar fi vrut sa vada efectele reducerii dobanzii cu 2,25 puncte
procentuale, din august 2008 si pana in prezent.
Decizia vine in contextul in care economia Cehiei a scazut cu 3,4% in primul
trimestru al anului, ca urmare a scaderii cererii pe pietele externe pentru produsele
fabricate in aceasta tara.
II.7. Rata dobanzii de politica monetara in Rusia
In luna noiembrie a acestui an, Banca centrala din Rusia a redus dobanda de
politica monetara cu 0,5 punte procentuale, la un nivelul minim record de 9,0%,.
Reprezentantii institutiei au aratat ca scaderea ratei dobanzii cheie a fost determinata de
reducerea inflatiei: "Decizia a fost luata pentru a creste accesul companiilor la credite si a
stimula cererea", a aratat banca. Aceasta este cea de-a noua reducere consecutiva a
dobanzii de politica monetara. La finele lunii octombrie, banca centrala a redus dobanda
cheie sub nivelul de 10% pentru prima data in istorie.

12

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

II.8. Rata dobanzii de politca monetara in Japonia

Tot in luna noimebrie s-a hotarat ca

rata dobanzii de politica monetara in

Japonia sa fie redusa la la 0,1%, pe fondul preocuparilor cu privire la deflatie, care

ameninta cea mai mare economie din Asia.
Economia Japoniei a crescut in al treilea trimestru cu 1,2%, acesta fiind cel mai mare ritm
de crestre din ultimii doi ani.
Economistii estimeaza insa ca revenirea economiei s-ar putea tempera, in
contextul in care programul guvernamental de cumparare de titluri de stat si-ar putea
pierde din intensitate. Deflatia este de asemenea vazuta ca o amenintare la adresa
redresarii economiei, in conditiile in care banca centrala estimeaza ca preturile de consum
vor scadea in urmatorii trei ani.
Guvernul japonez a admis oficial ca a doua economie mondiala traverseaza o
perioada de deflatie, definind fenomenul drept preocupant in timp ce preturile de
consum nu au incetat sa scada in ultimele sapte luni. Preturile de consum au scazut in
septembrie (-2,3%) pentru a saptea luna consecutiv. In august, cunoscusera cea mai
drastica scadere inregistrata vreodata, de 2,4%.
II.9. Rata dobnzii de politica monetara in Statele Unite ale Americii
In Statele Unite ale Americii, rata dobanzii de politca monetara tinde spre zero.
Fed este astfel in pericol sa ramana fara mijloace de interventie pe piata Rezerva federala
americana (Fed) a redus dobanda de politica monetara la 1%, autoritatile americane
incercand sa linisteasca pietele financiare si sa impulsioneze creditarea. Specialistii
anticipeaza insa ca Fed va fi nevoita sa recurga la o noua relaxare politicii monetare in
urmatoarea sedinta, anuntata pentru decembrie 2008. Dobanda de politica monetara ar
putea fi astfel redusa la un nivel minim record la care ar putea scadea pana aproape de
zero, lasand practic Fed fara parghii de interventie pe piata.
Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5,25 procente
in ultimele 13 luni. Incluzand si reducerea de 0,5% de miercuri, Fed a ajuns la nivelul
actual, de 1%, care nu a mai fost atins din perioada iunie 2003-iunie 2004, iar inainte de
13

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

aceasta, din timpul administratiei lui Dwight isenhower, la sfarsitul anilor 50. In plus,
Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite ale Americii (SUA) a scazut cu 0,5% in al
treilea trimestru al anului in curs, ceea ce reprezinta, potrivit Bloomberg, cel mai puternic
declin de la recesiunea ce a lovit SUA in 2001 si pana in prezent.
Fostul guvernator al Fed, Larry Meyer, avertizeaza ca pana la mijlocul anului
viitor (2010) banca centrala americana va fi nevoita sa reduca dobanda de politica
monetara la zero. El anticipeaza ca rata somajului in SUA va creste de la 6,1% la 7,5%,
mai ales daca se adevereste predictia ca Produsul Intern Brut anual al Statelor Unite va
inregistra o reducere cu 2,8% in ultimul trimestru al anului in curs. Spre deosebire de alte
banci centrale, in atributiile Fed intra, pe langa stabilitatea preturilor, si cea financiara,
inclusiv asigurarea unei bun ritm de crestere eco- nomica pentru economia SUA si
mentinerea ratei somajului la niveluri cat mai mici. Mai mult decat atat, unii economisti
internationali sunt ingrijorati de posibilitatea ca economia SUA sa intre pe o puternica
panta deflationista, ce ar putea alimenta o puternica deflatie la nivel mondial, care s-ar
dovedi fatala pietelor libere din intreaga lume.
Unul dintre pericolele cu care se poT confrunta Statele Unite este deflatia.
Aceasta reprzinta fenomenul economic care reprezinta opusul inflatiei, caracterizat prin
scaderea preturilor bunurilor si serviciilor. Deflatia are consecinte la fel de grave asupra
unei economii nationale, ca si inflatia. Principalele cauze care alimenteaza deflatia sunt
reducerea masei monetare si a creditului, de aici venind si asteptarile aproape unanime ca
atat Fed, cat si alte banci centrale vor opera in continuare mai multe reduceri consecutive
de dobanda monetara.
O politica monetara relaxata conduce la dezghetarea pietelor de creditare, in
prezent puternic afectate in urma crizei de lichiditate. Reducerea si scumpirea creditarii
de catre banci, pe fondul crizei de lichiditati, au condus la incetinirea avantului consumist
al populatiei si la scaderea pretului marfurilor si serviciilor. In plus, un alt motiv major de
ingrijorare pentru SUA il constiuie semnele tot mai evidente ca economia americana va fi
lovita de o puternica recesiune. Desi Fed a redus deja dobanda monetara de la 5,25% la
1% in 13 luni si a creat sase programe de ajutorare financiara prin care a pompat mai
mult de un trilion (o mie de miliarde) de dolari in sistemul financiar, bancile americane
sunt inca reticente sa-si imprumute bani una alteia. Rezerva federala este in pericol sa

14

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

ramana fara modalitati de interventie pe piata, odata cu coborarea dobanzii monetare
aproape de zero, autoritatile americane fiind aproape sa intre in ,,capcana de lichiditate.
Capcana de lichiditate apare atunci cand politica monetara devine ineficienta,
fiind asociata cu scaderea ratei nominale a dobanzii foarte aproape de zero. Bancile
centrale raman fara loc de manevra, nemaiputand reduce politica de dobanda monetara
pentru a stimula cererea in timpul perioadelor de incetinire a cresterii economice sau de
recesiune. Doua sunt cauzele care stau la baza declansarii unei capcane de lichiditate:
anticiparile gresite privind nivelul de dobanda considerat a fi normal si lipsa de incredere
in sectorul financiar, ce poate conduce la o criza a sectorului de creditare. In ambele
cazuri, intervine o lipsa acuta de lichiditate pe piata, ce determina ruperea relatiei de
legatura intre dobanda oficiala monetara si costul creditelor.
II.10. Rata dobanzii de polica monetara in Islanda
Banca centrala a Islandei a mentinut dobanda de politica monetara la 12% pe an,
dupa ce dobanda cheie a fost redusa de patru ori in ultimele trei luni.
"Comitetul de politica monetara al bancii centrale a Islandei a decis mentinerea ratei
dobanzii de politica monetara la 12%", se arata intr-un comunicat al institutiei.
De la inceputul lunii iunie, dobanda cheie a fost redusa de la 13% la 12%. Seful
misiunii FMI in Islanda a declarat in luna mai, in timpul unei vizite oficiale in aceasta
tara, ca masura este foarte riscanta, putand duce la deprecierea monedei nationale.
Islanda a fost una dintre tarile cele mai grav afectate de criza economica.
Cu o populatie de doar 320.000 de persoane, Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un
ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI, dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit.
Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante
banci din tara, in timp moneda nationala s-a depreciat.
Guvernul a demisionat in ianuarie, dupa luni de proteste ale islandezilor furiosi.
Autoritatile estimeaza ca, in acest an, produsul intern brut al tarii s-ar putea comprima cu
10,6%.

15

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

II.11. Rata dobanzii de politica monetara stabilia de BCE
Banca Central European a meninut dobnda de politic monetar la nivelul
minim record de 1%, n conformitate cu estimrile analitilor. Toi cei 56 de analiti
chestionai au estimat ca BCE va menine dobnda cheie la 1%, decizie care ar putea fi
un semnal c instituia intenioneaz s retrag msurile de urgen de stimulare a
economiei.
BCE a nceput s reduc dobnda de politic monetar n luna octombrie, de la
4,25% la nivelul actual de 1%, dup ce criza economic a afectat puternic economia
zonei euro. Dobnda de politic monetar a BCE se situeaz la acest nivel din luna mai a
acestui an.

Concluzii
B.N.R are, dup cum am vzut, un rol esenial pe piaa monetar, fiind instituia
care stabilete valoarea ratei dobnzii de politic monetar. Rata dobnzii de politic
monetar este rata de dobnd la care BNR atrage depozite pe termen de o sptmn de
pe piaa interbancar. Stabilirea acestei valori a marimii ratei de dobnda este o mare
responsabilitate a bncii, decizii luat n urma unor analize stricte efectuate referitoare la
situaia econominco- financiar de pe pia.
La un anumit nivel al ratei dobanzii celelalte condiii fiind date - evoluiile
cererii i ale ofertei de moned converg spre realizarea echilibrului pe piaa monetar.
Piata monetar se afl n stare de echilibru, cnd, la un anumit nivel al ratei dobnzii,
cantitatea de moned oferit este egal cu cea cerut.
Pe parcursul anului 2009 B.N.R aredus rata dobnzii de politic monetar cu 2.25
puncte procentuale, nivelul stabilit la 30 septembrie 2009 fiind de 8%. Scderea acestei
valori in decursul utlimilor luni a avut ca scop incurajarea econimic n contextul crizei
financiare cu care se confrunt incepnd cu luna octombrie a a nului trecut, i ara
noastr.

16

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

Comparativ cu celelalte state analizate in lucrarea de faa ( Ungaria, Polonia,
Norvegia, Anglia, Cehia, Japonia, Rusia, SUA si Islanda) Romnia se afl pe locul opt cu
un nivel al ratei de dobnda cheie de 8%, fiind urmat de alte dou state Rusia i
Islanda.
Aceast situare pe locul 8 al trii noastre poate fi vizualizat mai uor in graficul
urmtor:

Graficul nr. 2.- Nivelul ratei dobnzii de politic monetar in diferite state
ncepndu cu 30 septembrie 2009
Sursa: Prelucrare date din rapoartele financiare ale statelor menionate

Potrivit analitilor financiari, acetia se ateapt ca pe viitor, n decursul lunilor ce

vor urma, valoarea ratei dobnzii de politic monetar din ara noastr fie s scad cu
0.25 puncte procentuale minim, fie s rmn la acest nivel de 8%.

17

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

Bibliografie:
I. Basno, Cezar; Darsac, Nicolae,- Moned, Credit, Bnci, Ed. Didactic Si
Pedagogic, Bucureti, 1994
II. Brezeanu, Petre; Simion, Ilie; Novac, Laura Instituii financiare internaionale,
Ed. Economic, Bucureti, 2005
III. Dianu, Daniel Echilibrul economic i moneda, Ed, Humanitas, Bucureti, 1993
IV. Roman, Angela Politici monetare, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iai, 2009
Webografie:
www.bnr.ro
www.zf.ro
www.money.ro
www.capital.ro
www.banknews.ro

18