Sunteți pe pagina 1din 6

Colegiul Economic Transilvania

MIHAI
VITEAZ
UL

Baciu Peter Samuel


Clasa a XII-a E

Am ales sa fac acest referat despre Mihai Viteazul deoarece am


vazut multe filme si documentare despre el si mi-au placut foarte

mult. Am auzit multe despre el si ani in care a domnit. Am realizat


acest referat pentru a afla mult mai multe lucruri despre Mihai
Viteazul.

Mihai Viteazul sau Mihai Bravu s-a nascut


in 1558, Trgul de Floci si a murit in 9 august 1601, Turda, a
fost bnior de Strehaia, stolnic domnesc si ban al Craiovei,
apoi Domn al Trii Romnesti si, pentru o perioad n 1600,
conductor de facto al tuturor celor trei tri medievale care
formeaz Romnia de astazi: Tara
Romneasc, Transilvania si Moldova.

Mama
lui

Mihai, Teodora sau Tudora, a fost,


dup unele surse, de neam grecesc, din vechea familie
bizantin a Cantacuzinilor. Dup alte surse, era vnztoare de
rachiu, originar din Trgul de Floci, iar tatl lui Mihai era
grec. Cronica lui Radu Popescu mentioneaz c "Acest Mihai
Vod, dup ce au luat domnia, s-a numit c este fecior lui
Ptrascu Vod, iar cu adevrat nu se stie, c nici un istoric
de-ai nostri sau striin nu adevereaz cine iaste si cum au luat

domnia, fr ct din auz unul din altul asa dovedim, c


mum-sa au fost de la Oras dela Floci, care fiind vduv si
frumoas si nemerind un gelep (negustor), om mare si bogat
den Poarta mprteasc si n casa ei zbovindu-se ctva
vreme..."
Alte documente, aflate n custodia Academiei Romne,
precum si specificaiile din Condica episcopiei Rmnicului,
atesta c Mihai Viteazul s-ar fi nscut la Drgoesti, localitate
aflat pe partea stng a Oltului, judetul Vlcea. Aceleasi surse
mai specific faptul c la Proieni, pe Valea Oltului, ntr-o
veche biseric ortodox, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.
Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost sor cu Iane
Cantacuzino, nalt dregtor la Constantinopol si apoi ban
al Craiovei, din familia Cantacuzino.
Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomatii
lui Mihai, a ntocmit, probabil pentru informarea cercurilor
austriece, o cronic a vietii domnitorului, document care s-a
pierdut n forma original, dar care s-a pstrat n compilatia
lui Stephanus Zamosius.
La sfrsitul anului 1588 devine stolnic al curtii
lui Mihnea Turcitul, iar n 1593 ban al Craiovei n timpul
domniei lui Alexandru cel Ru. n septembrie 1593, cu
ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar si
al otomanilor dup ce a pltit o sum record de 1,5 milioane
de galbeni,[a devenit voievod al Trii Romnesti, efectiv de
pe 11 octombrie.
Ader la "Liga Sfnt" crestin, constituit din initiativa Papei
Clement al VIII-lea, din care initial fceau parte Statul
Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova si Toscana;
Anglia si Polonia au manifestat rezerve fat de politica de

cruciad a papalittii. Ulterior ader si Transilvania,


considerat factor decisiv n atragerea n aliant a celorlalte
dou state romnesti, Moldova si Tara Romneasc.
Aron Vod,
domnul Moldovei
semneaz un tratat
cu mpratul
habsburgic la 16
septembrie 1594,
oferind astfel un
motiv n plus lui
Mihai Viteazul s
decid, cu acordul
boierilor, intrarea
n alianta
antiotoman.
Aderarea Trii Romnesti la "Liga Sfnt" a condus la
izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane
soldat cu suprimarea creditorilor levantini si a ntregii
garnizoane otomane stationat n Bucuresti. Pe acest fundal,
Mihai porneste o ofensiv general mpotriva naltei Porti,
atacnd cettile turcesti de pe ambele prti
ale Dunrii (Giurgiu, Hrsova, Silistra s.a.). Urmeaz o serie
de victorii mpotriva ttarilor si turcilor la Putineiu si pe locul
numit "Padinaerptesti" de lng satul Stnesti, culminat cu
incendierea Rusciucului, Dup modelul victorios al lui
Mihai, Aron Vod porneste o campanie similar. Datorit
recunoasterii ca suveran a luiSigismund Bathory de ctre Aron
Vod si succesorul su, Rzvan Stefan, Mihai trimite o
delegatie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa
diplomatic relatiile munteano-transilvnene. Nerespectnd
porunca domnitorului, delegatia de boieri condus de

mitropolitul Eftimienegociaz si semneaz la Alba Iulia la 20


mai 1595 un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea de fapt
locuiitorul acestuia pe propriul su tron din Tara Romneasc.
Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alctuit din 12 boieri
de rang nalt. Comandnd o armat de cca. 16.000 de ostasi, la
care se adugau cei 7.000 de transilvneni condusi de Albert
Kiraly, Mihai Viteazul obtine contra turcilor victoria
la Clugreni - 13/23 august 1595 evocat n mod strlucit n
poemul "Pasa Hassan" al poetului George Cosbuc.
Contraofensiva otoman l forteaz s se retrag temporar n
munti, asteptnd sprijinul lui Sigismund Bathory. ntre timp,
Stefan Rzvan este nlocuit de pe tronul Moldoveicu Ieremia
Movil, domn fidel polonezilor. Mihai Viteazul ncepe, cu
sprijin transilvnean si moldovean eliberarea
oraselor Trgoviste (5-8 octombrie 1595), Bucuresti (12
octombrie 1595) si Giurgiu (15-20 octombrie 1595).
n 1594 si n anii urmtori Mihai Viteazul a condus o
campanie militar n sudul Dunrii, cucerind
cetile Isaccea, Mcin, Cernavod, Razgrad, Babadag, Trgul
de Floci, Silistrasi chiar Rusciuc, Nicopole si Vidin. Potrivit
istoricului Nicolae Iorga, clretii lui Mihai Viteazul
ajunseser pn la Adrianopole n est si Plevna n vest.
Aceast actiune a fost colaborat cu cea a voievodului
moldovean Aron Tiranul care a readus sub stpnirea
sa Bugeacul, n aceea si perioad. n 1601 Mihai Viteazul a
preluat aceste teritorii o dat cu instalarea sa pe tronul
Moldovei, astfel nct Dobrogea si gurile Dunrii s-au aflat
sub stpnirea sa pn la moarte.

Drapelul rii Romneti n vremea lui Mihai

ntreaga crestintate balcanic l-a privit ca pe un eliberator, iar


dup moartea sa, n hrtiile gsite sub pern, s-a aflat o
scrisoare n care acesti crestini l numeau Steaua lor
rsritean.
Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta.
Capul su este luat de unul dintre cpitanii domnitorului si
nmormntat de Radu Buzescu la Mnstirea Dealu,
lng Trgoviste. Pe lespedea sa de piatr de la Mnstirea
Dealu st scris: "Aici zace cinstitul si rposatul capu al
crestinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Trii
Romnesti si Ardealului si Moldovei."
In concluzie Mihai Viteazul a fost un mare domnitor al
Tari Romanesti. Am aflat multe lucruri interesante pe care nu
le stiam despre el, si consider ca avut un rol important in
istoria Romaniei.
Bibliografie:
- www.wikipedia.ro
- www.referate.ro
- www.studentie.ro
- Mihai Viteazul - O expunere sistematica si completa a luptelor
sale (paginile: 87-95; 153-179)