Sunteți pe pagina 1din 6

1. Introducere.

Raportul juridic reprezinta o legatura sociala intre participanti determinati, reglementata de


norma juridical susceptibila de a fi aparata pe calea coercitiunii statale si caracterizata prin
existenta drepturilor si obligatiilor juridice.
Trebuie sa tinem cont de urmatoarele precizari.
-

Raportul juridic se deosebeste de alte categorii de raporturi sociale prin faptul ca legatura
sociala este reglementata de o norma juridical.
Raportul juridic reprezeinta principal forma de realizare a dreptului
Raportul juridic este cel care confera participantilor drepturi si obligatii
Raportul juridic reprezinta legatura dintre norma juridica si viata sociala

2. Premisele raportului juridic.


Pentru ca un raport juridic sa se nasca si sa se desfasoare trebuie sa existe anumite conditii
(premise) obligatorii. Acestea sunt:
-

Norma juridica.
Subiectele de drept
Faptele juridice.

Norma juridica reprezinta conditia fundamentala pentru nasterea unui raport juridic. Fara norma
juridica nu se poate vorbi de un raport juridic, ci doar de o relatie sociala. Norma juridica este
cea care precizeaza capacitatea subiectelor care intra intr-un raport juridic ca urmare a existentei
unor fapte juridice. Norma juridica nu poate fi viabila,aplicabila,decat in cadrul unui raport
juridic.
Putem lua ca exemplu normele juridice prohibitive, care interzic subiectelor sa aiba o anumita
conduita care ar putea avea efecte negative din punct de vedere social. Aceste norme au ca
menire fundamentala nu aceea de a crea raporturi juridice, ci de a obliga participantii sa se abtina
de la savarsirea unor asemenea fapte. In cazul acesta raportul juridic apare ca nerespectare a
normei juridice.

3. Trasaturile caracteristice raportului juridic.


a) Raportul juridic este un raport social pentru faptul ca se stabileste intotdeauna intre oameni,
fie intre parteneri, personae fizice, fie intre acestea si organele statului sau intre organele si
institutiile statului.

b) Raportul juridic este un raport de suprastructura pentru ca este influentat de si


influenteaza la randul sau celalte categorii de raporturi sociale (raporturi materiale si raporturi
ideologice).
c) Raportul juridic este un raport volitional, adica un raport de vointa exprimata in cazul
legaturilor ce se creeaza si se dezvolta intre oameni. Pentru a-si rezolva diferite probleme omul
intra intr-o multitudine de raporturi cu semenii sai, cu organele si cu institutiile statale si
nestatale.
Fiind un raport de vointa, raportul juridic reprezinta zona de intalnire a doua vointe: vointa
statului exprimata prin norma juridica si vointa subiectilor. Existenta celor doua vointe ( a
statului si a subiectilor ) pune in evidenta dublul caracter volitional al raportului juridic.
Atunci cand analizam dublul caracter volitional trebuie sa ne raportam la ramura de drept in
care se regaseste norma juridica ce leaga subiectele raportului juridic. Astfel in materia dreptului
muncii,dreptului civil, al familiei etc., raporturile juridice se basca pe baza actului de vointa
individual. De exemplu casatoria, in raportul juridic de casatorie determinanta este vointa celor
doua parti.
In cazul dreptului penal, dreptului administrativ, dreptului financiar este esentiala vointa de stat.
d) Raportul juridic este un raport valoric pentru ca in fiecare legatura ce se creeaza intre
participantii la circuitul juridic, gasim concretizate valorile esentialeale societatii.
Cele mai importante valori protejate de lege sunt: viata si sanatatea omului, prosperitatea
acestuia, siguranta nationala, prosperitatea publica, drepturile si libertatile fundamentale ale
omului, etc.
e) Raportul juridic reprezinta o categorie istorica pentru ca el reflecta tipul de organizare
sociala care il genereaza. In dreptul privat roman sclavul era considerat o unealta a stapanului,
neavand drepturi sau avere, stapanul avand dreptul de viata si de moarte asupra lui.
In epoca feudala nobilimea nu mai ave drept de viata si de moarte asupra sclavului, dar pastra
anumite drepturi asupra acestuia.
In dreptul burghez este legiferata egalitatea tuturor oamenilor in fata legii.
In consescinta, fiecare societate este caracterizata de felul de raport juridic prezent.

4. Subiectele raportului juridic.


a) Conceptul de subiect de drept.

Prin faptul ca raportul juridic este un raport social, este subliniat faptul ca faptele juridice nu
pot fi izolate de celelalte fapte sociale, raportul social poate fi inteles doar in contexul social.
In istoria dreptului s-au inregistrat cazuri care in ziua de azi par ciudate, legate de conceptul de
subiect de drept. Unele fenomene ale naturii sau animale erau considerate ca titulari de drepturi
si obligatii in raporturi juridice. Spre exemplu, Darius, regele Persiei a ordonata sa se bata
valurile pe post de sanctiune pentru ca marea i-a inghitit corabiile.
Primul proces a fost intentat unui porc in anul 1266, intr-o localitate din Franta acel porc
omorase un copil. Instanta a ordonata arestarea animaului si condamnarea lui dupa toate formele
legale.
b) Capacitatea juridica - conditie a calitatii de subiect de drept
Capacitatea juridica desemneaza aptitutinea recunoscuta de lege omului de a avea drepturi si
obligatii juridice. Capacitatea juridica constituie o conditie a calitatii de subiect de drept, in lipsa
ei nu ar fi posibila participarea oamenilor sau organizatiior la relatiile sociale reglamentate de
norme juridice.
Capacitate juridica se imparte in doua.
-

Capacitate juridica generala care inseamna aptitudinea de a participa ca titular de


drepturi si obligatii in toate categoriile de raporturi, fara ca legea sa conditioneze aceasta
participare de indeplinire a unor calitati.

Capacitate juridica speciala care este posibilitate recunoscuta de lege de a participa ca


subiect de drept in raporturile in care trebuie indeplinite anumite conditii (ex: subiectele
colective in dreptul civil, organele de stat in dreptul administrativ, etc.).

Clasificarea subiectelor raporturilor juridice


1. Subiectel individuale.
Persoana fizica este cel mai intalnit subiect de drept.Cetatenii unui stat pot sa participe la toate
categoriile de raporturi juridice, beneficiind de capacitatea juridica generala. Cetatenii pot intra
in raporturi juridice atat intre ei ca persoane fizice cat si cu organizatiile sau organele statului .
Capacitatea juridica se imparte in capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu. Capacitatea
de folosinta o dobandim inca din momentul nasterii, prin dobandirea capacitatii de folosint
dobandim drepturile si obligatiile de cetatean. Capacitatea de exercitiu o dobandim in momentul
in care devenim majori, varsta de 18 ani si inseamna capacitatea personei de a-si exercita
drepturile si a-si asuma obligatii prin savarsirea de acte juridie.

2. Subiectele colective.
Subiectele colective de drept sunt: statul,organele de stat si persoanele juridice.
a) Statul dobandeste calitatea de subiect de drept in doua categorii principale de raporturi
juridice: raporturi juridice interne si raporturi juridice de drept international.
In raporturile juridice interne apare ca subiect e drept constitutional ca titular al suveranitatii.
In raporturile juridice de drept international statul constituie subiectul principal al dreptului
internatonal in virtutea situatiei sale de entitate politica suverana. Fiecare stat participa in conditii
de egalitate in drepturi, fiecare stat se bucura de personalitate internationala a carei respectare de
carre toate statele constituie o obligatie unanim acceptata.
b) Organele statului. Constitutia si legile organice stabilesc competente specifice fiecarui organ
de stat: organele puterii legislative, organele justitiei, organele procuraturii, organele
administratiei, care sunt investite cu comentente si sunt purtatoare ale autoritatii si puterii statului
Constitutia si legile organice dau organelor statului calitatea de subiecte de drept.

c) Persoanele Juridice. Personele juridice sunt subiecte distincte in raporturile juridice de drept
civil sau drept comercial.
Principalele categorii de persoane juridice sunt:
-

Societati comerciale, companii, regiile autonome. Ele sunt subiecte de drept in raporturile
de drept privat
Institutiile de invataman,stiinta,cultura,sanatate care functioneza pe baza de finantare
bugetara
Organele statului pot intra in raporturi juridice de drept privat care nu au nici o legatura
cu realizarea competentelor lor.
Alte organizatii nestatale (sindicate,uniuni de creatie,organizatii de tineret, etc.) participa
ca subiecte intr-o mare varietate de raporturi juridice.

5. Continutul raportului juridic.


Desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor intr-un raport juridic concret
determinat, care sunt prevazute in norma juridica.
Observatie:

Orice raport juridic este format din drepturile si obligatiile partilor ( subiectilor)
Subiectele raportului juridic sunt legate intre ele prin drepturi si obligatiicorelative
In raporturile juridice este concretizata atat conduita posibila, cat si cea datorata
prevazute explicit in normele juridice
In explicarea continutului raportului juridic trebuie sa operam cu doua categorii juridice
distincte: dreptul subiectiv si obligatia juridical

a) Dreptul subiectiv desemneza pozitia pe care se situeaza un subiect determinat intr-un raport
juridic determinat.
Pozitia poate insemna:
-

Posibilitatea subiectului de a avea o anumita atitudine fata de dreptul sau


Posibilitatea subiectului de a solicita o atitudine si o conduita corespunzatoare din partea
celuilalt subiect
Posibilitatea subiectului de a cere apararea dreptului sau de catre organele statului

b) Obligatia Juridica desemneaza datoria pe care un subiect al raportului juridic o are fata de
celalalt subiect al raportului juridic. Aceasta insemna o conduita, un comportament impus
persoanei obligate de catre o norma juridica in corelatie cu dreptul subiectiv.
Clasificare drepturilor subiective.
a) Dupa criteriul provenientei:
-

Drepturi fundamentale care deriva din apartenenta fiecarui individ la societatea umana
( dreptul la viata,libertate,demnitate etc.)

Drepturi care decurg din prezenta individului in viata sociala ( dreptul la


domiciliu,dreptul la nume, dreptul la cetatenie )

Drepturi care deriva din vointa exprimata a indivizilor ( dreptul de a incheia contracte )

b) Dupa natura continutului.


-

Drepturi patrimoniale, cele care au un continut economic, ce poate fi exprimat in bani.


Drepturi nepatrimoniale, sunt cele care au un continut moral, neevaluabil

6. Obiectul raportului juridic.

Obiectul raportului juridic este reprezentat de conduita umana ce se realizeaza de catre subiectii
raportului juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor pe care le
indentificam in contextual raportului juridic.
Important. A nu se confunda cu continutul raportului juridic.

7. Faptul juridic.
Faptul juridic este o permisa esentiala pentru aparitia sau stingerea unui raport juridic; acesta
desemneaza acea imprejurare, eveniment sau stare de fapt reala, carecreeaza,modifica sau stinge
un raport juridic, adica produce efecte juridice
-

Nu orice imprejurre,eveniment sau stare de fapt este un fapt juridic


Faptele juridice nu au, prin ele insele, puterea de a produce efecte juridice

Clasificarea faptelor juridice:


a) Evenimentele reprezinta acele imprejurari care se produc independent de voint aomului,
avand drept efecte nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice. Evenimentele se
clasifica la randul lor astfel:
Evenimente
-

Naturale: Nasterea si moartea oamenilor, calamitati ( cutremure,inundatii,alunecari de


teren, etc.)Sociale: Revolutii, lovituri de stat, alegeri, etc.

b) Actiunile reprezinta actele oamenilor, constient savarsite. Ele sunt manifestari de vointa ale
oamenilor care produc efecte juridice ca urmare a reglementarii lor prin normele juridice.
Actiunea este expresia materializata a vointei umane, adiscernamantul omului.

Bibliografie.
Teoria Generala a Dreptului C.Voicu

S-ar putea să vă placă și