Daca poti n vijelie sa-ti pastrezi ntreaga minte

Cnd si pierd cu totii capul si te fac raspunzator,

Daca poti sa crezi n tine cnd toti ceilalti au cuvinte
De-ndoiala, dar sa tii seama de-ndoiala tuturor.
Daca poti s-astepti si nu esti obosit de asteptare
Si mintit de toata lumea, tu sa nu spui o minciuna
Si sa nu urasti pe nimeni, chiar urt de fiecare
Fara a te fali cu mintea sau cu inima ta buna.
Daca poti visa si nu esti robul visurilor tale,
De poti gndi, dar fara a-ti croi din gnd un tel
Biruinta sau dezastrul ntlnindu-le n cale
Daca poti cu-acesti fatarnici sa te porti mereu la fel.
Daca poti rabda n tihna, cnd din vorbele-ti rostite
Ticalosii fac capcane ca sa prinda prostii-n joc,
Sa vezi lucruri pentru care ti-ai da viata, naruite,
Si cu-aceleasi vechi unelte sa le-nalti din nou la loc.
Daca poti juca la risca munca ta de-o viata-ntreaga
Si s-o pierzi pe-o lovitura ca s-o iei de la-nceput
Cu aceeasi hotarre si neistovita vlaga
Fara sa suspini o vorba, orict si ct ai fi pierdut.
Daca inima si muschii i silesti sa se-nclesteze
Si sa-si faca datoria cnd de mult s-au istovit
Daca nu-i n tine nici un muschi sa mai vibreze
Doar vointa care-ti striga: stai la lupta neclintit!
Daca poti pastra virtutea cnd vorbesti cu biata gloata
Si plimbndu-te cu regii sa rami cu mintea clara,
Daca dusmani sau prieteni nu te pot jigni vreodata
Si pui pret pe fiecare, nu de tot din cale-afara.
Daca poti lupta cu timpul care fara mila zboara
Si smulgi saizeci de secunde din minutul lung si greu,
E al tau ntreg PAMNTUL, cu ntreaga lui comoara
nsa mai presus de toate, vei fi un OM, copilul meu!