Sunteți pe pagina 1din 7

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE,
TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE
CATEDRA RELAII INTERNAIONALE

ESEU

TEMA: CE ESTE EUROPA? CE NSEAMN A FI EUROPEAN?

Coordonator tiinific:

Cujb Anastasia
Lector universitar

Autor:

CHIINU, 2014

CUPRINS

I.
II.
III.
IV.

Introducere
Coninut
Concluzii
ncheiere

Europa-convenional, unul dintre cele apte continente. Cuprinznd


peninsula Eurasiei, Europa este separat de Asia de Munii Ural, rul Ural i Marea
Caspic la est, i de Munii Caucaz la sud-est. Europa are deschidere, n nord,
la Oceanul Arctic, n vest la Oceanul Atlantic, n sud la Marea Mediteran, iar n
sud-est la Marea Neagr i la cile ei de legtur spre Marea Mediteran. Totui,
graniele Europei un concept ce dateaz nc din antichitate sunt oarecum
arbitrare, deoarece termenul de continent poate face referire la diferen ele de ordin
cultural i politic sau cele de ordin fizico-geografic. Dup suprafa, Europa este al
doilea cel mai mic continent, acoperind 10.180.000 de kilometri ptra i sau 2% din
suprafaa Pmntului i 6,8% din suprafaa terestr. Din cele 50 de state ale
Europei, Rusia este cel mai mare (att ca suprafa, ct i ca populaie), n timp ce
Vaticanul este cel mai mic. Europa este al treilea cel mai populat continent
dup Asia i Africa, cu o populaie de 731 de milioane de locuitori, reprezentnd
11% din populaia lumii; totui, potrivit estimrilor Organizaiei Naiunilor Unite,
ponderea Europei va scdea la 7% pn n 2050. Azi mai mult ca oricind se cauta
un raspuns la o intrebare expirata...Ce este Europa? Este o unitate continentala
bine fragmentata spatial sau o anumita forma de cultura care depaseste cu mult
limitele Europei geografice. Fireste orice excurs al marii Europe de azi este
incrustat in mitologia greaca. Sincer nu sunt cel mai priceput calator din lume dar
am cunoscut calatori destui. Oameni care se lipesc de limbile straine in locuri unde
de cei mai multi se lipesc de bolile infectioase. Oameni care stiu cum sa-l convinga
chiar si pe cel mai amenintator vames si cum sa-l imbuneze pe cel mai nesuferit
birocrat de la biroul de vize. Oameni care prin culoarea pielii si prin statura lor,
par jumatate localnici oriunde s-ar duce , in Germania seamana cu germanii, in
Spania ai crede ca sunt basci, pe cind in Italia ar putea fi un adevarat Italian.
Problema pe care o punem este aceasta: cum se caracterizeaza configuratia
spirituala numita Europa? Prin urmare, nu Europa ntr-un sens geografic, nteleasa
ca o harta, ca si cum tocmai cercul oamenilor ce traiesc mpreuna teritorial ar fi cel

care ar delimita omenirea europeana. Este vorba aici de unitatea unei vieti
spirituale, a unei actiuni, a unei creatii spirituale, incluznd si scopurile, interesele,
grijile si eforturile, institutiile, modalitatiile de organizare. Indivizii actioneaza aici
n societati multiple de diferite grade, n familii, rase, natiuni, toate corelate interior
n mod spiritual, cum am spus, n unitatea unei configuratii spirituale.
Asa cum Edmund Husserl afirma: "Europa spirituala si are un loc de
nastere bine determinat. Cu aceasta nu am avut n vedere o tara n sens geografic,
cu toate ca este vorba si de un anumit teritoriu, ci un loc de nastere spiritual ntr-o
natiune, respectiv n oameni individuali si grupuri umane ale acestei natiuni. Este
natiunea greaca antica, apartinnd secolelor VIII si VII . Chr. n ea se nfiripa o
atitudine de un fel deosebit, una exemplara, fata de lumea nconjuratoare, se
realizeaza n mod consecvent o bresa n directia unui tip cu totul nou de
configuratii spirituale, lund repede proportiile unei forme culturale sistematic
nchisa. Grecii au numit-o filosofie." Dac ar fi s dau un rspuns n ansamblu, a
putea spune c Europa este o unitate continental bine fragmentat spaial i o
anumit form de cultur care depete cu mult limitele Europei geografice.
Totodat, acest teritoriu cu cultur bogat nu las neatins sentimentul apartenenei
sau neaparteneei la acest loc.

Fiecare ne simim ca fcnd parte dintr-o

comunitate etnic a unui stat, deseori a statului n care locuim, n care ne-am
nscut, dar n alte cazuri, cum ar fi cele ale imigranilor, a statului n care ne-am
nscut i ulterior a celui n care trim. n ce msur fiecare se simte ca apar innd
unei etnii, unui stat i n acelai timp, unui continent? O astfel de ntrebare poate fi
satisfcut de acum nu doar cu ipoteze plauzibile, ci cu rspunsuri precise,
deoarece Comunitatea Europeana a trecut n ultimul deceniu la aplicarea
sistematic a sondajelor de opinie n materie. Eurobarometrul din 1990 a artat, de
pild, c n fiecare din rile Comunitaii Europene, efectivul suporterilor integrrii
europene este cu mult mai mare dect cel al adversarilor ei. Astfel, n urma unor
sondaje de opinie se poate admite c "mndria naional" nu exclude "mndria
european", dar nu se poate s nu admitem c exist o identificare emoional cu
patria tradiional mult mai puternic dect cea cu Europa. Eurobarometrul arat

ns un progres, uneori ncet, dar sigur, al identificrii emoionale europene, nct


se poate admite c n cazul acestor identificari avem cu mrimi variabile.
Problema apartenenei la Europa trebuie abordat, din mai multe motive, cu
mijloace teoretice mai precise. Aceasta nu numai pentru a evita naivitile unor
intelectuali, nutrii de ludabile raiuni istorice i morale, care sunt tentai s vad
Europa pretutindeni ntre Atlantic i Siberia, sau aventurile teoretice ale unor
politicieni, nutrii de comprehensibile raiuni tactice, care postuleaza o Europa de
la Atlantic la Urali, ci i pentru c exista nc un motiv astzi, demn de luat n
seam. Este vorba de graba unor curente naionaliste din rile Europei Rsritene,
care au sesizat ntrirea tendinei proeuropene n aceste ri i a presiunii
internaionale n favoarea ei, de a decreta "apartenena la Europa" chiar n
condiiile n care ele cultiv noua ideologie a naional-comunismului. Acesta
dorind europenizare, dar fr nici o raionalizare n prealabil.

Daca consideram,

nu putem, de altfel, sa nu o facem, institutiile ca obiectivare a culturii, atunci


putem adduce ntreaga discutie privind apartenenta la Europa pe terenul culturii.
Adaugnd nsa de la nceput, ca prin cultura ntelegem aici mai mult dect idei
filosofice, simboluri artistice, teorii stiintifice si programe ideologice. Cultura
nseamna toate acestea, desigur, dar mpreuna cu ncorporarea lor n forme ale
trairii sociale a vietii umane. Cultura nsemnnd producerea ntelegem aici mai
mult dect idei filosofice, simboluri artistice, teorii stiintifice si programe
ideologice. Cultura nseamna toate acestea, desigur, dar mpreuna cu ncorporarea
lor n forme ale trairii sociale a vietii umane. Cultura nsemnnd producerea si
circulatia de produse ale reflectiei, sentimentului, cercetarii, imaginatiei, cu un
cuvnt, ale vietii spirituale. mprejurarea ca un om asimileaza, n cazul cel mai
bun, asimileaza si produce idei, simboluri, constatari, proiecte, face din el un om
cultivat. n procesul unificarii europene este nsa angajat un concept al culturii
individuale, dar si un concept al culturii mpartasite n comun de multimile
structurate

ale

individualitatiilor,

si

primul

rand

acest

concept.

Pot spune, cu suficienta sustinere din partea faptelor, ca aflam indivizi de


acelasi nivel cultural n diferite comunitati nationale europene, dar nu toate

comunitatile ncorporeaza n structurile institutionale aceleasi valori si nu toate o


fac n aceeasi masura. Sub alt aspect privind lucrurile, cultura europeana s-a
delimitat de culturile asiatice, n raport cu care ce a existat ea in faza initiala si s-a
format apoi, tocmai prin faptul ca a obiectivat n comportamente si institutii cultura
spirituala.
La ntrebarea "n ce consta cultura europeana? Care sunt caracterele ei
specifice?", Raspunsul se da n general pe baza istoriei culturii europene, printr-o
combinatie cu ceea ce a fost si ce este n afara Europei: la nceput Asia, apoi Africa
si America de Sud, acum Asia siAmerica, mai ales. n orice caz, Europa a nceput
sa defineasca n conditiile pericolului otoman si totdeauna ea se ntelege pe sine
raportata la ceva diferit de ea. Se considera drept perioada de nastere a Europei
relevante astazi secolele 11-12, cnd, exterior, dar si interior, continental nostru
consacra o ordine culturala distincta. "Secolul a 12-lea poate fi socotit cu deplina
justificare drept primul secol al unei noi Europe. De-a lungul sau a devenit
perceptibil pentru prima oara specificul istoriei europene: controversa conditionata
politic, religios, spiritual-cultural, social si economic, dintre parteneri care au
aceeasi origine." nsa, specificul a fost preluat de multe ori n termenii "istoriei
spiritului" profilata n secolul trecut si concentrata asupra autodesfasurarii
spiritului si a raporturilor pur spirituale. Formula a esuat datorita faptului ca a
reusit sa apostuleze o viziune negeneralizabila asupra istoriei spiritului si sa izoleze
spiritual de dinamica sferelor autonomizate ale societatii moderne (economie de
piata, tehnica de productie bazata pe aplicarea stiintei, stiinta factuala, ce recurge la
explicatii nomologice, n serviciul dezlegarii de probleme tehnice etc.). Evident,
oamenii de actiune (politicieni, ntreprinzatori, birocrati) au nevoie de un alt
concept al Europei dect

cel elaborat pe baza

istoriei

spiritualitatii.

Intr-un final, putem afirma ca adesea, nsa, ei se satisfac cu un concept pur


etnic al apartenentei culturale la Europa si, nu o data cu el, cu un concept reductive
al Europei. Conform acestuia, Europa nseamna participare la aliante politice,
blocuri militare, organizatii economice nominalizate. n definitive, orice concept,
inclusive cel al Europei sau al unificarii europene trebuie sa se lase reperat n

aranjamente institutionale sau, cel putin, n reguli de actiune si norme de


comportament. Dar Europa este legata nu numai de stari de fapt, ci si de idealuri
definitorii. Ca urmare, ceea ce este gndit propriu-zis cu Europa trebuie sa se afle
ntre idealismul nebulos si comunitatea de interese pur pragmatice. Numai daca ea
este mai mult dect unul sau cealalta, Europa poate prezenta pentru o lunga
perioada un scop n acelasi timp real si ideal al unei actiuni politice impregnate
moral intr-un adinc al subconstientului oricarei persoane, oricarui cetatean.
nsi sentimentul de a fi European este un stimul pentru cptarea unei
viei mai uoare, astfel, eu cred, c a fi european nseamn a cunoa te ce nseamn
Europa, adic locul de origine a unui cetean, n viziunea fiecruia, dup care
sistematizarea acestor gnduri i aplicarea lor n practic pentru a demonstra cu
adevrat c eti un cetean European i c merii s deii acest calificativ