COLEGIUL TEHNIC ,,ELIE RADU,

Municipiul PLOIETI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE

CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE NIVEL IV

CALIFICAREA: Tehnician Electrotehnist

ndrumtor proiect:
Prof ing. OLES IULIAN
Absolvent:
ROTARU GEORGIAN VALENTIN

2015

Tema Proiectului

APARATE PENTRU PROTECTIA

INSTALATIILOR CASNICE SI INDUSTRIALE

CUPRINS

1. Supracurenti
1.1. Curenti de suprasarcina si de scurtcircuit
1.2.Protectia impotriva curentilor de scurtcircuit
2. Supratensiuni
3. Relee declansatoare
3.1. Relee termice
4.Sigurante fuzibile
4.1Tipuri constructive
5. Generalitati, clasificare si caracteristicile releelor
5.1. Clasificarea releelor
5.2. Caracteristicile releelor
6. Tipuri de relee
6.1. Relee electromecanice
6.2. Relee termice
6.3. Releele reed
7. Instalatii de protectie prin relee
7.1. Rapiditatea
7.2. Selectivitatea
7.3. Siguranta
7.4. Sensibilitatea
7.5. Independenta de schema de conexiuni
7.6. Eficienta economica
8. Protectia de curent
9. Protectia de tensiune
10. Protectia diferentiala
11. Protectia de distanta
12. Relee de protectie
13. Relee termice
14. Calculul protectiilor instalatiilor electrice
Norme de protecti a muncii si psi
Bibliografie
Anexe

Argument

Aparatele electrice, elemente esentiale in schemele de actionare si automatizare, au cunoscut

in ultima vreme o utilizare din ce in ce mai mare.Functionarea perfecta a acestor scheme implica
cunoasterea temeinica a fenomenelor fizice care stau la baza functionarii aparatelor electrice si
utilizarea lor corecta in proiectarea, constructia si utilizarea acestora.
In lucrarea de fata se propune prezentarea principalelor categorii de aparate electrice de
joasa tensiune, care pun cele mai dificile probleme din punct de vedere al calcului si executiei; sunt
tratate in acest sens:aparate de comutare, folosite pentru comanda automata si protectia motoarelor
si instalatiilor electrice; dispozitive de actionare hidraulica, pornirea motoarelor sincrone si
asincrone.
Se are in vedere capentru fiecare tip reprezentativ de aparat sa se prezinte: aspecte teoretice
privind functionarea, exemple de calcul, notiuni privind tehnologia de fabricatie, conditii tehnice si
incercari specifice aparatului.
Lucrarea Aparate pentru protectia instalatiilor electrice constituie un ajutor real in
activitatea de pregatire teoretica si practica a elevilor care invata la scolile cu profil electrotehnic ,
automatizari, tehnica de calcul, electronica si telecomunicatii.

APARATE DE PROTECTIE
Solicitari termice , electrice si electrodinamice , la care sunt supuse aparatele electrice, , sunt
mult amplificate in situatiile accidentale de suprasarcini , scurtcircuite si supratensiuni.

1. SUPRACURENTI
1.1. Curentii de suprasarcina si de scurtcircuit (denumiti supracurent), cu cauzele si
caracteristicile lor, sunt prezenti in tabelul 5.1.
La producerea unui scurtcircuit, varitia curentului urmareste, de obicei, evolutia in timp
reprezentata in figura 5.1 in care se observa ca valoarea curentului de scurtcircuit scade in cursul
catorva alternante pana la o valoare stabila Id,curentul de scurtcircuit de durata (care se ia in
consideratie la calculul incalzirii la scurtcircuit).

Valoarea se varf a primei alternante Is se numeste curent de scurtcircuit la soc si se ia in

consideratie la calculul fortelor electrodinamice.
El poate atinge valoarea maxima Is =1,82Id=2,55 Id.
1.2. Protectia impotriva curentilor de scurtcircuit se fac prin:
-masuri preventive,ca: verificarea periodica a starii izolatiei, instruirea temeinica a personalului
pentru a se evita manevrele gresite, alegerea carecta a aparatelor;
-masuri de alimentare a valorii curentilor,prin intercalarea in circuit a unor bobine de reactanta;
-masuri de reducere a duratei scurtcircuitului, prin folosirea sigurantelor fizibile sau a
intreruptoarelor automate.

2. SUPRATENSIUNI
Supratensiunile care pot aparea accidental in retea, cauzale si caracteristice lor sunt prezente in
tabelul 5.2. Forma este vizibila in figura 5.2.

Aparatele specifice de protectie impotriva supratensiunilor sunt descrise in capitolul 8, fiind

folosite mai mult pe liniile de inalta tensiune.

3. RELEE SI DECLANSATOARE
Releele sunt aparate de protectiecare, la depasirea unei anumite valori a marimii controlate,
inchid sau intrerup un circuit electric de comanda(de exemplu intrerup circuitul de alimentare a
unui contactor) pe cand declansatoarele comande direct mecanismul de declansare al unui
intrerupator automat.
3.1. Relee termice

Pentru protectia impotriva suprasarcinilor mici (1,2-6) In, cum sunt cele provenite din
supraincarcarea motorului sau din ramanerea in daua faze, se folosesc relee sau declansatoare
termice.
Releele termice se realizeaza, fie ca unitati distincte , bi-sau tripolare (blocuri de relee), care se
asociaza unor contactoare de catre constructor sau de catre beneficiar, fie ca elemente integrate
constructiei unor contactoare cu relee monobloc.
In constructia intrerupatoarelor automate gasim de obicei declansatoare termice.
Constructiile uzuale de relee termice merg pana la curenti nominali de maximum 100A, relee de
curenti mai mari obtinandu-se prin folosirea unor sunturi sau a unor transformatoare.
Cea mai mare parte a releelor termice moderne se bazeaza pe utilizarea termobimetalelor sub
forma lamerala, cu incalzire directa , indirecta sau mixta(fig. 5.3)

Ele sunt dotate cu dispozitive de protectie antifibazice , care asigura o sensibilitate mai mare la
sarcini asimetrice (ramanerea in doua faze).
Astfel la acelasi supracurent, releul declanseaza de doua trei ori mai repede deca ramane in
doua faze decat daca functioneaza toate trei.
De asemenea ,cele mai multe sunt dotate cu compensatoare de temperatura, care le asigura o
zona de insesnibilitate fata de variatiile de temperatura ale mediului ambiant.

4. SIGURANTE FUZIBILE
Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor.Ele
cuprind, in prind, in principiu ,elemente fuzibile , constand dintr-un fir sau o banda subtire de
metal , cu sectiunea astfel aleasa incat daca sunt strabatute de un curent mai mare decat cel admis de
instalatie sa se topeasca , intrerupand astfel circuitul protejat , in care sunt montate in serie.

Calitatile principale ale sigurantelor fuzibile sunt constructia foarte simpla si proprietatea de a
intrerupe curentii mari de scurtcircuit intr-un timp foarte scurt , incat inainte ca acestia sa fie atins
valoarea maxima posibila( se relizeaza deci o limitare a curentilor de scurtcircuit care strabat
instalatia , reducandu-se foarte mult solicitarile termice si dinamice la care acesta este supusa:
Principalele dezavantaje ale sigurantelor fuzibile sunt:
-intreruperea instalatiei , la arderea fuzibilului , pe un termen relariv lung, necesar inlocuirii
acestuia;
-variatia in limite foarte largi a timpului de topire, facand dificila asigurarea
selectivitatii(intrerupera liniei numa in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului);
-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure sigurante dintre cele trei care
protejeaza un circuit trifazic;
-eficienta redusa la protectia impotriva suprasarcinilor.
4.1.Tipuri constructive
Vom examina in continuare constructia si caracteristicile celor mai folosite tipuri constructive
de sigurante fuzibile.
Sigurantele in tub de sticla sunt utilizate la protectiacircuitelor de mica putere (curenti pana
la A).
Sigurantele cu mare putere de rupere au urmatoarele elemente componente:
-un invelis izolant cu mare rezistivitate mecanica, executat fie dintr-un tub de portelen, fie prin
turnarea unui material plastic intr-o forma ovoidala, fie prin asamblarea a doua capete din material
plastic de mare rezistenta (poliestern cu fibre de sticla);

Siguranta in tub de sticla

Siguranta MPR ( mare putere de rupere)

-una sau mai multe benzi subtiri perforate, din argint sau din cupru, inglobate intr-o masa de nisip
curatat de toate impuritatile organice si metalice, sortat la o anumita granulatie si perfect uscat.

4.2.Tipuri functionale
dupa functie:
g pentru protectie pe intregul domeniu de curenti;
a pentru protectia de la un multiplu al curentului nominal in sus;
Sigurantele tubulare sunt tot sigurante cu mare putere de rupere, dar realizate intr-o constructie
mai simpla si cu gabarit redus.
In general , nu folosesc cutite, legatura cu circuitului exterior facandu-se chiar prin intermediul
capacelor de inchidere a tubului ceramic protector (fig. 5.10).

Sigurante tubulare

Sigurantele cu filet sunt folosite in instalatiile casnice si semiindustriale, dar si in cele industriale,
pentru intensitati nominale pana la 200 A.
Acest tip de sigurante se fabrica pentru curentii nominali de 25, 63, 100, si, mai rar 200 A

5. GENERALITAI, CLASIFICAREA I CARACTERISTICELE RELEELOR

Releul este un aparat care comuta, sub actiunea marimii de intrare, unul sau mai multe elemente de
comutatie de mica putere n scopul comenzii altor elemente. Releele de protectie pot realiza
contacte electrice ducnd la ntreruperea instalaiei cu energie electric, deci la protecia acesteia.
Cele mai simple relee se compun dintr-un element de intrare I, denumit uneori si element sensibil,
un element comparator K si un element de executie E cu una sau mai multe iesiri (anexa 1 fig.1).
5.1.Clasificarea releelor
Releele folosite n sistemele electrice funcioneaz dup aceleasi principii ca i aparatele de
msurat; de aceea ele pot fi clasificate, n general, dup aceleai criterii.
a) Dup principiul de funcionare, releele pot fii: electromagnetice (magnetoelectrice, de inducie,
magnetice,electrodinamice, termice) i electronice.
b) Dup felul parametrului la care acioneaz, releele pot fii: de curent, de tensiune, de putere, de
temperatur, etc.
c) Dup valoarea marimii de intrare la care acioneaz, releele pot fii: maximale, a cror acionare
are loc cnd valoarea mrimii de intrare devine egal sau depete o anumit valoare maxim,
dinainte stabilit; minimale, care acioneaz n momentul cnd valoarea mrimii de intrare devine
egal sau mai mic dect o anumit valoare minim, dinainte stabilit i relee difereniale, a cror
acionare are loc cnd diferena valorilor a dou marimi aplicate la intrare devine, n valoare
absolut, mai mare dect o valoare dinainte stabilit.
d) O clasificare specific a releelor se obine dac se ia n consideraie modul conectrii n circuitul
elementului protejat, deosebindu-se: relee primare i relee secundare.
e) innd seama de modul de acionare asupra nteruptoarelor, releele pot fii: cu aciune direct sau
directe i cu aciune indirect sau indirecte.
f) n funcie de durata de acionare: relee ultra rapide ( t a < 0.0 s), relee rapide (t a <0.05 s), relee
normale (t a -0.05-0.15 s ), relee lente (t a -0.15-1 s), de temporizare (t a >1 s)
g) n fucie de mrimea de intrare: releu de tensiune, releu de curent, releu de putere, releu de
fregven, releu de timp.
h) Cele mai utilizate relee: relee termice, relee electromagnetice, relee electronice, relee mecanice,
relee ferodinamice, declanatoare.
i) Dup natura elementului de execuie: relee cu contacte i relee fr contacte (statice).
Releele primare sunt conectate direct n circuitul elementului protejat. De aceea ele trebuie s aib
o constucie robust, pentru a suporta supracurenii sau supratensiunile care apar n exploatare.
Releele secundare sunt conectate n circuitele secundare ale transformatoarelor de msur i au o
construcie mai puin robust.
Releele directe acioneaz asupra clichetului de declanare al ntreruptoarelor, adic ele joac rolul
bobinei de declanare. De acea mecanismul lor trebuie s efectueze un lucru mecanic relativ mare.

Releele indirecte efectueaz un lucru mecanic redus, deoarece ele acioneaz numai asupra unor
contacte intermediare, prin care se nchid circuitele bobinelor de declanare ale ntreruptoarelor.
Cele mai simple relee sunt releele prmare cu aciune direct (fig. 5-8) Ele se folosesc numai pentru
protecia motoarelor electrice de mic putere.
Atunci cnd curentul prin bobina 1 depete o anumit valoare, miezul de oel 2 este atras n
interior , prghia 3 se rotete, iar tirantul 4 acioneaz asupra prghiei 5, care elibereaz clichetul de
blocare, astfel nct ntreruptoruldeclaneaz sub aciunea resortului 6.
Cele mai perfecionate relee sunt releele secundare cu aciune indirect.Ele se folosesc n mod
curent n instalaiile electrice de mare putere.Curentul operativ necesar pentru circuitul bobinei de
declanare a ntreruptorului se obine fie prin intermediul unui transformator special de curent, fie
de la o surs separat de curent continu (fig. 5-9).
Atunci cnd curentul primar i implicit cel secundar al trasformatorului 1 depesc o anumit
valoare, bobina 2 atrage miezul de oel i nchide contactul releului; n acest fel se nchide circuitul
operativ alimentat de la sursa de curent continu i bobina de eclanare 3 deblocheaz clichetul; o
dat cu declanarea ntreruptorului se deschide contactul auxiliar 4 al ntreruptorului, stfel ct
circuitul operativ rmne i el deschis.
Calitatea unui releu, indiferent de tipul su, poate fi apreciat dup sigurana funcionrii
contactelor, puterea absobit de bobine, stabilitatea termic i electomagnetic, eroarea cu care
acioneaz, timpul minim de revenire a mecanismelor i coeficientul de revenire.
Stabilitatea dinamic este determinat de curentul maxim de oc pe care-l suport releul fr ca
forele electomagnetice s-i provoace defeciuni mecanice.
Stabilitatea termic este determinat de curentul maxim de durata (1 sau 5 s ) pe care-l suport
releul fr ca temperatura bubinei s depeasc volorile admisibile.
Eroarea unui releu este dat n procente fa de valoarea mrimii de acionare(curentul de
acionare a releului I ar sau tensiunea de acionare a releului U ar ) nscris pe plcua releului. Cu
ct aceast eroare este mai mic, cu att sensibilitatea releului este mai mare.
Timpul minim de revenire a mecanismelor releului n poziia iniial trebuie s fie ct mai mic,
pentru ca sietemul de protecie s fie pregtit s acioneze corect la un nou defect care ar putea s
intervin.
Coeficientul de revenire a releului Krev se exprim prin raportul dintre curentul de revenire
(valoarea limit pentru care revine n poziia iniial) i curentul de acionare a releului.
Coeficientul de revenire are valori subunitare la releele maximale i supraunitare la releele
minimale. Cu ct coeficientul de revenire este mai apropiat de uitate, cu att calitatea releului este
mai bun.
5.2.Caracteristicile releelor
Principalele caracteristici ale releelor sunt: caracteristica intrare-ieire i caracteristica de timp.
Ca pentru orice dispozitiv, prin caracteristica intrare-ieire se ntelege funcia x e = f(x i ), unde x i
este mrimea de intrare, iar x e mrimea de ieire.

Caracteristica intrare-ieire a releelor este o caracteristic discontinu (anexa 1, fig. 2) pn la o

anumit valoare a mrimii de intrare numit valoare de acionare x ia , valoarea mrimii de ieire
este egal cu zero n cazul releelor cu contacte i cu x e =0 n cazul releelor fr contacte. Pentru x i
= x ia , valoarea mrimii de ieire se modific brusc la valoarea x el i ramne practic constant
dac mrimea de intrare continu s creasc. La micorarea mrimii de intrare, mrimea de iesire
rmne la valoarea x el pna la x i = x ir , cnd se modific brusc la valoarea zero sau x e =0.
Valoarea x ir se numeste valoare de revenire . La releele cu contact normal nchis, pentru x i < x ia
, x e = x el i x e =0 pentru x i > x ia , iar la micorarea mrimii de intrare, revenirea la starea
iniial are loc pentru x i = x ir > x ia .
Se defineste factorul de revenire , prin raportul dintre valoarea de revenire i valoarea de acionare:

.
Valoarea acestuia este subunitar la releele maximale i supraunitar la cele minimale. Calitatea
releelor este cu att mai bun cu ct valoarea factorului de revenire este mai apropiat de unitate.
Un alt parametru important al releelor este factorul de comand definit prin raportul:
,
unde Pc este puterea comandat de contactele releului (puterea de rupere, capacitatea de rupere), iar
Pa este puterea de acionare (puterea consumat).
Prin timp propriu de acionare a releelor se ntelege intervalul de timp de la aplicarea mrimii de
intrare i momentul nchiderii sau deschiderii depline a contactelor

6. TIPURI DE RELEE
6.1. Relee electromecanice
Sfera de aplicabilitate a acestor relee a nceput s se reduc substantial, ca urmare a progreselor
realizate n domeniul releelor statice.
Cele mai simple relee electromecanice constau dintr-un dispozitiv care produce fora sau cuplul
activ, un element care produce cuplul rezistent i unul sau mai multe elemente de execuie (contacte
electrice). Dup natura dispozitivului pentru producerea forei sau a cuplului activ, deosebim: relee
electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie, electrodinamice, termice, cu contact reed. n
continuare se prezint cteva dintre cele mai utilizate.
Releele electromagnetice sunt aparate de protecie care asigur protecia la cureni de scurtcircuit
sau la scderea tensiunii cu aciune instantanee sau temporizat.
Releele electromagnetice pot funciona att n curent continu ct i n curent alternativ.
Ele pot fi relee electromagnetice de curent i relee electromagnetice de tensiune.
Releeele electromagnetice mai pot fii:
Releul electromagnetic de curent maxim (RC) este constituit dintr-un electromagnet ,pe care sunt
dispuse bobinele de curent i dintr-un sistem mobil format din armtura de fier, fixat pe un ax
prevzut cu un resort spiral, care asigur cuplul antagonisz.
Releul electromagnetic de timp (RT) este constituit dintr-un electromagnet i un miez de fier, solidar
cu urubul fr sfrit.
Releul electromagnetic de semnalizare (RdS) are drept scop s semnalizeze dac protecia unui
anumit circuit a acionat.

Releul electromagnetic intermediar (RI) este folosit pentru a se evita trecerea curenilor mari prin
contactele sensibile ale releelor obinuite(cum sunt curenii bobinelor de aclanare a
ntreruptoarelor) .
Releele electromagnetice sunt constituite din electromagnei la care atunci cnd curentul prin
bobin depete o anumit valoare este atras armtura mobil aceasta acionnd asupra unor
contacte electrice, deci funcionarea releelor electromagnetice se bazeaz pe fora de atracie a
elecromagnetului.
6.2. Releele termice
La baza funcionrii releelor termice st modificarea proprietilor fizice ale corpurilor datorit
nclzirii. Cel mai simplu releu termic const dintr-un tub de sticl nchis, prevazut cu doi electrozi,
n interiorul tubului gsindu-se mercur. nchiderea contactului are loc ca urmare a dilataiei
mercurului, n momentul n care nivelul mercurului aduce n contact electric cei doi electrozi.
Cele mai rspndite relee termice sunt releele cu bimetal. Dup modul n care se realizeaz
nclzirea bimetalului se deosebesc relee cu nclzire
direct, indirect i mixt. La cele cu nclzire direct curentul electric trece prin bimetal, iar la cele
cu nclzire indirect bimetalul este nclzit de la un rezistor, prin care trece curentul electric.
Releele termice sunt utilizate, n special, la protecia motoarelor electrice mpotriva supracurentilor
de durat.
6.3. Releele reed
Constau dintr-un tub de sticl nchis n care se gsesc dou lamele elastice; n zona contactului, pe
suprafaa lamelelor este dispus un strat de iridiu, platin sau aliaje ale acestora (anexa 2, fig 4.).
Tubul de sticla este vidat sau este umplut cu un gaz inert. Acionarea contactului se face cu ajutorul
unui cmp magnetic creat de o bobin parcurs de curent. Aceste relee se realizeaz sub form de
elemente capsulate paralelipipedice, din mase rinoase n care se introduce tubul i bobina releului,
la exterior aflndu-se doar terminalele metalice pentru conexiuni. Releele reed au consum
neglijabil, timp de actionare mic (1 ... 2 msec), frecvena de comutare mare (500 comutari/sec),
durata de via ridicat (10 ... 10 12 comutri).
6.4. Relee electronice
Frecvent utilizate n prezent, se realizeaz ntr-o mare diversitate de tipuri constructive, a cror
structur rezult din combinarea unui numr relativ restrns de circuite electronice de baz:
detectoare de nivel, detectoare de faza, comparatoare de amplitudine, convertoare, amplificatoare,
elemente de timp i de memorare.
Circuite electronice de baz
Se presupun cunoscute circuitele electronice de baz, cu excepia detectoarelor de nivel, a
comparatoarelor de amplitudine i a detectoarelor de faz, adic a acelor circuite electronice care,
potrivit schemei structurale prezentate n figura 1.1. ndeplinesc funcia elementului comparator K.
Detectoare de amplitudine
ntlnite i sub denumirea de discriminatoare de amplitudine sau detectoare de nivel critic, acestea
compar valoarea mrimii de intrare cu o valoare de referin.
Detectoare de amplitudine cu diode Zener
Se realizeaz n mai multe variante n funcie de locul de plasare a diodei Zener; n circuitul bazei
tranzistorului sau n emitor (anexa 3, fig. 5).

Stabilitatea celei de-a doua scheme este mai bun dect a primei scheme dar, prezint dezavantajul
c tensiunea de ieire se modific de la E c la U DZ , n loc de E c la 0.
Discriminatoare de tensiune
Releele detectoare de amplitudine sunt cele mai simple relee de tensiune cu un singur prag. n unele
cazuri se impune ca releul s acioneze numai atunci cnd valoarea tensiunii de intrare este cuprins
ntr-un anumit domeniu u i [u z 1 , u z 2 ]. Aceste relee sunt cunoscute i sub denumirea de
discriminatoare sau comparatoare cu fereastra.
Astfel de comparatoare pot fi realizate cu tranzistoare i diode Zener sau cu amplificatoare
operationale AO.
Dac u i < u z 1 < u z 2 ambele tranzistoare sunt blocate i ca urmare releul nu este acionat. Dac u
z 1 < u i < u z 2 tranzistorul T 2 este blocat, T 1 conduce i releul este actionat. Pentru u i > u z
2 ambele tranzistoare conduc, tranzistorul T 2 scurtcircuitnd releul care nu va mai fi actionat.
n cazul n care circuitul de comparare este realizat cu AO (anexa 3, fig 6), valoarea pragurilor u 1 ,
u 2 este stabilit prin divizorul R 1 , R 2 , R 3 . Daca u 1 < u i < u 2 diodele D 1 i D 2
conduc, pe intrrile AO se aplic o tensiune egal cu cderea pe cele dou diode care l polarizeaz
invers i rezult ieirea AO negativ respectiv u e = 0. Pentru u i < u 1 se blocheaza dioda D 1 iar
pentru u i > u 2 dioda D 2 . n ambele cazuri are loc schimbarea polaritii tensiunii de intrare a
AO i ca urmare tensiunea la ieire creste. Diodele D 3 i D 4 limiteaza tensiunea u e ntre 0 i 5
V pentru a putea comanda direct circuite logice TTL.
Detectoare de faz
Se realizeaz cu diode semiconductoare, cu tranzistoare sau cu elemente Hall.
Dimensionarea schemei trebuie fcut astfel nct imediat dup trecerea prin zero a tensiunii u 1
spre valori negative, valoarea curentului din circuitul de baz al tranzistorului s fie suficient de
mare pentru a produce saturaia tranzistorului. n acest caz, mrimea semnalului de ieire nu
depinde dect n mic msur de amplitudinea semnalului de intrare.
Dioda D 1 protejeaz jonciunea baz emitor a tranzistorului mpotriva supratensiunilor, iar dioda
D 2 se impune din necesitatea evitrii funcionarii tranzistorului n regim invers.
Din reprezentarea semnalelor de intrare i ieire (anexa 4,fig 7) se poate observa c forma de
variaie a curentului de colector corespunde unui redresor comandat monofazat, monoalternanta, cu
sarcina rezistiv, cu un unghi de comand j .
n acest caz, valoarea medie a tensiunii de ieire este dat de relaia:
.
Detectorul de faz prezentat pna acum este de tip analogic. Dac se urmarete o precizie ridicat se
folosesc detectoare pe baz de circuite logice. Schema bloc a unui detector sensibil la faz, cu
circuite logice i funcionare bazat pe compararea limii impulsurilor este prezentat n anexa 4,
fig.8a, b.
Semnalele de intrare u 1 i u 2 se aplic detectoarelor de polaritate DP 1 i DP 2 a cror ieire
este conectat la intrarea unui circuit SI. La ieirea acestui circuit se obine semnal numai dac
semnalele u 1 i u 2 sunt de aceeai polaritate, adic n intervalul 180 - j . Pentru a pune n
evident faptul c defazajul dintre cele dou semnale este inferior unei anumite valori, n momentul
apariiei coincidenei de polaritate a semnalelor circuitul CBM genereaz impulsul de referint u r a

crui durat este 180 - j r . La ieirea celui de-al doilea circuit SI apare un semnal numai dac
180 - j > 180 - j r respectiv j < j r

7. INSTALATII DE PROTECTIE PRIN RELEE

Instalatia de protectie prin relee este formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate sa
asigure deconectarea automata a instalatiei in cazul aparitiei regimului anormal de functionare sau
de avarie (defect), periculos pentru instalatia electrica: In cazul regimurilor anormale care nu
prezinta pericol imediat, protectia semnalizeaza numai aparitia regimului anormal.
Deconectarea instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc comanda de
declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea partii cu defect de restul instalatiei
(sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta:
-limitarea dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul sistemului:
-preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul:
-restabilirea regimului normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor.
In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si echipamentelor de protectie, in
prezent fabricandu-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaza noi instalatii de protectie.
care utilizeaza tehnica de calcul si sistemele de achizitie cu microprocesor in instalatiile de protectie
care sunt in curs de asimilare si 1a noi in tara. Acestea permit reducerea timpului de lucru al
protectie si reducerea gabaritului echipamentelor, odata cu cresterea numarului parametrilor
analizati si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu.
Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa satisfaca
anumite performante (calitati).
7.1. Rapiditatea
Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de scurtcircuit,
scaderea tensiunii, pierderea stabilitatii sistemului electric. Timpul de lichidare (eliminare) a unui
defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie ( =0,020.04 s), timpul de temporizare
reglat si timpul de declansare a intreruptorului ( =0,04...0,06 s). Pentru protectiile clasice timpul
minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi =0,060,10 s. Aceste valori sunt
suficiente pentru instalatiile electroenergetice.

Deci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante).

7.2. Selectivitatea
Reprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul (echipamentul, tronsonul) pe
care a aparut defectul, restul instalatiei (sistemului) ramanand sub tensiune.Protectia trebuie sa
comande declansarea celor mai apropiate intreruptoare de la locul defectului.
Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizari), pe baza de curent sau prin
directionare. In funtie de particularitatile instalatiei si de importanta consumatorului se va adopta
prioritatea intre rapiditate si selectivitate.
De exemplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de transformare
si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie (intreruptoare automate cu
declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice) alese in functie de cerintele impuse de portiunea
respectiva a retelei.
Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de
alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta si alte aparate decat cele care
trebuie sa elimine defectul produs.
De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii
protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul cu defect, restul
instalatiei ramanand sub tensiune.
Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare spre sursa) sau prin
valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil).
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va face analizand
comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. ,
Selectivitatea intre elementele de protectie se va face comparand caracteristicile timp-curent, astfel
incat timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul total al sigurantei din
aval sau timpul de declansare al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din amonte sa
fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat.
Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si timpul impus.
Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii dinamice a

aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul siguranta-contactor-relee termice,

siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia la suprasarcina. Curentul
limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat de contactor. Pentru a nu se suda contactele
acestuia ele vor fi incercate la .
Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de
protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie.
Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului. Selectivitatea
este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.

7.3. Siguranta
Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari intempestive,
adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta presupune o protectie bine
proiectata (alegerea tipului schemei reglajului si calculul acestuia) si echipamente cu fiabilitate
ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare, folosind microprocesoare
specializate.

7.4 Sensibilitatea
Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la valoarea normala
a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin coeficientul de sensibilitate,
care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia: in care: este valoarea minima a
curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un scurtcircuit metalic; valoarea
curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de forta (primar) al instalatiei
protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei si
importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor
utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere redusa
pentru.actionare.

7.5. Independenta de schema de conexiuni

Protectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de
configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv (de numarul surselor
in functiune si pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand
selectivitatea in regim maxim si sensibilitatea in regim minim.
7.6. Eficienta economica
Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul
instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de exploatare vor fi comparate cu daunele produse
in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca economii la acest capitol. Pe
langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in vedere: gabaritul,
elasticitatea in modificarea caracteristicilor de actionare, tipizarea (modularea) subansamblelor,
invariabiliatea parametrilor reglati si a caracteristicilor indiferent de conditiile de functionare
(vibratii, temperatura variabila, variatia regimului de functionare al instalatiei protejate). O
problema importanta care apare in functionarea instalatiilor de protectie o constituie saturarea
transformatoarelor de masura, care duce la modificarea formei de unda a semnalului aplicat
echipamentelor de protectie, precum si comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in
regim deformant si dezechilibrat. Pentru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de
traductoare (de curent, de tensiune, de putere) si utilizarea semnalelor numerice, in cazul
transmiterii la distanta a marimilor controlate. Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca
obiectiv pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul
aparitiei unor defecte in sistem.

8. PROTECTIA DE CURENT
Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui supracurent in
circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de
curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul protejat depaseste o anumita valoare de
prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al protectiei, notat cu . Pentru ca protectia sa
actioneze corect trebuie sa fie indeplinite conditiile:
; >; >; in care: I este curentul din circuitul protejat;
-curentul nominal al instalatiei;

-curentul de sarcina maxima admis;

-curentul de revenire al echipamentului de protectie.
Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care curentul
de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in secundarul
transformatoarelor de curent.
Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate in figurile a,b,c.
La montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de actionare
al releului care se calculeaza cu relatia:
Curentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin calcul sa
poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece cresterea
valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei
protejate, dar si scurtcircuitelor externe. Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente
suplimentare (de obicei relee de timp).
Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la intreruperea
circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in practica.

9. PROTECTIA DE TENSIUNE
Protectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la un
scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune actioneaza cand valoarea
eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei .
Pentru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul tensiunii de pornire a protectiei, ,
sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
; ; ; Avand in vedere conditiile impuse, tensiunea de pornire se poate calcula cu relatia:
In practica se utilireaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul
transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a releului
cu relatia: in care: este raportul de transformare a transformatorului de tensiune. Releul se alege
astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata.
In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele

contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate.

Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii fiind
resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul.
Protectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii circuitului,
U, peste tcnsiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca protectia sa nu actioneze in regim normal de
functionare, este necesar sa fie indeplinite conditiile:
in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de revenire a protectiei.
In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire a
releului si valoarea marimii de actionare.
10.PROTECTIA DIFERENTIALA
Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la capetele
zonei protejate).curentii de la capetele zonei protejate se considera egali si in faza, deci: is1=is2;
is1-is2=0
La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea curentilor va
creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero.
Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza curentilor se
modifica, deci:
Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia va da comanda de
declansare la depasirea valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea unei bune
selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la protectia maximala de
curent) conduce la marirea sensibilitatii protectiei.
Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale transversale.

11. PROTECTIA DE DISTANTA

Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea impedantei
circuitului protejat. Releele de impedanta functioneaza pe principiul balantei, masurand impedanta
Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul creste,
deci Z scade.
La aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul defectului,

permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina astfel
dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate.
Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii complexe, care
in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.
Protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune.
Se utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc protectii
termice, cu relee de gaze si altele.
La proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii de baza si protectii de
rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza. Protectiile de rezerva
vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte.
12. RELEE DE PROTECTIE
Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se dau in
cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt: curentul nominal,
tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de revenire,
timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul
si pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si dinamica.
Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);
2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee sau
dispozitive);
3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie, magnetoelectrice,
electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii de lucru:
cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc

13. RELEELE TERMICE

Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice impotrriva
efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. Se folosesc relee
termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la si relee tip TSAW, in montaj indirect

cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea corecta a protectiei este influentata de

diferentele care exista intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale
releului de protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii.

Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu ajutorul

termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul de protectie poate fi prevazut si cu
compensare in functie de temperatura mediului ambiant.
calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:
Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului termic.
Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. Timpii de declansare
sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla motorul protejat.
Valorile coeficientului de corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15
Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza la
releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a functionat 15
minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa declanseze in cel mult 2
minute. Daca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana cand releul

declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu
declanseaza la pornire.

14. CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE

Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de principiu pe baza
schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor si verificarea calitatilor
instalatiei de protectie. Schema instalatiei de protectie depinde de echipamentele protejate
(generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare) si de importanta
(complexitatea) instalatiei (sistemului) protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament si instalatii
racordate la bara de medie tensiune de la consumatori.

NORME DE PROTECIE A MUNCII I PSI

Activitatea de tehnic a securitaii muncii este reglementat la nivel de ar prin norme de
protecie a muncii. Acestea cuprind cadrul general de tehnica a securitaii muncii i normele de
igiena a muncii, obligatorii pentru toate ministerele de stat i organizaii obteti.
Sub indrumarea ministerului muncii, fiecare departament, minister sau sector de activitate,
elaboreaza norme de partamentare de protecie a muncii, obligatorii pentru toate organizaiile aflate
n subordine.Personalul care lucreaz n instalaii electrice sub tensiune, va respecta urmtoarele
principale msuri:
1. folosete mijloace individuale de protecie mpotriva electrocutarii i aciunii arcului
electric;
Acestea sunt:

mijloace de protecie izolante care au drept scop protejarea omului impotriva electrocutrii
prin atingere direct (clesti i prajini electroizolante, manui, cizme, galoi, covoare i

platforme electroizolante);
indicatoare mobile de tensiune pentru identificarea prezenei sau lipsei tensiunii n zona de

lucru;
panouri, paravane i imprejmuiri pentru delimitarea i protejarea zonei de lucru;
placi avertizoare de avertizare a pericolului prezenei tensiunii, de interzicere a unor aciuni
sau de informare asupra unor particulariti la punctele de lucru;
La locurile de munc, pentru diferitele lucrri n instalatiile electrice, se vor afia instruciuni

de protecie a muncii, de acordare a primului ajutor i revenire i stingere a incendiilor.

Executarea, exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiilor electrice se vor face numai de
electricieni calificati. Electricienii care trebuie sa execute lucrri sub tensiune, vor fi autorizati de
conducerea inteprinderii, respectnd urmatoarele cerinte:

s fie sntoi din punct de vedere psihic;

s nu sufere de boli sau s aib infirmiti care le-ar putea stnjeni n activitatea lor;
s posede cunotinele profesionale i de protecie a muncii, corespunzator funciei pe care o

dein;
s cunoasc procedeele de scoatere sub tensiune a persoanelor electrocutate i s le poat

acorda primul ajutor;

Pentru ca electricienii s poat executa lucrri n buna sigurant, personalul este supus

urmatoarelor tipuri de instructaje:

instructajul introductiv general, care se efectueaz la angajare, dureaza intre 8 ore i 2 zile n
funcie de specificul inteprinderii; instructajul i verificarea cunostinelor se consemneaz n

fia individual de protecie a muncii;

instructajul la locul de munc; durata nu depaete 8 ore; coninutul, instructajul i

verificarea cunostintelor se consemneaz n fia individual de protecia muncii;

instructajul periodic se executa n urmatoarele cazuri:
lucrtorul a suferit un accident de munc soldat cu incapacitate de munc;
lucrtorul a lipsit mai mult de 40 de zile;
s-a modificat procesul tehnologic, utilaje i tehnici noi;
cand s-au modificat normele de partamentare a muncii

Norme de prevenire i stingere a incendiilor

In medii normale i n special n mediul exploziv se iau masuri care s previn declansarea
unui incendiu sau a unei explozii. Pentru aceasta, n functie de mediu, s-au stabilit o serie de masuri
specifice care trebuiesc respectate dupa cum urmeaza:
Se interzice folosirea n stare defect a instalaiilor electrice si a receptoarelor de energie
electrica de orice fel, precum i a celor uzate sau improvizate;

se interzice ncalcarea reelelor electrice peste sarcina admis;

se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
se interzice folosire instalaiilor electrice neprotejate n raport cu mediul (etansare la praf i

umezeal);
se interzice executarea lucrrilor de intreinere sau reparaie a instalaiilor electrice de ctre

personal necalificat i neautorizat;

se interzice folosirea la corpurile de iluminat i a filtrelor de lumin, improvizaiilor din

carton, hrtie sau alte materiale inflamabile;

se interzice ntrebuinarea radiatoarelor i a reourilor electrice n alte locuri dect cele

stabilite sau n condiii ce prezinta pericol de incendiu;

se interzice utilizarea receptoarelor de energie electrica (fiare de calcat, reouri, radiatoare,
etc.), fr luarea msurilor de izolare termic, fa de elemente inflamabile din ncapere;

BIBLIOGRAFIE

1) St. Popescu - Actionari si automatizari, Editura didactica si pedagogica Bucuresti

2) Boikov A. - Aparate electrice, Editura tehnica
3) Hortopan G. - Aparate electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti
4) Botan N. - Actionarea electrica, Editura tehnica
5) Kelemen A. - Actionari electrice, Editura didactica si pedagogica Bucuresti
6) Mihoc D. - Aparate electrice si automatizari, Editura didactica si pedagogica Bucuresti

Anexe

Siguranta MPR ( mare putere de rupere)

Releu termic

Sigurante fuzibile si automate