Kinetoterapia in recuperarea entorsei

prin inversie la voleibalisti

1. Definitie
Este o afeciune traumatic a gleznei produs printr-o micare forat peste
limitelefiziologice ce determin leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelor
cestabilizeaz glezna, uneori si ale cartilajului articular.Cea mai obinuit (frecvent)
accidentare la nivelul gleznei o reprezint entorsa de glezncare poate consta n ntinderi
ligamentare sau rupturi microscopice sau complete aleligamentelor. Prin umare reprezint o
leziune capsulo-ligamentar dat de o micarefortat, anormal.Dintre toate articulaiile,
glezna este o articulaie particular expus entorselor deoarece, nstabilitatea sa , rolul
fundamental il au muchii.
Entorsele de glezna au nevoie de o medie de 6 saptamani pentru a se vindeca dar in unele
cazuri pot sa dureze chiar 4 luni in functie de severitatea acestora.

2. Simptomatologie
-durere spontana, vie, localizata la nivelul articulatiei. Uneori durerea spontana poate avea
caracter fazic, este puternica imediat dupa accident, descreste treptat (ore) si apoi se
reintensifica putand ajunge la fel de intensa sau depaseste chiar nivelul initial. Ea survine ca
urmare a edemului aparut datorita tulburarilor de circulatie locala prin reflexele vasomotorii
declansate si ntretinute de durere.
-impotenta functionala (incapacitatea de a efectua miscari voluntare n articulatia
lezata) este prezenta imediat dupa accident. n entorsele usoare ea este redusa la o jena
functionala resimtita sub forma de tensiune n articulatia traumatizata. n entorsele grave
impotenta functionala este totala de la nceput si persista vreme ndelungata.
-Culoarea tegumentelor. Imediat dupa accident tegumentele au culoare normala sau
sunt usor nrosite ca urmare a eventualelor traumatisme directe. n entorasele de gradul II
1

si III apar la 24-48 h de la accident echimozele (pete albastru violaceu) n jurul articulatiei
traumatizate. Ele provin din sangele extraarticular, din vasele rupte n momentul accidentului.
-Echimozele intense si progresive trebuie sa trezeasca suspiciunea unei fracturi si
implica realizarea de urgenta a unei radiografii.
-Temperatura locala a tegumentelor este crescuta n entorse, datorita vasodilatatiei
din jurul articulatiei traumatizate.

3. Cauze
Entorsele se impart in 3 grade in functie de gravitatea si complexitatea leziunii .

Entorsa de glezna grad I este cauzat de ntinderea ligamentelor ( in general este

vorba despre ligamentul talofibular anterior si ligamentul calcaneofibular ) .
Simptomele prezente sunt durere i edem ( umfltur ) . In cazul entorselor de grad I
pacinetul poate merge ( poate lasa greutatea pe picior ) insa nu poate fugi sau sri.

Entorsa de glezna grad II este cauzata de ruperea partiala ala ligamentelor ,

talofibular anterior , ligamentul calcaneofibular dar posibil si a talofibularului
posterior si tibiofibular . Edemul este mai pronunat i pot s apar vnti
( echimoze ) datorit acumularii de lichid si sange . Pacienii prezint durere la mers
si instabilitate.

Entors de glezn grad III este cauzat de ruptura total a ligamentelor ( in general
este vorba despretalofibular anterior , ligamentul calcaneofibular dar posibil si a
talofibularului posterior si tibiofibular ) . Glezna este instabila , dureroas si umflata
( acumulare de sange ) i mersul este dificil.lichid si sange . Pacienii prezint durere
la mers si instabilitate .

4. Mecanism de producere
In cazul in care intervine o rasucire interna (inversiune) a labei piciorului fata
de glezna, fortele respective duc la intinderea ligamentelor dincolo de lungimea lor
obisnuita. Daca forta este prea mare, ligamentele se pot rupe. In cazul in care tesuturile
moi ale gleznei sunt supuse unor forte mari, este posibil sa auziti chiar o trosnitura",
urmata de durere si inflamare (umflarea gleznei).
Intensitatea fortei defomante la care este supusa glezna determina gradul de
entorsa a acesteia. O entorsa usoara este o entorsa de gradul 1, entorsa medie este de
gradul 2, iar cea severa este de gradul 3.
5.

Obiective
1)Disparitia sau ameliorarea durerii;
2)Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei;
3)Corectarea pozitiilor vicioase;
4)Refacerea stabilitatii si mobilitatii articulare;
5)Refacerea si imbunatatirea fortei si rezistentei musculare;

6. Program de recuperare
Faza I de tratament
2

- gheata - in primele 24-72 de ore sau pana cand dispare edemul, se aplica pachete de

gheta timp de 10-20 de minute la fiecare 1-2 ore in timpul zilei;

-antiinflamatoare;
- pozitii antideclive ale piciorului;
-compresie - aplicarea unei fase elastice compresive ajuta la reducerea edemului si
trebuie purtata in primele 24-36 de ore. Aceste fase compresive nu ofera protectie, de
aceea este nevoie de gips protectiv mai ales daca se doreste sustinerea greutatii in
piciorul lezat.;
-Electroterapie pentru efectul antialgic, antiinflamator;
-Termoterapie: impachetari cu parafina,baie calda,bai galvanice, bai cu plante;
-Crioterapie;
Rentoarcerea la sport se testeaz foarte simplu prin punerea pacientului s sar doar
pe piciorul traumatizat, care, dac este refcut, nu trebuie s mai doar.
Faza II de tratament:
Aceasta faz ncepe la 1-3 sptmni de la traumatism, atunci cnd edemul a
diminuat mult. Recuperarea este activ. Caut s restaureze proprioceptia,
soliditatea peronierilor si mobilitatea articular. n afara miscrilor active, se fac si
miscri pasive atente, graduale:
- exercitii pentru degete (extensii si flexii active, cu si fr rezistent).
-exercitii pentru sensibilitatea proprioceptiv (cu ajutorul unei mingi: pacientul
cu piciorul pe minge, o roteste, si plimb piciorul pe ea, o loveste usor,
desenarea diferitelor cifre sau litere pe sol din asezat);
-Exercitii de miscare a degetelor de la picioare folosind un prosop.
Acesta se pozitioneaza pe podea si cu ajutorul degetelor de la
picioare in timp ce calcaiul se mentine fix pe podea, se va trage
acesta catre corp si apoi se va indeparta in acelasi mod.

- exercitiile de intindere ale tendonului Achile din asezat alungit cu ajutorul

unui prosop sau banda elastica;

-exercitii pentru intinderea musculaturii posterioare a gambei. Dac este
posibil, aceste exerciii se efectueaz n ortostatism cu faa la un perete i cu
minile la nivelul umerilor fixate pe perete. Se va poziiona piciorul lezat n
spatele celui sntos, stnd pe varf. Se poziioneaz clciul pe podea i
partea posterioar a membrelor inferioare n poziie dreapt. ncet se va ndoi
genunchiul aflat n fa pn cnd se simte ntinderea musculaturii gambei.
3

Se menine poziia pentru 30 de secunde , 2 seturi de cte 10-15 repetri, 2-3

ori pe zi.

Mersul se poate ncepe imediat ce durerile i retragerea edemului l permit.

Glezna trebuie bine contenionat n bandaj sau benzi adezive prinse"n spic".
Odat ce se poate suporta meninerea greutii pe picior fr apariia durerii
sau edemului, se vor ncepe exerciiile de intrire a musculaturii.Aceste
exerciii trebuiesc fcute timp de 3-5 secunde. Se vor face 15-20 de repetri o
dat sau de 2 ori pe zi timp de 2-4 saptmni, n funcie de severitatea leziunii.

-Pentru refacerea echilibrului si a stabilitatii exercitii la placa de echilibru, dar

chiar si pozitionarea doar in piciorul afectat; Exercitii pe gymball din asezat la
marginea mesei.
Tehnici FNP: -Contracie izometric n zona scurtat (CIS).Se execut
contracii izometrice repetate, cu pauz ntre repetri, la nivelul de scurtare a
musculaturii.
-Izometrie alternant (IZA) reprezint executarea de contracii
izometrice scurte, alternative, pe agoniti i pe antagoniti, fr s se schimbe
poziia segmentului (articulaiei) i fr pauz ntre contracii. Se realizeaz
succesiv n toate punctele arcului de micare i pe toate direciile de micare
articular.
-Stabilizare ritmica. Se execut contracii izometrice pe agoniti
i pe antagoniti, n punctul de limitare a micrii; ntre contracia
agonistului i cea a antagonistului nu se permite relaxarea
(cocontracie). Comanda verbal este ine, nu m lsa s-i mic...!.

-Pentru

refacerea mobilitatii

Streching cu ajutorul kinetoterapuetului sau singur cu ajutorul unei benzi

elastice.

tehnnici FNP:

Iniiere ritmic:Se folosete att n hipertonie ct i n hipotonie. Se

realizeaz micri lente, ritmice, mai nti pasiv, apoi treptat pasivoactiv i activ, pe ntreaga amplitudine a unei scheme de micare. n
cazul n care exist o hipertonie care limiteaz micarea, scopul este
obinerea relaxrii;
Micare activ de relaxare opunere.Se folosete n cazurile hipotoniei
musculare ce nu permite micarea pe o direcie. Se execut astfel: pe
musculatura slab, n zona medie spre scurt, dar acolo unde exist o
for mare se execut o contracie izometric. Cnd se simte c
aceast contracie a ajuns maxim, se solicit pacientului o relaxare
brusc (verificat de ctre kinetoterapeut prin intermediul contraprizei),
dup care kinetoterapeutul execut rapid o micare spre zona alungit a
musculaturii respective, aplicnd i cteva ntinderi rapide n aceast
zon de alungire muscular (cteva arcuiri). Urmeaz o contracie
izotonic cu rezisten pe toat amplitudinea posibil.;
Relaxare contracie. Tehnica RO are 2 variante:
1. RO antagonist - n care se va lucra (se va face izometria)
muchiul hiperton;
2. RO agonist - n care se va lucra (se face izometria) muchiul care
face micarea limitat (considerat muchiul agonist).
n ambele variante izometria se va executa n punctul de limitare
a micrii; dup meninerea timp de 5-8 sec. a unei izometrii de
intensitate maxim se va cere pacientului o relaxare lent. Odat
relaxarea fcut, se poate repeta izometria de mai multe ori sau
pacientul, n mod activ, va ncerca s treac de punctul iniial de
limitare a micrii (contracie izotonic a agonistului, fr rezisten din
partea kinetoterapeutului).
Stabilizare ritmica. Se execut contracii izometrice pe agoniti i pe
antagoniti, n punctul de limitare a micrii; ntre contracia
agonistului i cea a antagonistului nu se permite relaxarea
(cocontracie). Comanda verbal este ine, nu m lsa s-i mic...!.

-Pentru

cresterea fortei musculare tehnici FNP:

-Iniiere lent reprezint contracii concentrice ritmice ale

tuturor agonitilor i antagonitilor dintr-o schem de micare, pe toat
amplitudinea, fr pauz ntre inversri;

-Iniiere lent cu opunere este o variant a tehnicii IL, n care se

introduce contracia izometric la sfritul amplitudinii fiecrei micri (att pe
agonist ct i pe antagonist);
-Sencveialitate pentru ntrire;
-Diagonale Kabat
- Inversarea agonistic (IA)
Aceast etapa dureaz ntre 4 si 10 sptmni, dup care pacientii trec la faza a
III-a.

Faza a III de tratament:

Const n renceperea activittii sportive. Este important ca naintea nceperii
exercitiilor s se pun o gleznier. Ea ofer stabilitate mai bun iar contactul cu
pielea amelioreaz activitatea proprioceptorilor. Vor fi continuate exercitiile
pentru recuperarea inversiei gleznei prin inversiuni repetate contra unei
rezistente.

7. Concluzii
Reabilitare a entorsei de glezn ar trebui s fie structurat i individualizat. n faza
acut, accentul ar trebui pus pe controlul inflamaiei, restabilirea gamei complete de
micare, i ctigarea forei. Odat ce dispare durerea, gama de micare i greutate au
fost restabilite, se pune accentul pe exerciii de echilibru pentru a normaliza controlul
neuromuscular.Trebuie s ne amintim c indivizii raspund diferit la diferitele tipuri de
exerciii. Prin urmare, fiecare program trebuie s fie modificat
pentru a se potrivi nevoilor individuale

8. Bibilografie
1)
2)
3)
4)

N.Robnescu. Reeducare neuromotorie;

Manole Lacramioara, (2009), Metode si tehnici de reeducare neuromotorii;
http://ortokinetic.ro/p75-Entorsa+gleznei
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gleznei-si-piciorului/entorsa-deglezna_1618
5) http://www.doctorortoped.ro/glezna-si-picior/afectiuni/glezna-si-picior/entorsa-deglezna.html