Sunteți pe pagina 1din 3

Scala de impulsivitate a lui E.S.

Barratt
Autori: Chiriac Paula
Torok Robert
Ene Radu-Mihai

Introducere
Termenul impulsivitate este frecvent folosit pentru a descrie o persoana care este
predispusa sa actioneze pe capriciu, fara a tine cont de consecintele pe termen lung. Au fost
stabilite mai multe definitii si diferite masuri pentru a examina un comportament impulsive intr-o
varietate de populatii, cum ar fi dependentii de abuzul de substante, adolescent, pacienti cu boli
mintale si cei care sufera de tulburari de alimentatie. Impulsivitatea este un construct complex si
multidimensional. Acesta a fost caracterizat ca o incapacitate de a inhiba comportamentele
adecvate sau sa intarzie satisfacerea, actionand fara chibzuire sau informatii suficiente si
incapacitatea de a corecta raspunsuri nepotrivite. Mai multe caracteristici descriptive i-au
determinat pe unii sa sugereze ca impulsivitatea nu este un construct unitar, ci ma idegraba
cuprinde mai multe fenomene conexe care sunt clasificate impreuna ca impulsivitati. Aceasta
a fost legata de mai multe rezultate negative, inclusive de incriminalitate, delicventa, afacerile
extraconjugale si jocuri de noroc.
Persoanele impulsive ia decizii riscante, aleg recompense imediate in ciuda potentialelor
consecinte pe termen lung (Moeller, Barratt, Dougherty, Schmitz si Swann, 2001). Procesul
decisional este format din mai multe operatiuni, inclusive de evaluare a optiunii, actiunii si
monitorizarea rezultatelor.
Modelul de personalitate pe baza biologica a lu Gray, are 2 factori similari: un sistem de inhibitie
comportamentala care organizeaza un comportament c araspuns la evenimente si recompense
bazata pe sisteme de activare comportamentala (Gray, 1982).
Impulsivitate functionala si impulsivitate disfunctionala
Exista o diferenta intre impulsivitatea buna, care ne ajuta si ne face mai adaptabili, si
impulsivitatea negativa care este distructiva si ne adduce numai necazuri. Folosirea corecta a

fortei instinctului impulsive presupune asumarea riscurilor in paralel cu atenti aconstanta asupr
adirectiei corecte.
Persoanele cu impulsivitate functionala nu isi vor urma cu inconstienta impulsurile pana in
panzele albe fara sa se opreasca si sa examineze traseul. Exista o combinatie delicate intre
incredere si precautie, astfel incat cei care risca si sunt animati de o dorinta puternica au de
castigat.
Persoanele cu impulsivitat edisfunctionala nu sunt in general interesate de o alta cale de cat cea
pe care se afla in acel moment, ceea ce le face atat de periculoase.

Factorii mpulsivi care pot conduce la succes:


1.Asumarea riscurilor
Multi dintre cei mai bogati oameni din lume au ajuns astfel pentru ca si-au asumat
candva un risc. Ei au luat o hotarare indrazneata, considerata de ceilalti nepotrivita, cu sanse
minime de reusita.Pornind de la afirmatia cine nu risca, nu castiga, trebuie sa avem in vedere
miza si sansele de castig. Din momentul in care sunt calculate riscurile, se pot formula strategii
pentru preintampinarea lor sau se pot lua masuri pentru diminuarea acestora.
2.Evidentierea
De multe ori, cand ne aflam in cadrul unui grup, avem tendinta de a respecta aceleasi
norme, de a ramane fideli parerilo rmajoritare.Fara sa iesim in evidenta, prin a spune ceea ce
gandim, prin a face altceva decat ceea ce fac ceilalti, ne conformam grupului. Ne este teama sa
nu fim exclusi, ne este teama sa ne asumam riscurile sociale necesare pentru a lua o decizie in
nume propriu.
Totusi, persoanele impulsive sunt ghidate de o alta caracteristica. Mintea lor este atrasa de o
posibila rasplata, de o dorinta puternica de a reusi.
Cand privim deciziile lor din aceasta perspectiva, nu suntem deloc surprinsi ca un salvamontist
impulsive porneste cu snowmobilul pe deal, in ciuda avertismentelor de avalansa. Cand toti
ceilalti renunta, el iese in evident prin ceea ce incearca sa faca, iar rasplatae ste cu atat mai mare
in cazul in care reuseste.
3.Directia corecta

Pentru a determina o serie de indicatori ai succesului, cum ar fi numarul de promovari


primite de subiecti, venitul lor anual, performanta generala la serviciu, s-au comparat punctajele
obtinute in urma sondajului.
Astfel, s-a constatat ca cele mai precaute persoane primisera cele mai putine promovari, aveau
performante slabe la serviciu, castigau putini bani si nivelul calitatii vietii era mai scazut. Se pare
ca pe masura ce crestea gradul de impulsivitate, crestea si succesul personal, professional si
gradul de satisfactie.
Studiul nostrum urmrete evaluarea unora dintre modalitile de a aciona i de a reflecta n
diferite situaii ale participantiilor.
In prima parte a cercetarii a fost folosit chestionarul ce masoar impulsivitatea,chestionar creat
de E.S. Barratt.S-a aplicat si un al doilea chestionar,chestionarul de msurare a agresivitatii al
luiArnold H.Busssi Mark Perri.
Experimente folosite pentru examinarea impulsivitatii:

1. Martin L.E., Potts G.F. Impulsivity in decision-making: An event related potential


investigation. Personal and individual differences.
Studiul foloseste ERP pentru a investiga impactul de impulsivitate privind evaluarea
optiunii, actiunea si monitorizarea rezultatelor in timpul riscant de luare a deciziilor. Participantii
au ales cardurile de la una dintre cele doua punti, in cazul in care o punte cuprinde valori
ocazionale mari, dar alegerea constanta a puntii ar result apierderea globala; in timp ce cealalta
punte contine valori mai mici ai victoriei individuale, dar ar duce la cresterea in ansamblu.
Rezultate
Nu au existat diferente semnificative intre grupuri in timpul de reactive a alegerii sau proportia
de alegeri riscante.