Problematica lumii

contemporane. Noile
educaii. Educaia
permanent

Lepsa Mihail
Deju Dragos
Constantin Andreea

1. Problematica lumii contemporane

,,

Omul nu poate deveni om dect prin

educaie- spunea Kant, prin urmare omul
nu se nate om: ,, tot ceea ce constituie
umanitate: limbajul i gndirea,
sentimentele, arta, morala nimic nu trece
n organismul noului nscut- fr educaie.

Prin structur, obiective i coninut, educaia trebuie s

rspund necontenit unor exigene ale evoluiei
realitii naionale i internaionale. Semnificaiile i
eficiena actului educativ sunt date de disponibilitile
educaiei de adaptare i autoreglare fa de sfidrile tot
mai numeroase ale spaiului social.
Problematica lumii contemporane, caracterizat prin
universalitate, globalitate, complexitate i caracter
prioritar demonstreaz tot mai pregnant c soluiile
cele mai eficiente nu pot fi gsite prin demersuri i
angajri secveniale, parcelate, ci e nevoie de o viziune
holistic n studierea i decantarea celor mai eficiente
mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se
confrunt omenirea (degradarea mediului, explozia
demografic, proliferarea conflictelor dintre naiuni,

Problematica lumii
contemporane este definita de
urmtoarele caracteristici:

caracter universal - nici o ar de pe glob nu se

poate plasa n afara acestei problematici;
caracter global afecteaz toate sectoarele vieii
sociale, constituind o surs de probleme deschise;
caracter dinamic - o evoluie rapid i greu
previzibil;
caracter pluridisciplinar posibilele soluionri,
ameliorri presupun o intersecie disciplinar;
caracter prioritar i presant - problematica
necesit rspunsuri prompte, deseori fiindnecesare
importante eforturi financiare

2. Noile educatii

Evolutia rapida a societatii

contemporane, analiza problemelor
contemporane si identificarea marilor
teme de meditatie au condus la
constituirea, in plan educational, a unor
raspunsuri specifice prin ,,noile educatii
", prevazute si in programul UNESCO.

 Educatia pentru pace

Educatia ecologica

Educatia pentru participare si democratie

 Educatia demografica

Educatia pentru schimbare si dezvoltare

Educatia pentru comunicare si pentru mass

-media

 Educatia nutritionala

Educatia economica si casnica moderna

Educatia pentru timpul liber

 Educatia privind drepturile fundamentale

ale omului

Educatia pentru o noua ordine

internationala
Educatia comunitara

3. Educatia
permanenta

Conform documentelor Consiliului Europei, Educaia

permanent reprezint modalitatea concret de modelare a
personalitii individului n fiecare moment al existenei
sale, respectiv activitatea intenionat de nvare, realizat
continuu, pentru a fi mbuntite cunotinele, deprinderile
i competenele (R.Dave si B.Schwartz).
Conform Dicionarului de Pedagogie, Educaia permanent
vizeaz activitatea de formare-dezvoltare a personalitii
umane, abordat n totalitatea ei, corelnd stadiile educaiei
cu formele educaiei, coninuturile i factorii acesteia
(ereditate, mediu , educaie).

Obiectivele specifice ale Educaiei

permanente contemporane sunt
sistematizare de ctre R.Dave n 3 mari categorii
:

Obiective convenionale /tradiionale;

Obiective de importan central ;
Obiective instrumentale

OBIECTIVE CONVENTIONALE - sunt finaliti educaionale

clasice, care se refer la nsuirea unor deprinderi, priceperi i
abiliti sociale fundamentale, eseniale i definitorii pentru
capacitatea omului de a se educa permanent : lectur, calcul
matematic/informatic, igienn, noiuni elementare pentru
meninerea sntii etc. .

OBIECTIVE DE IMPORTANTA CENTRALA destinate asigurrii

unei noi caliti a vieii, care din perspectiva educaiei
permanente contemporane vizeaz modul n care oamenii resimt
viaa pe care o triesc, dar i modul n care i concep i i duc
existena

OBIECTIVE INSTRUMENTALE - sunt finaliti ale Educaiei

permanente contemporane care contribuie la realizarea
finalitilor generale i de importan major ale educaiei

FORMELE EDUCATIEI PERMANENTE

CONTEMPORANE

Educaia permanent contemporan reunete, n sintez,

educaia colar i educaia adulilor, prezentnd o varietate
de forme, cum ar fi :
educaia n coli , ndeosebi la nivel
postliceal/postuniversitar, dar i
reconversiile/reciclrile/perfecionrile profesionale;

educaia n familie, de la vrst foarte mica i pn la

sfritul vieii;
educaia n cadrul unor instituii fundamentale, cum
ar fi biserica (ed.moral), armata (ed.pentru pace i
aprare), instituii politice (ed.pentru democraie) etc.;
educaia sub forma libera( prin mass-media;
cercuri,cluburi ale copiilor,excursii)
autoeducaia.

Formele educatiei
permanente

Forme organizate de scoala

- participarea activa a
elevilor la predarea noilor
cunostinte
- raspunderea la intrebarile
prof sau discutii privind
stabilirea unor concepte,
definitii, legi
- particip la efectuarea
unor ex noi d.p.d.v. teoretic
, practic
- prin efectuarea
independenta a anumitor
teme pt acasa
- prin studiul individual
- prin efectuarea unor
referate, eseuri, comunicari
la inceput dirijate de
profesor

Forme organizate de
sistemele de educatie
permanenta:
- cursuri
postscolare/postuniv
ersitare
- cursuri de
perfectionare a
pregatirii
profesionale(reciclar
e)
- cursuri de
management/marketi
ng
- doctoratul
-Pentru cadrele did :
def , gr II , I .

Forme relativ libere ,

spontane de educatie
permanenta:
- educatia masmedia
- educatia prin
activitati cultural,
stiintifice in cercuri
de elevi, cluburi ale
copiilor.
- educatia prin
vizite , execursii,
expozitii, muzee
- educatia lectura
libera , independenta

Autoeducatia este un
proces care implica o
anumita strategie
temporala atat
social, cat si
individuala
Invatarea programata
este un mijloc de
autoinstruire atunci
cand permite initierea
intr-un domeniu care
constituie obiectul
autoinstruirii

Raportul educatie-autoeducatie
Rap educatieautoeducatie depinde de factori interni si
externi.
"Nu exista educatie fara autoeducatie Educatia si autoeducatia
trebuie sa aiba un raport echilibrat si continuu. Autoeducatia nu
este opusul educatiei si nu se identifica cu ea. Autoeducatia are
aceleasi elemente ca si educatia
(scop,obiect,subiect,mijloace,metode).
Individul poate fi subiect al educatiei la orice varsta, autoeducatia
implica un anumit grad de maturitate (preadolesc, adolesc).
Autoeducatia si-a demonstrat necesitatea permanentei. Numai
astfel se poate face fata exigentelor dezvoltarii sociale, economice
si cultural- politice a epocii in care traim. Autoeducatia se
realizeaza numai prin forte proprii, fara ajutorul sau apelul la
factori educativi externi. Autoeducatia este o urmare, dar si o
conditie a eficentei educatiei, este o completare a educatiei.

CARACTERISTICILE EDUCATIEI
PERMANENTE CONTEMPORANE

educaie continu
educaie global
educaie integral
educaie pentru participare i
dezvoltare

Concluzii