Sunteți pe pagina 1din 16

Tehnologia membranelor si aplicatii

Cadru Didactica :

Studenti:

Conf univ.dr.ing Rusu Lacramioara

Busila Oana-Andreea
Nita Ionel

Bacau
2015

Aplicatii ale tehnicilor de


separare prin membrane in
epurarea apelor uzate

Apa industrial reprezint aproximativ un sfert din consumul total de ap, i nu


exist aproape nicio industrie care s nu utilizeze volume mari de ap. Dei unele
industrii utilizeaz ap din ruri i puuri, o mare parte din apa folosit de ctre
industrie este luat din aceeai surs din care are loc aprovizionarea cu ap a
populaiei i este, prin urmare, tratat la standarde de calitate potabil. Acest lucru
nseamn c dei are o bun calitate cu privire la nivelurile microbiene, necesit
totui, n continuare purificare pentru a i se reduce mineralele i materialele
organice din compoziie, n funcie de necesitile specifice zonei n care urmeaz a
fi utilizat. Pentru majoritatea sectoarelor industriale, exist o sarcin semnificativ
de poluant care rezult din activitatea lor. Aa cum s-a afirmat deja, variaia mare
n timp a calitii efluentului poate frna operaia de recuperare a apei i
reutilizarea ei, n multe cazuri, din cauza costurilor ridicate de tratament pentru a
produce ap de calitate, n special prin tehnologii non-barier n cazul n care
performana procesului de tratament variaz n funcie de sarcina hidraulic i/sau
poluant. Pe de alt parte, procesele de membran, care pot oferi un extrem de
selectiv obstacol n calea apei ce urmeaza a fi tratat, sunt mult mai robuste la
schimbrile calitii apei de alimentare i pot oferi ap de nalta puritate.

Membrane i procese de membran.


Exist o serie de definiii ale cuvntului "membran", care pot varia considerabil n
complexitate i claritate. Trei definiii, arbitrar alese din literatura de specialitate
tehnic pertinente din ultimii 20 de ani sunt furnizate mai jos: "O faz de
intervenie care separ dou faze i/sau care acioneaz ca o barier activ sau
pasiv ctre transportul materiei ntre faze" - Societatea European de tiin i
Tehnologie pentru Membrane (acum Societatea de Membrane European); "O
interfa la separarea ntre dou faze omogene i care afecteaz transportul de
componente chimice diferite ntr-un mod foarte specific" - Prof. Heine Strathmann,
fostul ef al Departamentului de Tehnologie de Membran de la Universitatea din
Twente; "Un material prin care un anumit tip de substan poate trece mai uor
dect altele, care prezint astfel baza unui proces de separare" - Prof. George Solt,
fostul director al colii de tiine ale Apei, Cranfield. n sensul acestei discuii, n
legtur cu tehnologia de tratament cu membrane pentru apele uzate, definiia Solt
poate fi considerat adecvat: proprietatea membranei care permite separarea
componentelor i/sau apei este de interes vital pentru multe procese de membran.
n unele cazuri, membrana poate aciona astfel nct s se extrag poluanii din
apele uzate, sau s se transfere componente specifice (cum ar fi oxigenul) n ea.
n prezent, procesele angajate extractive includ: electrodializ (ED), dializ,
pervaporaie (PV) i transferul de gaze (GT). n aceste cazuri, membrana este
angajat pentru a permite ptrunderea selectiv a componentelor specifice

dizolvate n ap. De o mare importan industrial sunt procesele de filtrare prin


osmoz invers (RO), nanofiltrarea (NF), ultrafiltrarea(UF) i microfiltrarea (MF).
n aceste procese apa trece prin membran sub o presiune aplicat, lsnd poluanii
n form concentrat pe partea nepermeabil a membranei. Dac nu vom considera
cererile de membrane pentru hemodializ, atunci procesele de filtrare conduse sub
presiune reprezint aproximativ 75% din vnzrile de membrane i se datoreaz
aplicaiilor de tratare pentru separare a apelor industriale i municipale.
Dei materialele membranelor variaz mult n funcie de compoziia lor chimic i
tipul de proces, obiectivele principale n fabricarea membranelor sunt ntotdeauna
aceleai. Un material ideal va avea rezisten mecanic rezonabila i va menine o
capacitate mare. O structur fizic optim pentru orice material de membran este
caracterizat de:
- o porozitate mare;
- un strat subire de material;
- o gam ngust a dimensiunilor porilor;
- va fi selectiv la ptrunderea constitutivului dorit.
Materialele pentru membran pot fi clasificate n dense i poroase i, de asemenea,
n funcie de mecanismul prin care separarea este efectiv realizat. Separarea cu
membrane dense se bazeaz ntr-o oarecare msur pe interaciunile fizicochimice
dintre componentele ce ptrund i materialul membranei. Membranele poroase, pe
de alt parte, realizeaz separarea mecanic, bazat pe excluderea de mrime
(cernerea), n funcie de dimensiunea materialului supus separrii n raport cu cea a
porilor. Deoarece unele membrane prezint proprieti care pot fi asociate cu mai
mult de un tip de proces, graniele dintre procesele membranare adiacente sunt
oarecum neclare. De exemplu, IUPAC (1985) precizeaz c limitele superioar i
inferioar pentru orice proces caracteristic de membran pentru UF, sunt 2 i 50
nm; potrivit lui Kesting (1989), aceste limite sunt de 1 i 20 nm. Membranele pot
fi, de asemenea, clasificate n funcie de compoziia materialului din care sunt
confecionate, care este fie organic (polimer), fie anorganic (ceramic sau metalic),
fie pe baza structurii lor fizice, de exemplu, morfologia lor. Morfologia
membranelor depinde de natura exact a materialului i/sau a modului n care este
procesat. n general, ns, membranele angajate n procese de diferen de presiune
tind s fie anizotrope: au simetrie ntr-o singur direcie, i, prin urmare, sunt
adesea menionate ca asimetrice, astfel nct dimensiunea porilor lor variaz cu
adncimea membranei. Configuraii ale modulelor membranare (utilajelor de
separare cu membrane) mai des ntlnite sunt: cu membrane plate (fig. 1), cu

membrane tubulare (fig. 2), cu membrane hollow fiber (fig. 3) i cu membrane


spirale (fig. 4).

Fig. 1. Membrane plane

Fig. 2. Membrane tubulare

Fig. 3. Membrane hollow fiber

Fig. 4. Membrane spiral

Scheme tehnologice pentru procese de membran. Mai jos vom prezenta


diverse sisteme de tratare a apelor uzate, rezultate din diferite procese (ape uzate
menajere, reziduuri din termocentrale, din rafinrii, din fabrici de procesare a
crnii de pasre), toate avnd n comun sistemele de membrane pentru separare
(figurile 5-10).

Fig. 5. Sistem de tratare dual pentru tratarea apelor uzate menajere


(Source: Tanninen et al.)

Fig. 6. Diagrama de proces pentru tratarea apei rezultata la procesarea


carnii de pasare (Source: Tanninen et al.)

Fig. 7. Sistem hibrid cu membrane pentru tratarea apelor


uzate de la o fabric de celuloz i hrtie (Source: NystrBm
et al.)
ntruct utilizarea apelor uzate municipale reciclate a fost practicata pentru un
anumit numr de ani, utilizarea apelor uzate reciclate n industria petrolier a fost
limitat. Cu toate acestea, nsprirea reglementrilor efluentului i diminuarea
livrrilor de ap potabil au generat Ecoterra, no. 29, 2011 84 interes n tratarea
apelor reziduale de la rafinrie pentru reutilizare. Din punct de vedere istoric, apele
uzate de la rafinare au fost tratate pentru diferite grade de calitate a efluenilor, prin
intermediul ulei/separarea apei i tratarea biologic secundar. Acest nivel de
tratament nu a fost capabil s produc o calitate a efluentului care s fie adecvat
pentru reutilizarea n procesul de rafinare. Evoluiile recente n tehnologia
membranei au permis rafinriilor s pun n aplicare strategii de tratare a apelor
uzate care permit ca acestea s fie tratate i refolosite.

Fig. 8. Diagrama de proces pentru tratarea apelor uleioase (Sursa:


Kyburz and Meindersm)
Figura 9 prezint o comparaie ntre configurarea unui sistem de tratament teriar
cu tehnologie membranar pentru tratarea apelor reziduale uleioase i un proces
tipic de tratament biologic care produce eflueni de o calitate mai slab. Un proces
biologic transform materia organic dizolvat n biomas.

Fig. 9. Comparaie ntre configurarea unui sistem de tratament


teriar cu tehnologie membranar pentru tratarea apelor
reziduale uleioase cu un proces tipic de tratament biologic care
produce eflueni de o calitate mai mic

Procesele tipice biologice, cum ar fi sistemul convenional cu nmol activ, elimin


majoritatea componentelor organice dizolvate, ns efluentul din acest proces
poart o ncrctur de solide suspendate care l face nepotrivit pentru refolosirea
direct sau pentru alimentarea unui proces de osmoz invers. Acest lucru se
datoreaz eficienei limitate a procesului de limpezire i, n special, sensibilitii
acestui proces de separare lichid-solid. Tratamentul teriar cu nmol activ Ecoterra,
no. 29, 2011 85 convenional al efluentului s-a dovedit a fi un mijloc eficient de a
produce ap potrivit pentru alimentarea unui sistem ROSDI cu valori mai mici de
3.
Principalele avantaje ale acestui sistem de operare sunt tolerana la concentraii
variabile de solide n suspensie care pot rezulta din procesul biologic aflat n
amonte i capacitatea de a furniza o biodegradare complementar sau tratare
chimic. Procesul de membran cu bioreactor const dintr-un reactor biologic
integrat cu un sistem de membran de ultrafiltrare care nlocuiete o instalaie
clasic, nmolul activat constituind filtrul final pentru controlul biomasei. n
aceast configuraie, separarea se realizeaz prin filtrare, mai degrab dect prin
decantarea gravitaional, ceea ce nseamn c i calitatea efluenilor este
independent de caracteristicile nmolului.

Fig. 10. Shema de flux pentru tratarea apei de mare prin RO (Sursa:
Rahman)

Tehnologia de epurare MBR (Membrane Bio Reactor)


Avantaje
Statiile de epurare pe membrane MBR prezinta cateva avantaje majore fata de
tehnologiile traditionale de epurare a apelor uzate:
calitatea efluentului (a apei epurate) este foarte ridicata, incadrandu-se in
limitele impuse de norma nationala NTPA001; Aceasta caracteristica este
data de filtrarea efluentului prin membranele microporice si controlul strict
al procesului de epurare prin PLC;
mai mult, tehnologia de epurare pe membrane asigura respectarea normelor
maxime de deversare care vor intra in vigoare la nivel european din anul
2015, valori limita pe care majoritatea proceselor de epurare clasice
probabil
nu le vor putea atinge;
tehnologia de epurare pe membrane MBR nu mai necesita existenta unui
decantor secundar, avand ca rezultat o amprenta la sol mult mai redusa, in
medie de pana la 50%;
tehnologia de epurare pe membrane nu necesita adaos de biopreparate pentru
functionare, asa cum necesita majoritatea statiilor de epurare conventionale
in container ;
statiile de epurare pe membrane MBR functioneaza complet automatizate,
procesul de epurare a apei uzate fiind controlat si monitorizat de PLC
(calculator de proces industrial), necesitand astfel un minim de cunostinte
de operare din partea beneficiarilor. Automatizarea avansata permite
inclusiv transmiterea de date, dispecerizare, operare de la distanta si
integrarea in sisteme de tip SCADA.

Domenii de utilizare ale statiilor de epurare a apelor uzate in container MBR :

sate si comune, cartiere;


unitati industriale, in functie de datele de intrare ale apelor uzate;
unitati militare;
alte tipuri de zone canalizate si neracordate la statii de epurare, cu un numar
mai mare de 500 L.E. (locuitori echivalent);

retehnologizarea statiilor de epurare clasice (bazine din beton)


subdimensionate sau ale caror date de functionare s-au schimbat substantial.
Retehnologizarea se realizeaza prin montarea de pachete de membrane in
bazinele existente, impreuna cu sistemele de monitorizare si control proces.

Descrierea tehnologiei de epurare a apelor uzate in container MBR


Treapta de epurare mecanica
Apa uzata menajera este colectata intr-o statie de pompare notata SP au si apoi
pompata intr-un modul compact de tratare mecanica compus din gratar fin cu
tambur rotativ si deznisipator-separator de grasimi. Evacuarea nisipului se face
automat intr-un container instalat la marginea modulului. Deasemenea grasimile
sunt colectate intr-un container pubela .Reziduurile solide si suspensiile grosiere
sunt evacuate prin intermediul unui transportor intr-un sistem etans cu sac montat
intr-un container standard, evacuarea din statie facandu-se periodic. Modulul
functioneaza complet automatizat functie de senzorii de nivel montati in cuva de
inox.

Treapta de epurare biologica


Apa pre-epurata este colectata intr-un bazin de omogenizare debite si concentratii
si apoi este pompata automatizat in modulul de epurare biologica este pompata
automatizat in modulul de epurare biologica.
Rolul bazinului de omogenizare este de a egaliza debitele, precum si de a
omogeniza apa uzata astfel incat aceasta sa aiba caracteristici fizico-chimice
uniforme. Timpul de retentie mediu calculat este de circa 1-3 ore, suficient pentru
atenuarea varfurilor de debit.
Bazinul de stocare-omogenizare va fi dotat cu un mixer submersibil cu ax orizontal
care are rolul de a mentine apa uzata cu structura omogena, fara a avea depuneri
sau materie in suspensie la suprafata apei.
Mixerul submersibil va avea functionare continua pentru asigurarea omogenizarii
apei uzate pre-epurata mecanic. Apa uzata, continand substante organice usor
biodegradabile (CBO) este pompata in reactorul biologic de epurare, cu ajutorul

unor electropompe submersibile, care functioneaza corelat cu senzorul de nivel


montat in bazin.
Procesul de epurare in totalitate, are ca scop degradarea completa a compusilor
organici si reducerea substantiala a azotului si fosforului. Intreg sistemul este
construit in 1 sau 1+1 containere cu radierul plat si partea superioara acoperita cu
gratare pietonale scara de acces si mana curenta.
Procesul de epurare biologica cu namol activat tip MBR se desfasoara in conditii
strict aerobe in 3 faze succesive. Aerul necesar procesului este furnizat prin
intermediul suflantelor montate in cabina de adapostire a statiei de epurare, de
asemenea tip container.
Pe perioada fazei de aerare se creste raportul F/M (scazut in prealabil), marindu-se
deci incarcarea organica a namolului, fapt care imbunatateste procesul de
nitrificare (formarea NO3 - azotatilor din NH4 - amoniu) si procesul de stabilizare
a namolului.
In conditii anoxice, in absenta oxigenului dizolvat, azotatii (NO3-N) formati
anterior sau care au ramas inca in sistem sunt redusi , adica sunt transformati
(redusi) in azot gazos care trece in atmosfera. Procesele au loc in paralel cu
degradarea substantelor organice usor biodegradabile (CBO). Procesul se numeste
denitrificare.
Pentru separarea namolului biologic de apa epurata in sistemul integrat MBR, se
utilizeaza module cu membrane cu microfiltrare, imersate direct in reactorul de
proces cu namol activat (bioreactor). Membranele sunt asamblate sub forma
modulara (cateodata acestea sunt denumite casete) coborate pe ghidaje direct in
bioreactor.
Modulele sunt compuse din membrane, suport pentru membrane, racorduri de
admisie si de evacuare si suport al structurii in ansamblu. Membranele sunt supuse
la vacuum (< 50 kPa) care aspira apa (permeatul) prin membrane, retinand solidele
in modul. Pentru a mentine TSS in interiorul bioreactorului si pentru a curata
membranele exterioare, se introduce aer comprimat printr-un distribuitor aflat la
baza modulului cu membrana. Datorita bulelor de aer care se ridica la suprafata, se

realizeaza curatarea suprafetei membranei; aerul asigura de asemenea oxigenul


care ajuta la mentinerea conditiilor aerobe.
Aerarea in bazin se face cu sisteme de aerare cu bule fine prin tuburi cu membrana.
Sistemul de aerare este repartizat pe radierul bazinului in 2-4 grupuri.
Acest tip de separare apa/namol este utilizat cu scopul obtinerii unei eficiente
ridicate privind calitatea apei epurate si de asemenea pentru a obtine un namol
biologic usor deshidratabil.
Functionarea modulului de epurare biologica tip MBR este complet automatizata
controlata de un calculator de proces.
Procesele de denitrificare si nitrificare au loc la intervale presetate prin calculatorul
de proces.
Alimentarea cu aer este controlata si reglata printr-un sistem de masurare analogica
a oxigenului dizolvat din bazin cu limite minim/maxim, presetate in calculatorul de
proces.
Nivelul apei in bazin si modul de evacuare a apei uzate catre emisar sunt
deasemenea controlate de calculatorul de proces. Pentru reducerea fosforului, se va
realiza dozare de coagulant (clorura ferica sau alt coagulant, ex.: PAX) ce asigura
precipitarea fosforului, prin intermediul instalatiei de dozare prevazuta in
containerul tehnic.
Inainte de evacuare in emisar, apa epurata este dezinfectata printr-un sistem de
dezinfectie cu ultraviolete (UV) sau hiploclorit in functie de solicitare.
Instalatia de dozare cu ultraviolete este prevazuta cu camera de linistire inainte de
trecere in camerele de dezinfectie propriu-zisa, cu sistem de curatare automata a
lampilor si este amplasata in containerul tehnic. Functionarea este automata
corelata cu calculatorul de proces al intregului sistem.

Treapta de tratare a namolului


Prin intermediul unei electropompe submersibile namolul activat in exces
(stabilizat) este pompat intr-o unitate de deshidratare cu saci filtranti. Inainte de

instalatia de deshidratare, namolul trece printr-un mixer static unde se amesteca cu


polimerul dozat prin instalatia de preparare si dozare a polimerului. Amestecul
namol-polimer este introdus in filtrul cu saci sub presiune prin intermediul unui
compresor.
Sacii cu namol deshidratat sunt indepartati manual cu un carucior mobil furnizat
impreuna cu instalatia. Concentratia in suspensii solide a namolului deshidratat
este de circa 20-25 %. Temporar sacii sunt depozitati pe platforma betonata
urmand a fi evacuati din statie in baza unui grafic de evacuare a deseurilor.
Namolul deshidratat poate fi utilizat ca ingrasamant pe camp, dupa ce in prealabil
se testeaza compatibilitatea lui cu solul aferent.

Sistemul de automatizare si control al statiei de epurare


Statia de epurare este dotata cu sistem de automatizare completa, avand prevazut
un sistem de monitorizare al statiei cu PLC, (calculator de proces industrial)
montat pe tabloul de comanda si control. Toate componentele principale ale statie
de epurare pot fi vizualizate prin programul de automatizare, inclusiv starea de
functionare. In caz de avarie aceasta este semnalata pe panou, dar si acustic sau cu
semnalizare optica, cu posibilitatea de transmitare a datelor la distanta (standard).
Toate utilajele statiei de epurare in container tip MBR au prevazute in panoul
electric de automatizare si control protectii electrice, termice si de umiditate pentru
evitarea defectiunilor si sporirea duratei de viata a echipamentelor.
Pentru acei utilizatori care nu sunt familiarizati cu operarea PLC, furnizam pe
panoul electric si o schema mimetica a statiei de epurare in container tip MBR.
Toate echipamentele statiei de epurare in container tip MBR sunt reprezentate
grafic, cu LED-uri de stare si butoane pentru operarea in regim manual.
La cerere, este asigurata transmisia de date la distanta si prin modul BMC. Acesta
da posibilitatea beneficiarului de a urmari si controla aplicatia la distanta, de la un
calculator PC instalat intr-o alta cladire (administrativa, de birouri, etc.) impreuna
cu alte sisteme instalate in incinta (sistem de incalzire, monitorizare supraveghere
incinta, iluminat, etc.).

Bibliografie:
1. http://www.ecoterra-online.ro/files/1331042113.pdf
2. Ct P., Simon R., Mourato D., 2001 - New developments in immersed
membranes, In proceedings of AWWA Membrane Technology Conference &
Exhibition, San Antonio, TX, March 4-7, 2001

3. http://www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/nr_91/nr91_art.asp?artnr=05
4. Bargemann G., Timmer M., Horst C., 2004 - Nanofiltration in the food
industry, In Nanofiltration (eds. A. I. Schafer, A. G. Fane, T. D. Waite) Elsevier:
Oxford, UK, pp. 305-328
1. 5. Ct P., Cadera J., Coburn J., Munro A., 2001 - A new immersed membrane

for pre-treatment to reverse osmosis, In proceedings of European Conference


on Desalination and the Environment: Water Shortage, Lemessol, Cyprus, May
28-31, 2001