Constiinta etnic - constiinta apartenentei la o anumit categorie etnic - sentiment de identificare cu aceasta.

Constiinta apartenentei conceptia de sine definita in termeni etnici care pretinde o obr ie comn i mpr irea
unui sau mai multe asemnri din urmatoarele elemente(cultura, limba, rudenie) si masura in care membrii unui grup
si-au cristalizat elementele propriei etnicitati.
Constiinta etnic este formata din 2 elemente:
- Componenta cognitiv: repr.elementele cognitive ce le are individuld espre etnia din care face parte.
- Componenta afectiv: emotiile pozitive sau negative care rezulta din apartenenta la aceasta etnie.
Identitatea etnic este un construct multidimensional definit prin implicarea in practicile culturale si activitatile
propriului grup etnic, atitudinile pozitive, fata de memoriile grupului, atasament si mindrie
etnic, sentiment de securitate determinat de apartententa la grup.
Formarea identitatii etnice incepe inc din copilarie(perioada egocentrismului pina la 5 ani) si mult conteaz la
formarea identitatii si familia. Primul care analizeaz formarea identitatii etnice este S. Phinney studiind schimbarile
ce au loc la nivelul identitatii etnice identifica ca formarea acesteia este influentata de 2 dimensiuni:
- Pstrarea sau identificarea cu cultura original.
- Adaptarea sau identificarea cu noua cultur.
Etapele formrii identitatii etnice:
1.Etapa de pregatire si explorare in care identitatea etnic este preluata fara prea multe intrebari si analize de la
familie si prieteni.
2.Etapa experimentrii presupune intilnirea individului cu prejudecatile celorlalti, diversele atitudini negative din
partea diverselor grupuri etnice.
3.Etapa intoarcerii la cultura proriului grup explorarea continutului si consecintelor apartenentei etnice.
5.Etapa internalizarii sau atasamentului presupune formarea sentimentului de securitate determinat de apartenenta la
grup.
Criteriile de definire a identitatii etnice:
1.Obiective limba, teritoriul, istoria, dac lum ca arta-cultura.
2.Subiectivi mituri, reprezentari, stereotipuri, dac lum ca elemente folclorile-cultura.
In dependenta de criteriile respective definim aspectul de apartententa. Cu cit se bazeaz mai mult pe criteriile
obiective, cu atit mai mult nu se pune la indoiala identitatea etnica, permite intarirea si mentinerea acesteia.
Factori determinanti ai identitatii etnice:
1.Resurse simbolice prestigiul si reputatia sociala pe care o are grupul etnic, daca acesta are o imagine pozitiva in
exterior eu voi crea o identitate pozitiva si ma voi simti mindru de apartinere la ea.
2.Favorizarea ingrupului - atituniea pozitiva fata de propriul grup etnic pentru a amentine o atitudine favorizanta
fata de ingrup membrii dezvolta diverse strategii ce au ca scop ridicarea stimei de sine.
3.Defavorizarea din partea celorlalti presupune ciocnirea cu diverse stereotipuri etnice din partea
outgrupurilor(competitie...)
4.Limbajul nivelul de cunoastere si utilizare a limbajului reprezinta componenta fundamentala al identitatii
etnice(scade din perceptia mea ca persoana din etnia din care fac parte)
5.Specificul societatii individualiste versus colectivitate n societatile colectiviste identitatea etnica este mai inalta,
comparativ cu cele individualiste, unde accentul cade pe propria persoana.
6.Statutul categoriei etnice in ierarhia sociala insatisfactiile in raport cu pozitia economica si sociala a grupului
etnic, statut ecnonomic mai inaint cu atit identitatea este mai mare.
7.Numarul mic de membri nivelul identitatii este mai mare in cadrul gr.minoritare.
8.Sentimentul de amenintare, injustitie, sau inechitate sociala atunci cnd grupul etnic este supus diverselor
amenintari, inegalitati, sin partea celorlalte etnii, creste nivelul identitatii etnice.
Fenomenul etnificarii reprezinta o serie de strategii complexe ale actorilor sociali si politici prin care factorul
etnic este adus in prim plan in viata politica, formal, informala. Etnificicarea joaca rolul de criteriu dominant al
clivajelor sociale si repr.sursa principala in mobilizarea politica si a actiunilor colective.
Paradigmele explicrii etnificarii:
1.Paradigma cultural atitudinala in procesul de analiza a fenomenului etnificarii se face apel la factorii
simbolici(limba, istorie comuna, traditii, valori)
2.Paradigma costurilor si beneficiilor in analiza fenomenului etnificarii se tine cont de teoria alegerii rationale, cu
cit mai mari beneficiile cu atit luam o anumita decizie). In sec 21 se tine cont de teoria alegerii rationale,ulterior dup
nastere persoana isi poate alege o alta etnie.

Fenomenul etnificarii nu presupune identitate etnica, ea se bazeaza mai mult pe c tiguri nu pe mndrie...
Naiune este o entitate superioar grupului etnic, are atribu ii distinctive, simboluri, proprii de care membrii ei sunt
legai prin emoii i sentimente puternice, precum steagul, imnul, srbtorile naionale, recunoscute prin capacitatea
simbolic de reprezentare a ntregii societi n faa ei nsi i n faa lumii. ntre grupul etnic i naiune este un raport
de la parte la ntreg, naiunea cuprinznd grupurile etnice ca pe componente organice ale vieii sociale, economice i
culturale.
Termenul de stereotip a fost propus de Lippman ce reprezinta un ansamblu de opinii si convingeri privind trasaturile
de personalitate si comportament a unui grup etnic. Compus din 2 cuvinte grece ti : stereo fix; typos caracter.
Formarea stereotipurilor: Statutul grupului, natura relatiei cu acest grup, compararea etnic (ascendent, descend)
Funciile : 1.De explicare social(incercarea de a intelege evenimentele sociale prin identificarea unui grup perceput
ca fiind responsabil). 2.De justificare social(stereotipurile sunt specifice unui grup pentru a justifica actiunile in
raport cu acest grup). 3.De difereniere social(stabilirea unei identiti pozitive pentru grupul de apartenten ).
Stereotipurile pozitive au un scop de a promova si creste imaginea grupului etnic, cele negative de a devaloriza
imaginea outgrupului.
Prejudecata este o atitudine fata de un anumit grup etnic ce se bazeaza pe o anumita incarcatura afectiva, are o
functie instrumentala ce permite prelucrarea diverselor elemente cognitive.
Tipuri de prejudeci :
1.Sexismul prejudecata mpotriva barbatilor, femeilor.
2.Antisemitismul fat de evrei.
3.Rasismul fata de anumiti indivizi ce fac parte unei anumite rase.
Discriminarea presupune comportament negativ fata de membrii unui grup social. Etapele: Atacul verbal,
evitarea, tratarea negativ spre polul negativ, exterminarea.
Personalitatea este o sintez a interaciunilor dintre caracteristicile i procesele psihice care determin moduri
specifice i relativ constante de a reac iona i ac iona.
Personalitatea modal este o structur de personalitate surprins ntr-un portret colectiv care selecteaz trasaturile
psihice cu fregvenele cele mai radicale ntr-o colectivitate. Este un construct ob inut pe baze statistice si desemneaz
un set de caracteristici comune unei populatii sau categorii etnice, personalitatea tipica a unei culturi.
Perspective teoretice n studiul personalitii :
1.Culturalismul susine ca n studiul personalitatii modale rolul il are cultura ce este perceput ca pattern care
determina forma comportamentelor si a reprezentarilor. coala cultural i personalitatea are urmtoarele postulate:
Continuitatea(traumele din copilarie produc fixatii, anxietate, nevroze care la adult are efecte asupta culturii sale,astfel
nu exista pers.identice), uniformitatea(fiecare are personalitatea proprie format prin integrarea culturii in profilul
personalitii) omogenitatea(fiecare cultura tinde spre trsturi omogene, coerente), despr irea(culturile sunt
separatele unele de altele, dar totui preiau unele aspecte ce le permite s coexiste). Reprezentantii de baz sunt :
R.Benedict care susine c cultura reprezint un model coerent de gndire si actiune.Distinge 2 tipuri de societati,
apolinice(legea msurii, echilibrului, moderaiei); dionosiace(scopul i dorinta suprem este excesul si emotia).
Personalitatea multimodal desemneaz existenta mai multor tipuri de personalitati in cadrul societatii complexe
si deriva din termenul de personalitate modala. Pentru a putea crea un profil a persoanei unei etnii trebuie sa tinemm
cont de diversele roluri pe care le are, de apari ia etniei i schimbrilor ce au loc n aceast societate.
Direcii de cercetare a personalitii modale i multimodale :
1.Creionarea(conturarea) prin studii de caz pe e antioane cu volum redus. Chestionare, analiza datelor
biografice,interviuri.
2. Studiul documentelor colective a personalitilor marcante sau a produselor culturale .
3.Studiul modalitilor de educare i socializare a copiilor a unei etnii.
Etnofaulismul a vorbi de ru pe cineva. Sunt etichetri negative utilizate doar pentru a descrie outgrupurile etnice.
Etnocentrismul pozitia celor ce considera ca felul lor de a fi, gindi, actiona, trebuie sa fie preferat tuturor. Este o
atitudine care consta in a te raporta la regulile si normele etniei proprii pentru ai judeca pe altii. Dou atitudini ale
etnocentrismului : ideii mrite si pozitive fata de atributele propriului grup etnic i sprecierea exclusiv negative a
outgrupurilor etnice.

Simbolul un obiect, imaginea, actiune cu o valoare spirituala care este perceputa de noi ca fiind reprezentantul sau
substitutuul unui fenomen sau eveniment. Reprezinta o relatie stabilita in timpul istoriei in conditiile colectivitatii
specifice. Asocierile: personale(asociatiile personale in dependenta de propria experienta); culturale(asocierea
specificului culturii); universal(asociatiile cu aceai semnificaie la nivel individual si colectiv la variate culturi).
Clasificarea simbolurilor:
I.
Clasificarea general
1.Individuale apar n vis, fantezii, nevroze, psihoze. Fiecare individ are propriile sale vise n dependen de propria
experien.
2.De grup se consolideaz n procesul existenei i activit ii unui anumit grup social.
II.
Mircea Eliade propune:
1.Uraniene cele care reprezint fiinele cere ti, zeii, furtuni, vnt, ploaie, epifanii acvatice, sirene, nimfe, pe ti.
2.Chtoniene elemente ca pmnt, pietre, femeia, fertilitatea.
3.Spaiului i timpului dinamica venic a trecerii timpului, clepsidra, ceasul, aerul.
III.
Sigmund Freud, propune:
1.Simboluri orale 2.Simboluri anale 3.Simboluri sexuale.
IV.
Gustav Jung, propune:
1.Individuale exprim aspectul vieii psihice a unui individ, accentundu-se pe problemele sale personale i
elementele vieii cotidiene.
2.Naionale unitile psihice i culturale ale unei etnii.
3.Socioumane puine la numr, prezente latent n psihicul uman, din cadrul diverselor etnii i rase.
V.
G. Durand, propune:
1.Categorie (Simboluri diurne)
- tereoform arhetipul cpcunului i bestiarul.
- nictoforme simboluri tenebre, elemente ascunse ale zilei(femeie fatal-meduza), plcere sexual, pianjen.
- cataforme care se bazeaz pe fric, sunt legate de plcerile digestive i sexuale.
- ascensionale legate de spad, muntele sacru, rzboinicii, arcul.
- spectaculare soarele, lumina, albul, coroana, auriul, azuriu.
2.Categorie(Simboluri nocturne)
- inversrii noaptea, culorile nopii, plcerile sexuale, ncastrarea.
- intimitii mormntul, casa, odihna, laptele.
- ciclice ciclul lunar(fazele lunii), calendarul, ciclul vegetal, elementele de jertf.
VI.
Categorie
1.Religoase obiectele, miturile ce descriu o anumit religie, artefactele(crucea, pa tele), i persoanele.
2.Politice obiecte, personaliti asociate cu diverse curente politice, pentru promovarea politicii.
3.Culturale obiectele ce desemneaz diversele elementele unei culturi date.
Funciile simbolurilor:
1.Funcia pedagogic sau terapeutic simbolurile au un rol hotrtor n formarea copilului i adultului. Ele reprezint
un mijloc adecvat de dezvoltare a imaginaiei creatoare i a gndirii simbolice.
2.Funcia de socializare plaseaz simbolurile n rndul factorilor car determin inser ia n realitate. Ele pun individul
n legtur cu mediul social specific, drept consecin a faptului c fiecare grup social i fiecare epoc i are
simbolurile sale. Ele exprim identitatea de sine i perenitatea valorilor.
3.Funcia de rezonan implic ecoul pe care l au acesteia n con tiin a individual sau colectiv, astfel trebuie
deosebite simbolurile vii i cele moarte. Sunt vii dac declan eaz n om o rezonan puternic, afectiv, intelectual,
spiritual). Sunt moarte dac ele nu mai reprezint n mentalul individual i colectiv dect obiecte exterioare, limitate
la semnificaia lor obiectiv.
4.Funcia transcendental are drept coninut contrariilor. Face posibil armonizarea exigen elor care difer de
la un individ la altul, i de la o comunitate la alta.
5.Funcia de transformare simbolul permite transformarea energiei con tiente n energie necesar omului pentru a- i
organiza viaa psihic.
6.Funcie exploratorie permite sesizarea unor elemente din cadrul simbolului pe care ratiunea nu le poate defini.
7.Funcia de substituie mijloc destinat si camuflat a unor trairi afective ce intra in sfera constientului.
8.Funcia de mediere confer simbolului rolul de liant a unor elemente care tin de mediul intern li spiritual al omului
i de mediul extern.