STUDIU PRIVIND RENTABILITATEA CULTIVRII I COMERCIALIZRII GRULUI

N REPUBLICA MOLDOVA
Descriere general
In sistemul economiei planificate in conformitate cu normele metodologice de
exploatare a terenurilor agricole si in scopul conservarii fertilitaii solului, culturile
cerealiere trebuiau sa ocupe o suprafata de 52-55% din total teren cu destinaie
agricol. A fost ns o tendinta de micsorare a suprafetelor destinate cerealelor pe
masura ce se complica structura ramurii de fitotehnie (majorarea suprafetelor de vii,
livezi si culturi tehnice): an. 1940 1672.2 mii ha, an. 1960 822.3 mii ha, an. 1970
831.5 mii ha, an. 1980 842.2 mii ha si an. 1990 745.7 mii ha in timp ce recolta
griului se marea de la 7-8 c/ha in an. 1940 pina la 30 chintal/ha in anii 80. Volumul
mediu anual de producere a cerealelor in Moldova in anii 60-80 s-a stabilizat la nivelul
de 1600-2700 mii tone, inclusiv 700-1000 mii tone de griu.
In cadrul economiei planificate normele de consum a griului alimentar in Moldova pina
in anul 1990 au fost: consumul intern pentru necesitatile populatiei (piinea) 400 mii
tone, fondul de semincier 100-110 mii tone, rezerva de stat, care se innoia anual
30.0-50.0 mii tone. Balanta de producere a griului alimentar si a celui de o calitate mai
joasa - furajer in anii 80 era in proportie 40:60. Standardele pentru griul ce se
foloseste la coacerea piinii erau: componenta de gluten minim 18%.
Dinamica productiei de cereale, griul fiind cultura de baza pentru producerea
piinii, in anii 70-90 a atins urmatoarele marimi medii anuale: anii 1971-1980 983.0 mii
tone, anii 1981-1990 932.7 mii tone, anii 1991-1995 1062.2 mii tone si anii 19962000 860.2 mii tone. In anii 90, recolta maxima de griu s-a inregistrat in anul 1990
(1129 mii tone), anul 1993 (1393 mii tone), anul 1995 (1126 mii tone) si anul 1997 (1153
mii tone), n anul 2001 (1181 mii tone) si anul 2002 (1113 mii tone) dupa care n 2004 a
constituit 101,6 mii tone.
Pe parcursul ultimilor ani volumul relativ mare al productiei de graului a fost realizat
preponderent datorita lrgirii suprafeelor insamantate de la 220-280 mii ha in anii 80 la
340-370 mii ha in a doua jumatate a anilor 90, extinzandu-se si mai mult, in anii 2001 si
2002 (433,9 si 442,7 ha respectiv), n ultimii trei ani suprafeele tind s se micoreze
uor. A sporit semnificativ si cota graului in structura terenurilor alocate culturilor
cerealiere: de la 34,6% in 1985 la 38,7% in 1995-2000 si pana la 40-41% in 2001 si
2002 i iari este tendina de micorare n aceast privin. Mai putin impresionante au
fost rezultatele in baza productiei medii si calitatii graului: daca in anii 1971-1980 recolta
medie-anuala a graului constituia 32,8 chintale/ha, in 1981-90 34,4 chintale/ha, a
ajuns in anii 1991- 2000 la 28,5 chintale/ha, iar in anii urmatori i pn n prezent a fost
in continua scadere. Una din tendintele nefavorabile in structura productiei de grau in
ultimii ani este reducerea cotei graului alimentar de la 68% in 1998 la 44% in 2003 si,
respectiv, cresterea cotei graului furajer pana la 50-56% pn n anul curent.
Actualmente, atenia productorilor agricoli din Republica Moldova fa de cultivarea
grului este motivat de mai muli factori precum ar fi:
For de munc puin utilizat;
Grad nalt de mecanizare a lucrrilor;
Venit mic, dar garantat;
Tehnologie de cultivare simpl.

Investiia necesar
Grul este o cultur cu un nivel nalt de mecanizare al operaiilor tehnologice.
Pentru cultivarea grului, productorul trebuie s dispun de teren fertil i cu un coninut
bogat de elemente nutritive. Factorii enumrai influeneaz direct asupra recoltei.
Cultivarea grului nu necesit investiii mari. Pentru cultivarea lui trebuie folosite
mijloace de producie de calitate i respectarea tehnologiei la orice etap a procesului
de cultivare. grul poate fi comercializat dup prelucrarea primar sau depozitat-pstrat
pentru o perioad de timp i comercializate la preuri mai avantajoase.

Piaa de desfacere

mii t.

Gru la export
Analiza preturilor la exportul griului din Moldova pe parcursul ultimului deceniului,
arata ca, in general, ele corespund conjuncturii pietei griului din regiunea Europei
Centrale si de Est. Din aceast regiune prin intermediul porturilor maritime de la Odesa i
Reni, export cerealiere Rusia, Ucraina, Moldova. Pe parcursul ultimilor ani (cu excepia
anului 2003), aici se stabilesc cele mai mici preuri pentru grul din Europa i Asia.
Principalele destinaii de export fiind Orientul Mijlociu.
Comercializarea grului la export, este supus reglementrilor guvernamentale ce
oblig efectuarea oricrei tranzacii de export prin intermediul Bursei de Mrfuri din
Moldova. Astfel conform tranzaciilor efectuate prin intermediul Bursei se poate spune c
din roada anului 2005 antreprenorii moldoveni au exportat o cantitate de cca.25 mii tone
doar n luna septembrie. Pe de alt parte volumele contractate prin burs pentru iulienoiembrie constitie cca. 76 804 t., iar cifra tinde s se mreasc.
Graf. 1 Volumele i preurile dup categorii de gru contractat la export pentru lunile
iulie-noiembrie 2005 din Moldova

70
60
50
40
30
20
10
0

64,38

11,42
1
Griu alimentar 111,2 Griu de categoria IV
$/t.
97,5 $/t.

Griu furajer 84,66

$/t.

Grul pe piaa intern

Pe de alt parte grul se bucur de cerere i pe piaa intern n special pentru
producerea pnii i furajarea animalelor. Preul de comercializare a grului pe piaa
intern este mai mic, iar creterea lui depinde de un ir de factori printre care:

direct proporional cu cantitatea de care dispune fermierul pentru comercializare.

Astfel intermediarii exportatori care predomin piaa intern au cerine de cantiti nu
mai mici de 100-200 tone de la un productor pentru a-i reduce cheltuielile de
colectare. n aceste condiii ei ofer preuri de pn la 1200 Lei/tona. Ceilali
consumatori ai grului snt cresctorii de animale care ofer preuri de pn la 800
Lei/ton i care procur grul de obicei din regiunile unde activeaz.
Perioada anului n care se ofer spre comercializare. De obicei mai ieftin n sezonul
recoltrii i mai scump n perioada lunilor noiembrie-februarie. Dar snt i excepii
care in de prognozele roadei pentru anul agricol urmtor.
volumele de export efectuate de antreprenorii exportatori din Moldova;
de de condiiile climaterice ale anului precedent sezonului de comercializare activ a
grului;
de politica statului n privina formrii rezervelor de stat;
de intervenia statului prin intermediul celui mai mare productor de pine din Moldova,
S. A. Franzelua Desi S.A. Franzeluta nu este monopolist pe piata piinii (nu
produce mai mult de 35% - limita pentru monopolist de piine in tara, doar 15-17%),
pozitia acestei intreprinderi atit economica, cit si cea politica este in exclusivitate
una cheie pentru Guvern in vederea efectuarii controlului preturilor la piine, mai cu
seama in municipiul Chisinau unde populatia este de 700 mii locuitori.
Daca este sa luam in consideratie faptul ca S.A. Franzeluta furnizeaza piine si in
30 de localitati rurale din tara, iar distributia neoficiala este si mai mare, atunci putem
lesne trage concluzia ca anume aceasta intreprindere asigura cu piine nu mai putin
de 20% din populatia de pe malul drept al Republicii Moldova. Avantajul S.A.
Franzeluta rezida in faptul ca consuma gru din rezervele de stat.
iar n ultimii ani i de obligativitatea comercializrii grului la export doar prin intermediul
Bursei de Mrfuri;
innd cont de cele menionate mai sus se pot concluziona urmtoarele:
Grul va ncepe a crete n pre n perioada de nceput a anului 2006;
Cantitile de orz recoltate n anul viitor vor fi mai mici dect n anul curent datorit
condiiilor de secet din toamna curent.

Desfurarea afacerii
Grul de toamn se cultiv n regiuni cu ierni blnde, deoarece slab suport gerurile.
Furnizori de semine de gru
Tab. 1
Furnizor

Adresa

Telefon

SRL Moldsem-Grup

or. Chiinu,
str. Sarmizegetusa 12

78-55-24

C Agrostoc

or. Chiinu,
str. tefan cel Mare 169

75-27-01

CAPC Elita-Alexsandrfeld

s. Alexandrfeld,
r-nul Vulcneti

293 2-38-61
7-02-87

Institutul de cercetri pentru

culturile de cmp Selecia

or. Bli,
Str. Calea Ieilor 23

231 3-02-12
3-02-21

Soiuri i hibrizi de gru cultivate n Republica Moldova

Gru comun de toamn Belicianca5 i 7, Dnestreanca, Odescaia 51, 117,132 i 267,
Codreanca, Porada, Dumbrvia, Ucrainsca-Odescaia, Dana, Strumok, VictoriaOdescaia, Niconia, Izvora, Seleanca, Mgura, Aluni, Moldova 5.
Gru durum de toamn Coral Odeski, Hordeiform 333, Auriu, Delfin.
Tehnologia de cultivare.
Rotaia, premergtorii. Pentru grul de toamn sunt indicat, premergtorii care
elibereaz terenul ct mai devreme.
Smna i semnatul. Seminele de gru trebuie s aib puritatea nu mai puin de
97% i capacitatea germinativ de 95 %.
Analiza vnzrilor si cheltuielilor
Calculul vnzrilor i cheltuielilor au fost prevzute pentru gru de toamn la
suprafaa de 1 ha. Preul de comercializare este de 1,1-1,3 lei/kg , lund n consideraie
c productorul va comercializa producia obinut dup prelucrarea primar (curire,
uscare i ventilare). Conform schemei tehnologice vom observa c eficiena cultivrii i
comercializrii grului la preuri de pia este direct proporional cu nivelul roadei
obinute la hectar.
Tab. 2 Schema tehnologic la cultivare a grului de toamn

A.

Cultura:

Gru

Irigare: NU
Sector:
Plat: Cash
B. Not
Tehnologie slab
Roada (kg/ha):
2500
Preul comercializrii grului
1,10
(MDL/kg):
Comercializarea (MDL/t.)
2750
ngrminte(kg/ha):
Pesticide:
Nu
C. Mijloace de
Pre Unitate Cantit./ha MDL/ha
producere
Semine din
1,1
kg
300
330
roada proprie
2,8
kg
Semine
cumprate
(Calibrate)
3,2
kg
Semine
cumprate
(Hibrid)
Selitra
2,30
kg
amoniacal
D .Pesticide
Vincit
167
lt.
(Funghicid)
Victenon
306
lt.
(Insecticid)
Dicopur
56
lt.
-

Lot tipict: 1 ha

Com-lizare:
De la poart
Arenda: NU
Distr-ie: NU0
Tehnologie mediu Tehnologie avansat
3 400
4000
1,30
1,30
-

4420
100
Da
Cantit./ha MDL/ha Cantit./ha

5200
200
Da
MDL/ha

700

250

220

704

100

230

200

460

0,3

50

0,6

100

0,3

92

0,5

153

56

(Erbicide)
E.Operaiuni mecanizate
Aratura
600
Semnatul
250
Tvlugitul
200
Introducerea
250
ngrmint.
Stropitul
300
Recoltarea
400
Transportarea
180
grilui
Impozit funciar
110
Fondul social
130
F.Munca (zile)
Activiti de
50
depozitare
G. Total costuri
(100% comercializare)
H. Marja brut

Serv/ha
Serv/ha
Serv/ha
Serv/ha

1
1
-

600
250
-

1
1
1
1

600
250
200
250

1
1
1
2

600
250
200
500

Serv/ha
Serv/ha
Transp

1
1

400
180

1
1
1

300
400
180

1
1
1

300
400
180

ha
ha

1
1

110
130

1
1

110
130

1
1

110
130

om/zile

50

50

50

4193,76
MDL
1006

2050
MDL
700

3542
MDL
878

Sursa:
1. Bursa de mrfuri din Moldova.
2. Cercetri n teren.
3. FAO. www.faostat.com.
4. Strategia de crestere economica si reducere a saraciei (2004-2006), proiect, Chisinau, 2003.
5. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2004, Departamentul statisticii si sociologiei, Chisinau, 2004.
6. www.moldstat.md