Sunteți pe pagina 1din 3

Kinetoprofilaxia - ramur a kinetoterapie

Acoperind o arie extrem de vast de preocupri i de aplicatii, n cadrul kinetoterapiei s-au


dezvoltat i individualizat ramuri cu o relativ autonomie, care dei au la baz aceleai legi i
folosesc exercitiile fizice ca mijloace proprii se deosebesc dup: obiectivele specifice i
metodologia selectionrii, sistematizrii, adaptrii, combinrii i dozrii exercitiilor fizice, i
dup modul concret prin care se ntocmesc planurile i programele de tratament. Una din
aceste ramuri este kinetoprofilaxia.
Kinetoprofilaxia, considerat ca i parte integrant i ramur de avangard a terapiei prin
micare, constituit pe axioma unanim acceptat n tiintele medicale conform creia este
mai uor s previi dect s tratezi.
Definitii: Kinetoprofilaxia studiaz procesul de optimizare a strii de sntate i de prevenire
a mbolnvirii, organismului uman, cu ajutorul exercitiilor fizice.
Kinetoprofilaxia, dup Sbenghe T., (2002), este aplicarea exercitiilor aerobice pe principiile
tiintei antrenamentului medical. Ea se aplic: omului sntos, pentru a-l feri de boli sau de
apariTia sindromului de deconditionare fizic (profilaxie primar sau de gradul I); omului
vrstnic, la care deconditionarea a aprut, pentru a-l feri de agravarea i organicizarea ei
(profilaxie secundar, sau de gradul II); omului bolnav (cu boli cronice), pentru a-l feri de
aparitia unor agravri sau complicatii ale acestor boli (profilaxie tertiar, sau de gradul III).
Kinetoprofilaxia are ca scop: ntrirea strii de sntate; mrirea rezistentei naturale a
organismului fat de agentii patogeni din mediul extern; stabilirea unui echilibru psiho-fizic
normal ntre organism i mediu; pentru copii, obiectivul cel mai important const n
asigurarea conditiilor pentru creterea i dezvoltarea normal i armonioas a organismului i,
implicit, prevenirea aparitiei deficientelor fizice i a contactrii unor boli care le-ar putea
afecta dezvoltarea normal. Kinetoprofilaxia prezint cteva subramuri, i anume:
kinetoprofilaxia primar sau de gradul I. kinetoprofilaxia secundara sau de gradul II.
Kinetoprofilaxia primar sau de gradul I., const n instituirea demersului profilactic ce
trebuie s porneasc ntotdeauna de la cunoaterea: particularittilor bio-psiho-motrice
individuale, ntruct este vizat personalitatea uman n ansamblul i integritatea sa;
interdependenta organismului cu mediul ambiant; influenta exercitiilor asupra omului
sntos sau n situatie biologic special. Aa cum am mai artat, prin influentele pozitive
multiple pe care exercitiul fizic le are n mentinerea i ntrirea snttii organismului uman n
general i a funcTiilor sale n particular, kinetoprofilaxia are diverse i multiple aplicaTii.
Aceste aplicaTii privesc n primul rnd oamenii sntoi i oamenii aflaTi n situaTii biologice
speciale - kinetoprofilaxia primar. Acestea din urm, se adreseaz unor grupe mari de
cetTeni care din cauza unor particularitTi fiziologice nu pot folosi exerciTiul fizic dup

metodele comune educaTiei fizice. n aceast categorie includem copii de la 0 - 3 ani, femeia
n situaTii biologice speciale legate de sarcin, luzie, alptare, persoanele care lucreaz n
condiTii grele de munc i sunt predispuse a contracta anumite boli sau deficienTe specifice
mediului de munc. La aceste categorii de populaTie, folosirea exerciTiului fizic ca factor
biologic natural cu multiple valenTe pozitive se aplic numai dup regulile generale ale
terapeuticii. Scopul exerciTiilor fizice n aceste aplicaTii const din: ntrirea strii de
sntate, mrirea rezistenTei naturale faT de agenTii patogeni din mediul extern, stabilirea
unui echilibru psiho-fizic normal ntre organism i mediu. Pentru copii, obiectivul cel mai
important const din asigurarea condiTiilor pentru creterea normal i dezvoltarea
armonioas a organismului, precum i n prevenirea deficienTelor fizice. Kinetoprofilaxia este
prezent ns i n prevenirea agravrii unor boli cu potenTial evolutiv - kinetoprofilaxie
secundar. Kinetoprofilaxia secundar sau de gradul II., reprezint aplicarea exerciTiilor
fizice n blocarea unor deficite funcTionale sau structurale determinate de afecTiuni cronice
cu potenTial evolutiv. n acest sens se va urmri fie prevenirea agravrii deficitelor aprute,
fie oprirea apariTiei altor deficite cu caracter invalidant. Kinetoprofilaxia secundar are ca
obiective: educarea bolnavilor cu afecTiuni cronice evolutive; formarea comportamentului
motric adecvat (posturi i micri n timpul exercitrii profesiunii i nafara acesteia) pentru
stoparea sau diminuarea evoluTiei bolii sau deficienTei.
Coxartroza este o afeciune cronic, degenerativ a oldului. Numit i artroza coxofemural sau artroza oldului, reprezint localizarea reumatismului cronic degenerativ la
nivelul oldului. n timpul mersului sunt momente de sprijin unipodal n care presiunea este
de patru ori mai mare pe o articulaie coxo-femural, dect n fazele staiunii bipodale, fapt ce
favorizeaz apariia coxartrozei.
Profilaxia coxartrozei
Pentru a reduce riscul aparitiei coxartrozei trebuie urmate cateva sfaturi: Profiltia are ca scop
impiedicarea, atenuarea sau incetinirea alterarilor conexe cu evolutia bolii prin diagnostic
precoce si tratament adecvat. Profilaxia secundara in coxartroza, presupune si necesita
respectarea urmatoarelor reguli:
1. Reducerea sau mentinerea greutatii corporale sub greutatea ideala, sau macar in limitele
normale (se va evita pe cat posibil supraponderabilitatea);
2. Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos (,,mersul este cel mai prost exercitiu
pentru un coxopat"); De mentionat este faptul ca mersul pe jos pentru intretinerea
functionalitatii soldului este necesar cu conditia respectarii unei dozari riguroase, coroborate
cu alte masuri de igiena corespunzatoare, precum purtarea bastonului, ajutand la descarcarea
soldului bolnav, pauze intermitente, etc;

3. Evitarea pozitiilor prelungite pe scaun (este favorizata redoarea articulatiei si tendinta la


flexumul de sold);
4. Odihna, repausul, se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau scaun, iar daca totusi este
preferat scaunul, este recomandat ca repausul sa fie efectuat pe un scaun mai inalt;
5. Mersul cu sprijin in baston in mana opusa pentru stadiul initial si stadiul evoluat al
coxartrozei si pentru stadiul final in majoritatea cazurilor; in mana homolaterala in cazurile
severe din stadiul final al coxartrozei, cu dureri accentuate si disfunctionalitate accentuata;
Aceasta pozitie se prefera cand coxartroza este foarte avansata (stadiul final) si membrul
inferior nu poate sustine greutatea in mers (pentru stabilitate);
6. Evitarea mersului pe teren accidentat;
7. Evitarea schiopatarii printrun control volitional al mersului si prin antrenamentul kinetic al
controlului muscular dinamic;
8. Intercalarea in timpul programului de munca a unor pauze in care se adopta pozitia de
decubit dorsal (culcat pe spate);
9. De cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus postural la pat, cu soldurile intinse;
10. Se vor respecta aceste perioade de repaus asociind posturarea membrelor inferioare
antidecliv;
11. Se va utiliza pentru plimbari, deplasarile cu bicicleta;
12. Se va purta incaltaminte comoda, cu talpa moale, elastica, pentru amortizarea socurilor,
sau purtarea unor talpi ortopedice din material care sa absoarba vibratiile din timpul mersului,
care se transmit intregului schelet (se vor evita purtarea tocurilor inalte la incaltaminte ;
13. Se vor corecta orice inegalitati intre lungimea membrelor inferioare de la 2 cm in sus; de
asemenea se va corecta piciorul plat (prin purtarea talonetelor);
14.Se va efectua cel putin de doua ori pe zi programul de kinetoprofilaxie pentru sold, care va
continua programul invatat in conditii de internare, urmand indicatiile mediciului recuperator
si ale kinetoterapeutului;
16. Se va respecta un regim alimentar hipocaloric, capabil sa previna sau sa combata
obezitatea ce pandeste pe acesti bolnavi, constransi sasi reduca activitatea fizica;
17. Se vor evita meseriile si indeletnicirile care incarca mult soldurile (se va evita caratul de
greutati). Exista totusi si o profilaxie primara pentru aceasta afectiune. Profilaxia primara are
ca scop impiedicarea instaurarii bolii prin corectarea factorilor predispozanti si selectia
atitudinilor lucrative. Asadar, pacientii care sunt predispusi sau manifesta un inceput de
coxartroza, sunt sfatuiti sa se reorienteze profesional