Sunteți pe pagina 1din 12

Renasterea

Renasterea este un fenomen al civilizatiei europene care apare in Italia la


inceputul secolului al XV-lea, reprezentand momentul de apogeu al dezvoltarii
medieval, marcand aparitia unui nou ciclu istoric ghidat de idealurile unui nou
current, umanismul, care propune noi forme de cultura, studiul antichitatii clasice,
glorificarea vietii prezente si care evidentiaza valoarea naturii si a omului. Dar
umanismul nu este doar o revolutie intelectuala, individualismul promovat va afecta
profund si aspectul economic al societatii.
O data cu inlocuirea economiei de tip feudal, are loc trecerea la capitalism. In
aceasta perioada se vor manifesta acivitatea manufacturiera si cea bancara, un rol
important avandu-l burghezia, clasa sociala in ascensiune care va imprima societatii
principalele directii de dezvoltare economica dar si o ideologie proprie, umanismul.
Conform umanismului, fata de omul medieval care depindea intotdeauna de
un anume tip de comunitate , omul renasterii actioneaza individual. Acest tip de
individualism characteristic pentru artistii renasterii conduce adesea la o mare
siguranta, incredere in sine, mult departate de modestia artistului medieval.
Renasterea este sprijinita si de personalitati din inalta ierarhie a bisericii
catolice, un rol important avandu-l in aceasta epoca papii umanisti. Aceasta
incredere in fortele omului este reflectata in religie si din punct de vedere al
iconografiei, ipostaza in care este reprezentata cel mai des divinitatea fiind cea a
inaltarii. Spre deosebire de epoca anterioara, acum are loc divinizarea umanului si
umanizarea divinului, o fuziune a celor doua planuri. Omul este vazut ca centru al
creatiei divine.
Viziunea despre lume este bazata pe antropocentrism conform caruia omul
este centrul si scopul universului iar studiul intens al perspective centrale este o
ilustrare a acestei conceptii, o perspectiva realizata pe un singur plan, dintr-un
singur punct de vedere, cu forme usor de controlat, simetrie si acces central.
Filozofia epocii este dominate de influenta luiPlaton, lumea transcendenta a ideilor,
cautarea idealului transcendent si cea a lui Aristotel, interesul pentru explorarea
naturii, cunoastere empirica, experimentala.
Astfel, idealul renasterii este o sinteza intre idealul antic de perfectiune fizica
ce exprima frumusetea interioara si idealul spiritualitatii crestine. Ilustreaza un
univers bazat pe o ordine cosmica riguroasa, impailibila, matematica, ordine pe care
se bazeaza principalele paradigm ale renasterii cu consecinte in arhitectura.
Reforma (revolta a credintei si moralei;cere desprinderea bisericilor de sub
tutela Vaticanului), antireforma
Se observa doua tendinte, cea de formare a statului centralizat, unificat in
jurul monarhului ca in Franta Si Anglia si de fragmentare in state mici a unor zone cu
populatie de aceiasi etnie, Germania si Italia.

Renasterea in Italia
Prima regiune in care s-a manifestat renasterea a fost Italia. Arhitectura
renasterii italiene este o continuare a arhitecturii medievale si are puternice
influente antice, ea pare astfel o continuare fireasca a unui stil permanent Italian. De
asemenea negat in esenta Goticul, tipul de spatialitate, verticalitatea, structura,
revenind cu usurinta la formele constructive anterioare.
Zidaria portanta isi recastiga importanta, stalpul sau coloana angajate adesea
masei de zidarie capata din ce in ce mai mult rol decorative. Se manifesta o
preocupare pentru rezolvarea solutiilor de tip central, mai apropiate de idealul
umanist. Materialele folosite sunt cele traditionale, marmura, si piatra sunt folosite
cel mai frecvent dar si caramida, ceramic zmaltuita si sticla. Schimbarea tehnicii de
lupta si aparitia armelor de foc conduc la abandonarea fortificatiilor de tip medieval,
orasul modificandu-se in acest spirit.
Pietele isi pastreaza caracterul medieval de ansambluri inchise, construite pe
un contur, in care primeaza, in perioada renasterii, simetria si ordinea. In perioada
timpurie cladirile sunt perimetral dispuse pe un plan dreptunghiular si se deschid
catre piata prin portice primitoare, elemente unificatoare, continuand si ele solutia
medievala tarzie. Modul de rezolvare a pietelor are un rol important in evolutia
arhitecturii cinstituind in acelasi timp constanta tendinta a arhitecturii europene de
legare a spatiului construit cu cel exterior. Spre finalul perioadei timpurii, se
construiesc piete mai dinamice, in care constructia este dispusa pe un plan
trapezoidal, un bun exemplu este ansamblul de la Pienza, realizat de arhitectul
Rosselino la comanda lui Papa Pius al II-lea.
Apare idea de cetati ideale, inspirate de viziunea de compozitie si trasare a
cetatii lui Platon, in acord cu obtinerea unui spatiu central, degajat, pe planuri de
forme poligonale regulate si axe de simetrie.
Palatul renascentist Italian este simbolul resedintei marelui burghez. Aspectul
palatelor, in special in perioada timpurie, cu importanta masei construite, care
genereaza si aparitia strazii coridor, cu cornisele care decupeaza volumul in
spatiu, este tipic mediteranean, imaginea fiind a unei cladiri sugestiv parca ancorate
in pamant. Sun placate cu piatra, iar in Renasterea timpurie, la florenta se remarca
un relief gradat pe inaltimea fatadelor, de la un bosaj accentuat la parter, la o
suprafata neteda la ultimul etaj. Astfel este plastic exprimata stabilitatea
constructiei si usurarea ei la nivelul superior. Primeaza accentuarea orizontalitatii si
ancadramentele de facture antica devin curente. PLanul inca de tip medieval cu
curti interioare care se deschid prin portice este in general simetric si are un traseu
regulat. Nivelele constructiei au o insemnatate gradate. Parterul gazduieste spatiile
utilitare si are o fatada cu ferestre mici, datorata si nevoii de securitate, etajul intai,
numit si piano noble gazduieste salile spatioase, cu stalpi interior si acoperite de
obicei cu bolti iar la ultimul etaj sunt distribuite incaperile destinate locuirii curente.

Vilele sunt constructii specific renasterii asezate in afara orasului si organic


legate de natura, inconjurate de gradini si ferme.
Scarile Scara Gigantilor, Palatul Dogilor, Venetia ( scara exterioara deschisa
care urca intr-o singura rampa)
Scara interioara cu doua rampe paralele Palatul Medici si Strozzi

Renasterea italiana a cunoscut 3 etape:

Renasterea timpurie Florenta.


1. Caracteristici:

2. Arhitecti reprezentativi:
Filippo Bunelleschi se ocupa de problemele practice ale constructiei, de a corela
liniile direcoare ale spatiului construit, de a conduce privirea vizitatorului, de a-l face
sa inteleaga legile compozitiei sis a-I poata aprecia dimensiune
Leon Battisa Alberti primul tratat de arhitectura al renasterii, teoria
platoniciana, pitagoriciana, pune bazele urbanismului cu cladiri aliniate la cornisa si
strazi drepte
Bernando Rosselino colaborator al lui Alberti
Michelozzo Bartolomeo palatal medici
3.Constructii representative:
Cupola catredalei din Florenta prima problema constructive abordata de
Brunelleschi, la comanda familiei Medici ce devine simbol al orasului, bolta asezata
pe 8 nervuri cu puternica influenta gotica.
Bazilica San Lorenzo- exprima spatiul arhitectural al secolului al XVI-le Italian;
tpul este cel bazilical cu nava principal acoperita de un tavan drept; spatiu ritmat cu
directionare orizontala spre altar; un rol important Il are traveea colaterala in cele
trei dimensiuni ale sale in functie de care arhitectul modeleaza spatiul aplicand o
serie de formule matematice care duc la obtinerea unui spatiu lipsit de tensiuni, la
scara umana, usor perceptibil
Palatul Medici bosaj gradat, forma parca ancorcata in pamant, desfasurata pe
orizontala, goluri mai putin numeroase la parter cu ancadramente antice, cornisa

monumentului , ampla, reliefand intreaga constructive a reprezentat o preocupare


de seama pentru arh renasterii
- dispus in curte interioara, stil medieval

4.Spatiu urban reprezentativ:


Ansamblul de la Pienza realizat la comanda lui Papa Pius al II-lea forma
trapezoidala, dinamica, omul percepe spatiul imediar

Renasterea clasica /de apogeu Roma


1.Caracteristici: - este atins scopul de intoarcere la sursa
-echilibru static, solmenitate, gravitatea masei construite, plastic monumentala
-arhitectura da senzatia de inchistare
-spontaneitatea si pitorescul din perioada timpurie sunt inlocuite prin severitatea
compozitiei exprimand faza clasica a stilului
- denumita arhitectura secolului al XVI-lea cu toate ca are o scurta durata ocupand
doar prima jumatate a secolului
de completat !
2. Arhitecti reprezentativi:
Donato Barmante Renasterea clasica este dominate de personalitatea lui
Barmante
Leonardo Da Vinci sstudii spatiu central
Antonio da Sangallo cel Tanar

3.Constructii representative:
San Piedro Barmante plan circular, care in ciuda dimensiunilor ae o deosebita
monumentalitate; plan central, realizata prin imbinarea a doua volume cilintrice,
capela este mai inalta si acoperita de o cupola sferica inconjurata de peripterul doric
roman

Palatul cardinalului Riario Barmante sediul cancelariei papale; se departeaza


de traveea ritmica regulate din Solutia lui Alberti si nu mai constituie o ordonanta
suprapusa
Palatul Farnese - Antonio da Sangallo cel Tanar

Manierismul/Renasterea tarzie
1. Caracteristici:
Este momentul aparitiei modernitatii in arta, o perioada de maturizare a constiintei
umane. Apar primele manifestari ale capitalismului modern in care principiile
unitatii si armoniei umaniste sunt puse la indoiala. Apare la sfarsitul razboaielor
italiene inaintea devastarii romei, factor de neliniste si tulburare in constiinta
italiana, roma se reface dar directia de gandire si conceptia artistica se vor
schimba. Artistii manieristi sunt marcati de frustrare, apare astfel tensiunea,
incordarea, frustrarea care se face resimtita si in arta(sculpture, vene proeminente,
incordare). Gloria si renumele Italiei prezinta inceputul unui oarecare regres. Acest
regres este insa apparent deoarece geniul artistiilor care au lucrat in epoca tarzie a
renasterii are rasunet european. Multi intelectuali si artisti italieni carora le este
interzis sa isi mai expuna ideile emigreaza catre curtile europene continuand sa
propage cu pasiune umanismul italian. In acest fel, Italia ramane focarul de unde
renasterea se raspandeste in Europa.
In arhitectura Manierismul se manifesta prin reluarea formelor renasterii clasice
intr-o noua maniera. Este un moment in care apare indoiala artistilor in capacitatile
lor de a-si depasi predecesorii si in acelasi timp dorinta de a sparge tiparele
devenite rigide.
- Ferestre patrate cu ancadramente oarecum caudate
- Plastica arhitecturala care pare a dori sa renunte la regulile elementare de
constructive
- Arata ostentativ intentia de a crea noul in ciuda formelor clasice pe care le
admira
- Se pune accentual pe corelarea organica a spatiului construit cu natura
inconjuratoare
2. Arhitecti reprezentativi:
Michelangelo BuonarottiBaldassare Peruzzi-

Andrea Palladio Bazilica din Vicenza (motiv palladian arcade sprijinite pe duble
colonete, cu travee incadrate de coloane angajate)
- Palatul Valmarana
- Palatul Loggia del Capitaniato
- Palatul Chiercicati (o suprapusa )
la Vicenta
-

amplasarea in sit (vilele)


ordonanta suprapusa
Palladianism

3. Cladiri representative
Bazilica din Vicenza Palladio modifica fatadele vechiuui monument,
inconjurata de porticuri suprapuse, in stil venetian, apare motivul palladian in
tratarea detaliului, arcade sprijinite pe duble colonete libere pana la nivelul impostei,
fiecare travee fiind incadrata de coloane angajate.
Palatul Chiercicati- Palladio este utilizata formula ordonantei suprapuse :
venetiana: deschidere vioaie, cu portice spre exterior, clasica plin caritate,
manierista: spatiul exterior invaluie cladirea.
Catedrala Sf Petru- terminate de Michelangelo
Biblioteca Laurentiana- Michelangelo formata din vestibule si sala de lectura,
vestibule inalt, constrangere, sala lunga si joassa, atmosfera mai relaxata, se simte
intentia de a dirija spatiul , subliniere prin contrast a 2 incaperei
4. Ansamblu urban:
Piata Capitolului - Michelangelo plan trapezoidal, pentru rima data in renastere
apare ovalul ca motiv principal al compozitiei destinat amplasarii statuii lui Marcus
Aureliu , cladiri distribuite pe 3 laturi

5.Gradini:
- Aleile si vegetatia sunt geometric desenate
- Dotate cu fantani, edicule, jeturi si oglinzi de apa, statui
- Arhitectul pare a intentiona sa dea naturii o imagine apropiata de cea a
constructiei
- Tipul italian de gradina va fi preluat in restul tarilor europene si va evolua sub
forma gradinii baroce cunoscuta sub numele de gradina franceza (dupa
Versailles)

Renasterea in Franta

Se formeaza monarhia centralizata si burghezia, aliata a regalitatii. Perioada in care


Franta isi atinge granitele natural.
In urma problemelor sociale, Franta declanseaza razboaiele italiene in urma carora
asimileaza Renasterea. Asimilarea se face mai greu datorita puternicului fond gotic
si datorita vietii economice si sociale diferita de cea a italiei care cunoscuse
devreme formele capitalismului incipient. Formele renasterii patrund in franta in
specia la castele si locuinte. Primele forme fiind castelele de pe valea Loarei.
Materialele folosite sunt in special caramida si piatra

A. Renasterea timpurie
I.
Perioada renasterii franceze de influenta italiana
-Se datoreaza maestrilor italieni , formele reluandu-le pe cele italiene
-Programul predominant al perioadei este castelul , resedinta regala sau
nobilara. Primele tipuri de castel isi mentin aspectul medieval dar se
modifica fortificatilor . Rezolvarea salilor de receptie (Castelul
Fontainebleau prima constructive de inspiratie romana) Scara in
Potcoava, curtea Calului Alb, curtea Ovala in timpul lui Francisc I.

II.

Scoala Nationala a Renasterii Franceze

1.Caracteristici
-mesterii francezi se adapteaza cu timpul la noul stil , calatoresc in Italia, studiaza
stilul clasic si ajung treptat sa produca opera originale de mare valoare sis a scrie
tratate de arhitectura, aducand la elementele clasice romane aportul lor specific.
- proportionarea riguroasa, voiciunea ritmului sunt elemente specifice
2.Arhitecti reprezentativi
Philbert De LOrme creaza ordinul francez, coloana compusa din tamburi de mica
inaltime, formula adaptata resurselor locala de materiale - Castelul de la Anet ,
care a fost distrus; Capela de la Anet , este pastrata la Paris maiestria cu care
imbina ordinele clasice intr-o suprapunere armonioasa
- fondatorul Scuolii N. a R.F. care influenteaza prin scrierile sale considerate
monument al teoriei arhitecturii Renasterii

Piere Lescot de formative umanista, combina cu indrazneala si spontaneitate


elementele italiene cu cele franceze in curtea patrata de la Luvru. Realizeaza o
decorastie sculpturala de mare rafinament ce contribuie la fatade cu deosebite
calitati artistice. Ritmul marunt, abundenta decorative tin de perioada timpurie, dar
anunta urmatoarea perioada, cea clasica.
Fatada Luvrului

3.Ansamblu urban:
Piata de la Dauphine simetrica si ordonata cu constructii dispuse perimetral si
deschise prin cortice catre piata. Este introdusa in plastica de fatada ordonanta
clasica dar se pastreaza placajul traditional francez din caramida si piatra. Henric
al IV-lea

B. Clasicismul de curte/regal
I.
Clasicism regal
II. Tendinta spre Baroc
III. Rococo
IV. Arhitectura Vizionara
I. Clasicismul regal:
- sugereaza faptul ca principalul ton al evolutiei arhitecturii l-a dat monarhia,
arhitectura practicata la curte fiind imitata in intreaga tara
-coincide cu dezvoltarea Barocului in Europa
-este un stil original, specific Frantei, care preia multe din modul de organizare a
curtii fiind caracterizat de rigiditate, grandoare, arhitectura solemna, ueori pmpoasa,
in racord cu momentul de maxima expansiune al frantei
-motivele sunt slaba influenta a contrareformei si o caracteristica psihologica
nationala care tindea spre echilibrul si rationalismul clasic, si mandrie nationala
1. Arhitecti:
Jaques Lemercier Pavilionul orologului construit continuant durtea patrata de
la Luvru pavilion in ax care reia ordonanta lui Lescot, adaugand peste acoperisuri un
etaj si caryatide cu cupola.
Andre le Notre- gradina franceza, geometric desenata, colaboreaza la Versaille cu
Luis Le Vau si Charle Le Brun
Claude Perrault- colonada de la Luvru, ce reprezinta unu triumpf al clasicismului in
fata barocului. Proiectul lui Perrault este preferat in detrimentul priectului lui Berlini,

unul dintre cei mai in voga architect ai perioadei. Ilustreaza spiritual rationalist
francez, constituie sursa de inspiratie pentru multe palate nobilare
Sebastien Vauban orase fortificate, fortificatii de ti Vouban care au la baza idea
de cetate ideala La neufbrisach Piata armelor in interiorul formei stellate se
afla orasul dispus pe strazi rectangulare

Barocul
Tendinta de trecere spre o noua etapa se face simtita inca din timpul Renasterii tarzii
in manifestarile protobaroce. Barocul isi face aparitia in secolul al XVII-lea in Italia,
fiind unul dintre cele mai tipice elemente ale culturii occidentale pana in secolul al
XVIII-lea. Notiunea de Baroc sugereaza abundenta decorativa, tratare sculpturala a
maselor construite, complexitate si unitate spatiala, expresionism.
In acest concept se reflecta compozitii de o mare complexitate a caror unitate se
bazeaza pe existent mai multor focare/centre de interes. Nu se mai foloseste
perspectiva centrala, acelasi lucru manifestandu-se si la scara mai mare in
ansambluri urbane. O caracteristica esentiala este aceea ca reuneste arhitectura
sculptura si picture fara a accentua in mod special vreo directie.
In aceasta perioada se genereaza ideile lui Kepter care calculeaza orbitele planetelor
si arata ca sunt eliptice. Planurile eliptice se vor folosi si la cladirile de cult si in
Urbanism. Preferinta pentru formele ondulate este pusa in legatura cu principiul lui
Huygens care descopera undele si propagarea lor de la un centru, vorbeste despre
vibratii si transmiterea undelor prin vibratii. Se utilizeaza astfel forme care sa
permita dorita dinamizare a spatiului si volumului construit. Forma eliptica care
devine element specific al stilului este utilizata la planuri dar sic a element
decorative.
Un rol important il are influenta celei de-a doua etape a Contrareformei care s-a
manifestat prin reactia bisericii catolice fata de protestantism. Biserica incearca sa ii
cucereasca pe crestini apeland la scene teatrale, arta specifica emotiilor, poplulista,
accesibila maselor cu efecte scenografice, prin redarea edulcerata a sfintilor si a
extazului si revelatiilor acestora, redarea luminilor si efectelor de lumina.
ARhitectura Baroca devine un mijloc de propaganda a Contrareformei.

Spatiul de cult devine invaluitor, unitar, pentru a ii aduna pe credinciosi. Spatii unice
cu nise si contururi ondulate acoperite cu largi cupole, realizand perspective
scenografice. SE realizeaza o fuziune intre pictura si realitate, aceasta trecand in
stucatura. Interiorul pare a se deschide spre ceruri. Apare verticalitatea constructiei,
element specific goticului redata de turnurile care flancheaza intrarea.
Scena politica este marcata de consolidarea puterii centralizate in marile monarhii
cu tendinte absolutist si de afirmarea lor ca importante forte politice si militare.
Apare si influenta sistemelor politice prin arta Contrareformei dar si a absolutismului
monarchic , palatele personificand puterea monarhica dupa cum bisericile o exprima
pe cea religioasa. In acest sens exista si in aceasta epoca 2 categorii de state in
functie de 2 tipuri de puteri politice. Statele in care puterea monarhica se bazeaza
pe aristocratie si biserica, state catolice ca Italia care adopta BAROCUL
CONTRAREFORMEI si societati care trec la formarea statului modern in care
aristocratia se aliaza cu burghezia, impotriva feudalilor si a bisericii, ca franta, care
adopta un CLASICISM BAROC.
Exista doua tipuri de teme favorite pentru atra si arhitectura baroca: teatrul si visul.
In viziunea baroca viata este un spectacol continu in care fictiunea si realitatea se
intrepatrund si in care omul este actor si spectator, manevrat de un regizor nevazut.
Se dezvolta o estetica a spectacolului apeland la mijloace scenografice. In spatiile
interioare si exterioare limitele de forta converg spre un focar luminous sau o fatada
monumentala tratate ca scene.
Un at aspect specific este metamorfoza, trecerea dintr-un regn in altul, din natural in
artificial, sugerandu-se unitatea acestora ce realizeaza o legatura organica intre
mediuli interior si exterior. In acest scop, in arhitectura palatelor, se renunta la
planul de tip medieval, cu curte interioara in detrimental formelor mai unitare
liniare, in dublu T sau in forma de U.
Ideea de INFINIT, ce marcheaza epoca generate atat de descoperirile lui Pascal care
elaboreaza teoria probabilitatii si notiunea de infinit dar si de dorinta de e exprima
puterea absoluta a monarhului in zonele de m.a. este reflectata in arta gradinilor
prin strazi si alei in trident cu perspectiva indreptata spre infinit. Statui, jocuri de
apa, imbinari de corpuri policentrice cu geometrie variata aspect dinamic, caracter
unitar. Forta exceptionala de modelare a spatiului, de a-I unifica partile intr-un intreg
coerent

Barocul in Italia
# etape baroc timpuriu in care elementele specifice se desprind timid
din cele protobaroce si manieriste

- baroc la apogeu, in care se manifesta esentialele caracteristici


- barocul tarziu, in care acesta isi pierde treptat dinamismul
Roma
Papa Sixtus al V-lea transforma Roma intr-o retea de centre de interes si de
parcurgeri care le leaga. Interesul lui era sa unifice prin linii de forta punctele de
interes ale pelerinilor reprezentand un traseu. Acestia veneau in Roma dar se
pierdeau pe drumul dintre edificiile principale rasfirate prin intreg orasul. Astfel,
pentru a ii ajuta sa se orienteze el creaza un traseu clar si aseaza cate un obelix in
fiecare punct de interes al orasului, usor vizibil din departare POLICENTRISM
1.Arhitecti :
Domenico Fontana este arhitectul coordinator al lucrarilor urbaniste din roma
comandate de Papa Sixtus al V-lea in cadrul carora traseaza Piazza del Popolo. Se
ocupa de deocorarea cu ornamente de ambient urban, obeliscuri, fantani etc.
Fantana Aqua felice
Gianlorenzo Berlini unul dintre cei mai la moda arhitecti ai vremii, participa la
concursul pentru fatada Luvrului dar proiectul sau nu este pus in practica
Una dintre cele mai stralucite exeple pentru biserica de tip baroc este Biserica San
Andrea al Quirinale. Dispozitia planului oval orientat transversal spre intrare este
specifica. Credinciosul este astfel orientat spre altar. Cerc comprimat- comprimare
luata de la manierism.
Fatada este monumantalizata, realizata intr-un relief
puternic. Se utilizeaza forme concave sugerand bratele deschise ale bisericii
Francesco Borromini este geniul arhitecturii baroce in faza sa de apogee, fiind
acuzat de lipsa de conformism, inflluenta sa in italia se manifesta mai tarziu. Isi face
debutul ca unic proiectant al bisericii San Carlo alle Quatro Fontane
care in
ciuda dimensiunilor foarte mici este unul dintre cele mai celebre monumente ale
Barocului. Planul oval in care unduiesc forme curbe si contracurbe este reluarea in
spirirt baroc a motivului renasterii de cruce greaca acoperita cu cupola. Sublinierea
verticalitatii, dinamica unitara

Franta
Franta a avut o evolutie deosebita. Instauarea monarhiei absolute, forta politica si
militara confera un anumit fond psihologic francezilor care ii determina sa prefere
formele clasice mai rationale, conventionale. Este foarte probabil ca Ludovic al IV-lea
sa fi preferat sa continue formele Scolii Nationale a Renasterii Franceze si a cerut
crearea stilului francez, care va purta numele de classicism regal si din orgoliu si
pentru a demonstra grandoarea Frantei.

Daca din punct de vedere al decoratilor nu este adoptata gandirea Baroca, acest
current influenteaza mult modul de organizare al spatiului si al gradinilor in relatie
cu constructia. Alei asezate in trident cu perspectiva spre infinit Versailles, gradini
braoce, numite de tip francez
1. Arhutecti:
Francois Mansard construieste Palatul Maisons Laffitte tip de plan in U
Louis Le Vau construieste Vaux Le Vincome vestibul de intrare si salon
oval
Jules Hardouin Mansard introduce idea de repetare la infinit a unei
imagini in Galeria Oglinzior Versailles , Domul invalizilor
2. Constructii:
Versailles Le Vau, Le Notre si le F
Biserica Sorbonei - Jacques Lemercier

3. Ansamblu urban
Pietele de la Nancy Emmanuel Here perfect inscrise in sit, legate intre
ele prin arce de triumph, fanani, grupuri statuare, ritm alert