ARTRITA JUVENILA

IDIOPATICA (AJI)

 Artrita Idiopatic Juvenil (AIJ)

cuprinde un grup heterogen de boli
cu debut n copilrie, care afecteaz
structura esutului conjunctiv,
manifestndu-se printr-o sinovit
cronic i/sau simptome sistemice
extraarticulare.

 AIJ se refer la bolnavii cu vrsta sub

16 ani care prezint artrit sau
durere la palpare sau micare
persistente la una sau la mai multe
articulaii, pentru cel puin 6
sptmni i la care bolile
inflamatorii acute, infecioase i
neoplazice au fost eliminate.

 etiologia este probabil multifactorial, situaie n care factorii de

mediu interacioneaz pe un teren
genetic predispozant.

MANIFESTRI CLINICE
Manifestrile clinice au un caracter
polimorf, de aceea exist o
multitudine de forme clinice, asociate
cu diferite grade de afectare
articular.

In prezent sunt acceptate 7 subtipuri de AIJ:

sistemice,
oligoartrit (persistent i extensiv)
poliartrita factor reumatoid pozitiv,
poliartrita factor reumatoid negativ,
entezita n raport cu artrita,
reumatismul psoriazic,
precum i alte artrite nencadrabile
n nici unul din tipurile menionate.

I. ARTRITA SISTEMIC
se definete ca o artrit
nsoit sau precedat de
febr cotidian, cu o durat
minim de 2 sptmni,
asociat cu urmtoarele
simptome:
- erupie eritematoas
fugace,
- hipertrofie ganglionar,
- hepato-splenomegalie
- i afectarea seroaselor.

Manifestrile articulare
n faza de debut, semnele articulare
sunt absente la 25% din cazuri, ceea
ce face ca diagnosticul s fie foarte
dificil.
Artralgiile (dureri fr fenomene
inflamatorii de artrit) sunt de obicei
asociate cu mialgii; sunt difuze, dar
pot predomina la nivelul cotului i
musculaturii paravertebrale.

Artrita
este simptomul care semneaz
diagnosticului pozitiv
Localizarea iniial este n general la
nivelul articulaiei pumnului, sau
genunchiului; ulterior, la glezn i
articulaiile tarso-metatarsiene, coate,
old i mai trziu, la umr.
n formele difuze sunt afectate
articulaiile mici, mai frecvent
metacarpofalangiene i
interfalangiene, care iau aspect
fusiform, de degete n supozitor.
Caracterele artritei se modific pe
parcursul evoluiei. Dac iniial exista
o tumefacie articular cu sau fr
lichid, cu sau fr durere, dup civa
ani de la debut mobilitatea articular
va fi din ce n ce mai redus.

se manifest prin tumefacia articular

i periarticular de aspect simetric.

 Manifestrile de tipul poliartritei cu

dispoziie simetric bilateral i distal, n
care sunt incluse i articulaiile degetelor
de la mini i picioare, sunt obinuite n
evoluia bolii sistemice.
Leziunile inflamatorii severe ale regiunii
cervicale pot antrena uneori grupele
musculare cu producerea unui torticolis
invalidant. Afectarea articulaiei temporomandibulare se produce mult mai trziu.

Manifestrile extraarticlare
Febra se ntlnete n toate cazurile (100%), are
aspect pseudoinfecios i este prelungit; poate sau
nu s rspund la tratamentul clasic antipiretic, dar
este sensibil la corticoterapie. Uneori febra precede
cu cteva sptmni sau luni, manifestrile
articulare. Se nscrie n sindromul febril prelungit, tipic
prin mari oscilaii, apoi scznd rapid n 2-3 ore.
Reascensionarea termic este zilnic; aspectul
curbei termice poate fi obiectivat prin termometrizare
la intervale de cte 4 ore, inclusiv noaptea.

 Manifestrile cutanate
exprimate n special prin rash,
sunt prezente n 90% din cazuri
i nsoesc, de obicei, puseul
febril. Rash-ul se exprim prin
macule discrete sau papule cu
dimensiuni ntre 2-5mm, n
nuane de roz, dispuse pe trunchi
i extremitile proximale. Dar,
poate s apar i pe fa, palme
sau regiunea plantar, cu sediu
variabil de la o zi la alta. Uneori
erupia este mai intens i are
aspect urticarian nepruriginos.

 Hipertrofia ganglionar este prezent

n 30-40% din cazuri; rareori exist
adenopatii importante.
Splenomegalia este moderat i apare n
10-20% din cazuri, iar hepatomegalia
este aproape constant.
Revrsatele lichidiene la nivelul
seroaselor sunt reprezentate prin:
pleurezie, revrsat peritoneal i pericardic.

 Manifestrile renale nu reprezint o

caracteristic obinuit a formelor sistemice
de A.J.I., cu excepia amiloidozei renale.
Amiloidoza localizat renal sau generalizat,
exprimat iniial prin proteinurie este o
complicaie rar, dar grav. Din punct de
vedere clinic, boala renal se manifest
printr-o proteinurie care poate atinge sau
depi 4 g/l/24 h n 25% din cazuri, nsoinduse de dureri abdominale, cu sau fr diaree.

 FORMA OLIGOARTICULARA
(OLIGOARTRITA), este o afeciune
inflamatorie persistent care
cuprinde un numr de 1 - 4 articulaii
n primele 6 luni de la debut.
Oligoartrita este cea mai frecvent
categorie de boal, reprezentnd
n jur de 50% din totalul formelor de
AIJ.

 Afectarea
articular este
asimetric,
cuprinznd
preferenial
articulaiile mari
(genunchi, glezna,
coate etc).

 Elementul clinic major n

forma oligoarticular,
este uveita anterioar
cronic asimptomatic
care apare la 20-30% din
cazuri; aceasta poate
genera complicaii
oftalmologice invalidante
reprezentate de:
keratopatie n band,
cataract, glaucom i
ocluzia globului ocular.

 Singurul examen biologic valoros n

favoarea diagnosticului pozitiv este
prezena anticorpilor
antinucleari (AcAN) specifici antihiston, la 70% din cazuri.
Sindromul inflamator n aceste
subtipuri de boal este moderat.

FORMELE
POLIARTICULARE
POLIARTRITA FACTOR
REUMATOID NEGATIV, este definit
prin afectarea inflamatorie a 5
articulaii sau mai multe, n primele 6
luni de la debut, n absena factorului
reumatoid. n general, debutul este
localizat la un numr fix de
articulaii, extinderea lor fiind lent,
ne ajungnd obligatoriu la o form
generalizat.

 Aceast categorie de poliartrit este

mult mai sever dect oligoartrita i
adesea se asociaz cu manifestri de
tip extra-articular care cuprind: boala
glandelor salivare (Sindromul
Sjgren), limfadenopatiile din cadrul
Sindromului Felty sau vasculite
juvenile.

 POLIARTRITA FACTOR
REUMATOID POZITIV, este definit
prin existena a cel puin 5 articulaii
inflamate pe o perioad de 6 luni, n
prezena Factorului Reumatoid (FR)
regsit de dou ori, la un interval de
cel puin 3 luni.

 Artrita n aceste forme

de boal este
simetric i
predominant
periferic, afectnd
n mod cu totul
particular, articulaiile
mici ale minii.

 ARTRITA PSORIAZIC, se definete

fie prin artrit i prezena
psoriazisului, fie prin artrit i cel
puin dou din urmtoarele semne:
dactilit, unghii depigmentate, rash
psoriaziform i istoric familal pozitiv
de psoriazis; sunt excluse formele cu
FR pozitiv i cele care au asociate
manifestri sistemice.

 ENTEZITA N RAPORT CU ARTRITA (ERA),

este definit ca un tip de artrit din grupul AIJ
caracterizat prin artrit cu entezit, sau
artrit i cel puin dou din urmtoarele
semne: sensibilitatea articulaiei sacro-iliace
i/sau durere rahidian de tip inflamator,
uveit acut i debutul artritei la un copil de
sex masculin, cu vrsta mai mare de 8 ani.
Pentru un diagnostic de certitudine se vor
exclude cazurile de psoriazis i existena
semnelor sistemice de boal.

EXPLORRI PARACLINICE
Nu exista semne de laborator specific modificate
in aceasta boala. Putem intilni :
Anemie
Leucocitoza
Reactanti de faza acuta crescuti (VSH, Fg, CRP)
Se vor mai cauta :
Factorul reumatoid
Anticorpii antinucleari
Biopsia de sinoviala este necesara mai ales in
formele monoarticulare.

 Radiografia convenional confirm, de

obicei, un diagnostic clinic deja fundamentat.
La debut, aspectul este normal, pe parcurs
apar leziuni de osteopenie, apoziii periostale
i eroziuni osoase la nivelul oaselor carpiene
sau tarsiene .
Examenul radiologic nu va fi ntreprins mai
devreme de 1 an de la debut, iar radiografiile
repetate sistematic pentru a urmri evoluia
bolii sau monitorizarea terapiei sunt inutile i
chiar periculoase.

 Rezonanta magnetica nucleara

(RMN) si Tomografia computerizat
(CT) au avantaje fa de radiografia
convenional pentru c pot detecta
precoce leziunile osoase.

 Examenul oftalmologic prin lampa

cu fant permite explorarea polului
anterior i depistarea precoce
(naintea exprimrii clinice) a
procesele inflamatorii de la nivelul
umorii apoase i corpului vitros.
Monitorizarea oftalmologic este
recomand pentru depistare, bilan i
tratamentul leziunilor oculare

DIAGNOSTIC DIFERENIAL
Diagnosticul diferenial se impune
mai ales n etapa debutului, cnd
boala poate fi confundat cu multiple
afeciuni ne reumatismale, care
prezint simptome asemntoare
cu/sau fr manifestri articulare.

TRATAMENT
n Artrita Idiopatic Juvenil (AIJ),
tratamentul recuperator
(kinetoterapie, posturare ortezare,
electroterapie) se difereniaz dup
forma clinic i stadiul bolii, lund
totdeauna n consideraie substratul
fiziopatologic la nivel de sinoviala,
cartilaj, os, muchi.

 Inflamaia autoimun a sinovialei,

responsabil de eroziunea i
distrucia cartilajelor i oaselor
articulaiilor atinse, este prezent n
toate formele clinice de AJI.

n AJI, la membrele inferioare

sunt afectate:
oldul
Genunchiul
Piciorul
glezna

Atitudini vicioase la membrele

inferioare n AJI
oldul tinde a se plasa n flexie adducie
sau uoar abducie i rotaie intern.
Genunchiul se poziioneaz n flexie n
funcie de dezechilibrul tensional al
planurilor capsulare i
musculoaponevrotice posterioare.
Glezna i piciorul se plaseaz cel mai
adesea n flexie plantar sub aciunea
tricepsului sural. Aceast deformaie se
nsoete de un varus calcanean.

Criterii de alegere a tehnicilor: n

funcie de starea inflamatorie
n faza inflamatorie
acut
Durere i atitudine
vicioas antalgic :
- orteze de
repaus
- balneoterapie
ntreinere articular i
muscular :
- mobilizri
articulare
infradureroase
- contracii
izometrice

n faza cronic

Restaurarea
amplitudinii articulare
( evitnd agravarea )
Reeducarea mersului
i prehensiunii
Educaie gestual

Pentru GENUNCHI
N FAZA ACUTA- Flexie

Ortez cruro-gambier

GENUNCHI ( faza
cronica)
Orteza de postura ( in
3 puncte) :
Mobilizare specifica

Eventual tractiune

Pentru PICIOR I GLEZN

n faza acut :
- ortez suro
pedioas
( contracie
izometric )

Pentru PICIOR I GLEZN- n faza

cronic
Orteza de repaos,
purtata noaptea

Reeducare
proprioceptiva cu
piciorul sprijinit

OLD : faza acuta

Tractiune in extensie
si abductie progresiva

Intindere articulara,
posturare in decubit
ventral

SOLD : faza cronica

Inot in piscina
Tractiune nocturna
Folosirea musculaturii
fesiere si reeducarea
mersului
Mentinerea unei stari
ponderale
corespunzatoare

La membrele superioare n AJI

sunt afectate
Umrul
Cotul
Mna
degetele

Atitudini vicioase la membrele

superioare
Umrul este afectat n formele
generalizate de AJI. Articulaia
scapulo- humeral tinde a se fixa n
adducie, rotaie intern i uoar
flexie. Aceast limitare se nsoete
de remanieri osoase i amiotrofie.
Cotul evolueaz spre limitarea
amplitudinii n extensie, pronaie i
supinaie. Aceste deficite
influieneaz activitile cotidiene

 Degetele i mna se plaseaz n

flexie sub aciunea inflamaiei
sinovialei de pe faa dorsal a
articulaiei. Tensiunea musculaturii
flexorilor accentueaz deformarea.
Aceast malpoziie se nsoete de
deficit a musculaturii extensoare,
deviaie a carpului i metacarpului n
nclinaie cubital i radial.

Pentru DEGETE \ MN : faza acuta

orteza de repaos : anti

brahio- palmara
orteze functionale
portabile in cursul
activitatilor cu risc, pentru
diminuarea durerii, a starii
inflamatorii si atitudinilor
vicioase
intretinerea
amplitudinii prin flexia
degetelor la intervale fixe

ARTICULAIE \ MN : faza
cronica
Orteze functionale

Si orteze de corectie

Pentru DEGETE \ MN : faza

cronica

Mobilizare pentru
recuperarea
amplitudinii miscarilor

Atitudini vicioase la articulaia

temporo- maxilar
Afectarea
articulaiei temporo
maxilare se
nsoete de
limitarea
deschiderii gurii, cu
dureri la masticaie
i alimentaie
dificil.
De aceea se
recomand
alimentaie

Atitudini vicioase la nivelul

coloanei vertebrale
La nivelul coloanei dorso lombare
cel mai frecvent se ntlnete
atitudinea n cifoz total.
Cifoza, crescnd presiunea la nivelul
peretelui vertebral anterior, este
responsabil de tasarea corpilor
vertebrali pe un os fragilizat.
Aceast deformaie este dureroas
i autoagravant.

Pentru COLOANA
VERTEBRAL
In faza inflamatorie :
colier cervical, fara
mobilizare

In faza cronica :
suprimarea pernii
pentru perioada de
repaos
Uneori corset lombo sacrat

 Minima educaie gestual, care s

economizeze articulaia (ca durere i,
ulterior, distrucie) printr-o inducere
a contraciei musculare n
segmentele care trebuie s rmn
imobile o ct mai mic perioad,
pentru a nu genera durerea
(izometria muchilor minii, cotului,
umrului sau la nivelul membrelor
inferioare).

PREVENIREA CONSECINELOR LA
DISTAN
Artrita creeaz limitri funcionale a
membrului, care, n aceast perioad de
linite inflamatorie pot fi tratate (ex.: un
genunchi bolnav influeneaz oldul,
gleznele, care ulterior sunt mobilizate
corect pentru nlturarea limitrilor
funcionale care nu trebuie s coexiste, s
se fixeze).

n tratamentul de reabilitare articular n

AIJ, nu trebuie neglijata noiunea de
PRUDEN:
se evit suprasolicitarea articulaiilor
atinse care vor fi folosite cu anumite
precauii: s stea pe scaune nalte, s
prefere bicicleta n locul mersului
ndelungat pe jos, iar timpul de studiu s-l
petreac pe burta pentru a evita poziia
n eznd.

 orice activitate trebuie fcut

MODERAT, contientiznd
modalitatea de economie gestual
(mn/pumn/ cot/umr;
old/genunchi/picior) care previne
durerea si distrucia articular.

Mijloace fizice in combaterea durerii

si redorii matinale
Multi copii cu AJI pot suferi o
perioada indelungata de redoare
articulara, dimineata la trezire. Cu cit
redoarea dureaza mai mult, cu atit
boala este mai activa si mai severa.
Caldura are un efect bun pentru
reducerea durerii prin reducerea
spasticitatii fibrelor musculare si
imbunatatirea functiei acestora.

Caldura superficiala ridica temperatura

tesuturilor si asigura cel mai bun efect
la 0,5 cm sau mai putin , de suprafata
pielii.

TEHNICI DE CALDURA TERAPEUTICA

TEHNICI SUPERFICIALE

TEHNICI PROFUNDE

Pachete calde

Diatermia : unde scurte,

microunde

Sticle cu apa calda

Ultrasunete

Comprese umede calde

Perne incalzite : electric, chimic
sau cu gel
Terapia cu apa ( hidroterapia)

EFECTELE FIZIOLOGICE ALE

CALDURII
Reduce nivelul durerii
Creste flexibilitatea tesuturilor de colagen
Reduce spasmul muscular
Creste afluxul de singe

 Deoarece caldura creste elasticitatea

tesuturilor cu colagen, ar putea fi
utila inaintea exercitiilor de
stretching asupra unor grupe
musculare sub tensiune.

 Desi la majoritatea copiilor cu AJI

redoarea matinala se amelioreaza
prin caldura, exista un procent mai
mic din acesti copii la care redoarea
se amelioreaza mai bine prin
tratamente reci ( punga cu gheata)

ATELELE
Sunt uneori necesare pentru a
mentine articulatiile in pozitie
corecta si astfel, pot sa reduca
durerea.
Daca o articulatie dezvolta o
contractura ( este indoita intr-o
pozitie gresita ), o atela poate sa
ajute ca articulatia sa revina treptat
la pozitia ei normala ( fiziologica ).

Alte met. de fizioterapie

utile in AJI
Masajul : destinde muschii si
realizeaza o mai buna oxigenare a
tesuturilor la copilul cu artrita
cronica.
Diferitele tehnici de masaj nu
prezinta de obicei nici un risc pentru
copil, dar exista si unele
contraindicatii.

Contraindicatiile masajului :
Interventie chirurgicale majora
Febra ridicata
Infectii cutanate
In cazul unor alergii este
contraindicata folosirea uleiului pe
baza de alune sau arahide

Tehnica masajului articulaiei

genunchiului
Tapotamentul se executa cu o
singura mana numai pe muschii
peronieri .
Vibratia se face cu palma intreaga
pe toata suprafata musculara.
Masajul se termina cu netezirea de
incheiere de 7-8 ori.

 Articulatia genunchiului este

semimobila, iar miscarile care
au loc in aceasta sunt: miscari
pasive , miscari active i
miscari active cu rezistenta.
Flexia gambei pe coapsa
(cu vibratie) :tinand o mana
contrapriza la partea inferioara
a coapsei, iar cu cealalta mana
priza pe treimea superioara a
gambei, extensia gambei pe
coapsa, pronatia i supinatia
gambei. Maseurul ii dicteaza
pacientului sa faca flexia si
extensia gambei pe coapsa.

 Se pot face neteziri cu o mana pe muschiul

tricepsul sural, dupa care continuam cu
framantari cu doua maini si in contratimp
pe muschii gambei posterioare (chiar si pe
coapsa).Geluirea se executa pe toate
santurile intramusculare, venind de o parte
si de alta a tendonului lui Ahile si continuand
apoi pe santurile dintre gemeni si soleari.
Frictiunea se face pe aceleasi directii ca si
geluirea.

 Se va efectua si in spatele
articulatiei genunchiului, dar cu mare
atentie pentru a nu traumatiza
regiunea. Urmeaza tapotamentul
pe muschiul tricepsului sural cu toate
formele si vibratia, cu palma
intreaga pe toata suprafata
musculara. Netezirea de incheiere se
executa de 6 - 7 ori.

 Invitam apoi pacientul sa se

intoarca cu fata in sus (pozitie
dorsala), dupa care incepem
masajul pe partea anterioara a
gambei (cu muschii peronieri
laterali), facand netezirea cu palma
intreaga, framantari cu o mana i
cu doua maini pe muschii peronieri si
gambierii inferiori. Geluirea se face
de o parte si de alta a crestei tibiale,

 Pentru articulatia genunchiului

flectam putin coapsa pe bazin, dupa
care asezam cele doua police
deasupra rotulei , iar cu celelalte
patru degete sub spatiul popliteu
facem netezirea cu partea cubitala
a policelor pana la partea inferioara a
articulatiei, dupa care ne intoarcem
pe aceleasi directii pana la jumatatea
articulatiei si ocolim condilii externi

 Pe aceeasi directie, efectuam

frictiunea tinand mana stanga
contrapriza in spatiul popliteu, iar cu
dreapta, deget peste deget lucram
doar o jumatate a rotulei de 7 - 8 ori,
apoi cealalta jumatate (tot de 7 - 8
ori).

Tehnica masajului la articulatia

cotului
Pentru aceasta regiune, pacientului i se
aseaza un cearsaf in jurul toracelui, fiind
apoi invitat sa stea in sezut pe un pat, unde
isi va descoperi intreg membrul superior.
Maseurul, in pozitie verticala, tine
contrapriza pe antebrat cu o mana, iar cu
cealalta face incalzirea zonei respective cu
neteziri si framantari cu o mana, pornind
de la treimea superioara a antebratului
pana la treimea inferioara a bratului.

 Dupa aceasta incalzire, trecem la masajul propriuzis la articulatiei cotului, incepand cu o netezire a
partii posterioare a articulatiei, punand pacientul
sa tina mana in sold (daca poate), la inaltimea
dorita de noi, apoi cu ambele police asezate
deasupra olecranului si cu cele patra degete (de la
ambele maini) in plica cotului, coboram cu neteziri,
nconjurand olecranul pana la partea inferioara a
acestuia, ne intoarcem pe aceleasi directii pana la
jumatatea articulatiei si ocolim condilii externi
(sau epicondilii) catre plica cotului. Forma de
netezire o executam de 6-7 ori.

 Urmeaza frictiunea unde tinem priza cu o

mana pe partea interna a antebratului, iar cu
cealalta mana, deget peste deget, facem
miscari circulare pe aceleasi directii ca la
netezire, plecand de la partea superioara a
olecranului, pana la partea inferioara a
acestuia unde apoi ne intoarcem pana la
jumatatea articulatiei si ocolim condilii
externi.
Framantare pentru incalzirea regiunii
articulare a cotului cu o singura mana.

 Executam apoi netezirea

plicii cotului sprijinind
antebratul pacientului pe
cutia noastr toracica (a
maserului). Lucram cu
ambele maini fixand cele
doua police la mijlocul
plicii, iar cu celelalte
patru degete (total 8) pe
olecran facem netezirea
catre condilii externi de 5
6 ori.

 Continuam apoi cu
frictiunea deget
peste deget, tot de
la mijlocul plicii
cotului catre
exterior, avand
grija sa o facem
usor pentru a nu
traumatiza
pachetul vasculonervos.

 Dupa terminarea frictiunii, facem

netezirea de incheiere a masajului
articulatiei propriu-zise a cotului.

TEHNICA MASAJULUI PENTRU PUMN

Maserul, in sezut, ii pune pacientului

o perna pe coapse pentru ca acesta
sa-si poata sprijini mana (masajul
acestei regiuni se mai poate executa
si in aer).
incepem masajul cu netezirea de
introducere de 5 - 6 ori pe mana
propriu-zisa si chiar pe antebrat, care
se executa in felul urmator:

Prima forma:
Cu mana pacientului
in supinatie, facem
netezirea cu pumnul
(policele bine inchis
in pumn), derulandu-l
de la radacina catre
varful degetelor in
directia de intoarcere
veno-limfatica pe
aponevroza palmara.

A doua forma:
Se executa cu cele doua
police plecand de la
nivelul articulatiei
pumnului unde coboram
cu acestea pe
aponevroza palmara,
dupa care ne intoarcem
pe aceleasi directii,
trecand de aceasta data
policele peste eminentele
tenara si hipotenara,
facand terminatia n aer.

 Cu mana in
pronatie, facem
netezirea pe fata
dorsala a mainii
cu toata palma sau
chiar cu degetele
departate cu
fiecare metacarp
intre degete, pana
la nivelul
articulatiei
pumnului.

 Tot pe aceasta parte, facem si

geluirea pe aponevroza palmara,
dupa care intoarcem mana cu fata
dorsala in sus si facem geluirea cu
degetele departate cu fiecare
metacarp intre degete (sau in parte).
Urmeaza apoi netezirea de
intrerupere, care se executa de l - 2
ori.

 Efectuam frictiuni global sau

individual cu degetul peste santul
fiecarui metacarp in parte, dupa care
executam frictiunea in aponevroza
palmara, cu cotul sau degetele,
destul de puternic.

 Trecem la articulatia propriuzisa a pumnului, unde, in

prealabil, facem o netezire
tinand policele deasupra
acesteia, iar cele patru
degete dedesubt.Cu aceasta
forma de netezire se pleaca
de la mijlocul articulatiei
catre exterior, executand-o
atat pe fata anterioara ct si
pe fata posterioara a
articulatiei.Pe aceleasi
directii facem frictiunea
deget peste deget.

 Facem netezirea de incheiere de 5

- 6 ori pe articulatia pumnului, dupa
care trecem la tapotament, care se
executa numai pe fata palmara si pe
muschii bine dezvoltati cu o singur
mn cu, cu partea cubital a
degetelor i cu pumnul (netezirea de
intrerupere odata sau de doua ori).

 Ultima manevra este vibratia, care se

executa atat pe fata palmara, cat si pe
cea dorsala, incheiem masajul cu
netezirea de 5 - 6 ori, dupa care trecem la
masajul amanuntit al fiecarui deget in
parte, incepand cu netezirea cu doua
degete, unul fiind situat pe fata anterioara
si celalalt pe fata posterioara a degetului
tinand cu doua degete priza deasupra si
dedesubtul unghiei (pe ultima falanga).

 Se mai fac framantari cu doua degete, rulat

cu doua degete deasupra si doua dedesubt,
pornind de la prima falanga pana la articulatia
metacarpiana. Frictiunea se executa tinand
un deget deasupra articulatiei interfalangiene
si unul dedesubt, prinzand articulatia intre
police si aratator, facand miscarile circular pe
prima, a doua si a treia articulatie.
Netezirea de incheiere se face de 5 - 6 ori,
si se continua apoi cu urmatorul deget.

Tehnica masajului la articulatia

soldului
Pacientul se aseaza cu fata in jos
(pozitie ventrala) uneori cu o perna
sub abdomen, tinand mainile
relaxate pe langa corp.Se executa
masajul partii posterioare a regiunii,
incepand cu netezirea cu presiune
bimanuala (cu ambele palme) de la
jumatatea superioara a coapsei
urcand pe muschii fesieri, cu o mana
mergand catre creasta iliaca, iar cu

 Pe musculatura fesiera se executa netezirea

cu pumnul, unde mainile se inchid pentru a
lua forma pumnului cu policele in interiorul
acestuia, deruland pumnul de la radacina
catre varful ultimelor falange. Dupa netezirea
de introducere, de 5 - 6 ori, se continua cu
toate formele de framantare pe trei - patru
directii, pornind de la partea superioara a
coapsei pana sus la creasta iliaca, cu o mana,
cu doua maini, in contratimp si geluirea cu
netezirea de intrerupere.

 Ca forma secundara de framantare

importanta este ciupitul care se
executa foarte mult in cazul
musculaturii flasce.

 Frictiunea este cea mai importanta manevra

a acestei regiuni, care se face in felul urmator:
-pe partea posterioara a articulatiei se face
mai intai netezirea cu partea cubitala a mainii
-pe plica fesiera, dupa care incepem frictiunea
deget peste deget din interior spre exterior pe
plica fesiera, pana catre creasta iliaca, avand
grija sa o repetam in jurul trohanterului mare.
Pe muschii fesieri se face frictiunea cu pumnul.

 Iar catre partea superioara a regiunii mai putem

executa frictiunea deget peste deget, de la coccis,
partea superioara a muschilor fesieri pana pe
creasta iliaca. Dupa care urmeaza tapotamentul
cu toate formele lui pe muschii fesieri. Apoi
vibratia cu palma intreaga pe toata suprafata
musculara. Intoarcem pacientul cu fata in sus
(decubit dorsal) si continuam cu masajul
regiunii anterioare a articulatiei, incepem masajul
pornind cu neteziri cu ambele palme de la
jumatatea superioara a coapsei, facand terminatia
tot catre creasta iliaca.

 Netezirea cu pumnul pe muschii cvadriceps si

fascia lata.
ncepem framantarile cu o mana pe 2 - 3
directii, atat pe cvadriceps, cat si pe fascia lata.
Urmeaza geluirea care se executa pe aceleasi
directii.
La copiii care au coapsa subtire, putem face
mangaluirea flectand usor coapsa pe bazin.
De asemenea, uneori cvadricepsul poate fi
subtire si facem ciupitul.

 Si aici frictiunea este foarte

importanta si se face in plica
inghinala, dupa ce in prealabil am
facut netezirea cu partea cubitala a
degetelor, coapsa pacientului fiind
putin flectata pe bazin. Avem grija sa
o executam usor in zona triunghiului
lui Scarpa, dupa care continuam cu
frictiunea iarasi injurai trohanterului
mare de mai multe ori.

Tehnica masajului centurii

scapulare
Pentru masajul centurii scapulare,
pacientul este invitat sa ia loc in
sezut pe un scaun rotativ, unde isi
descopera umerii, iar in jurul
toracelui i se va pune un cearsaf.

 Maseurul sta in picioare pe partea laterala a

pacientului; incepe masajul cu netezirea cu ambele
palme, plecand de la varful deltoidului, pozitionand
cele doua police pe fascicolul median al acestuia iar
cu cele 4 degete lipite si pozitionate pe fascicolul
posterior si anterior al deltoidului se urca prin
apasare pana la acromion, unde o mana va cobori
apoi sub forma semicirculara pe zona scapulara iar
cealalta pe zona pectorala.
A doua forma se executa in sens invers.
Deci avem o netezire circumflexa, cand intr-o
directie, cand intr-alta.

 Se mai face netezirea cu pumnul pe

muschiul deltoid, mai ales atunci
cand este flasc, deruland pumnii de
la. radacina catre varful degetelor,
dupa care continuam cu formele de
framantare:
-cu o mana cu doua maini si in
contratimp pe urmatoarele directii:

 Framantarea cu o
mana : trebuie sa avem
grija sa tinem
contrapriza cu mana
stanga pe partea interna
a bratului, iar cu dreapta
incepem framantarile
pornind de la varful
omolpatului pe doua-trei
directii catre coloana
vertebrala, pana la
partea superioara a
omoplatului.

 La framantarea geluire-directiile
sunt aceleasij cu deosebirea ca la
partea superioara a omoplatului
departam degetele .
Cu aceeasi mana se mai execut
geluirea pe V - ul deltoidian posterior
si santul dintre fascicol posterior si
median pana la acromion.

 Dupa fiecare forma de framantare se

face netezirea de intrerupere.
Urmeaza frictiunea care este cea
mai importanta manevra a acestei
regiuni (centura scapulara), datorita
faptului ca aici sunt multe articulatii
si insertii musculare.

 Frictiunea o clasificam pe trei directii principale:

frictiunea periarticulara in jurul articulatiilor fata de
articulatia scapulo-humerala, care se face tinand o
mana priza sub brat, iar cu cealalta, deget peste deget
(aratator si mediu) pornim cu miscari circulare de la
varful omoplatului introducand pulpa degetelor chiar
sub acesta, ajungand pana la marginea superioara a
omoplatului, unde luam marginea cu spina omoplatului
intre degete, tot cu miscari circulare, pana catre
acromion, apoi cu aceeasi mana, tot deget peste
deget, pe V - ul deltoidian posterior si santul dintre
fascicolul posterior si median al deltoidului.

 Schimbam mana priz

si cu cealalta mana
(stanga), tot deget
peste deget, executam
manevra subclavicular
pornind de la articulatia
sternoclaviculara pana
la acromion si apoi pe V
- ul deltoidian anterior
si santul fascicolului
anterior si median pana
la acromion.

Activitatile sportive si
recreationale :
Poliartrita sau spondilita anchilozanta
nu limiteaza implicarea bolnavului in
sporturi atletice , in perioada de
remisiune a bolii.
Trebuie insa tinut cont ca sporturile
nu pot sa inlocuiasca exercitiul
terapeutic
( kinetoterapia zilnica individualizata )

 Pentru copilul cu AJI pot fi admise

chiar si sporturile agresive precum
fotbalul sau baschetul, daca artrita
lui este bine controlata.
Trebuie incurajate exercitiile care
mobilizeaza articulatiile si muschii
asa cum sunt cele practicate prin
inot sau ciclism
In schimb nu sunt recomandate cele
precum saritura de la trambulina,

Tratament medicamentos
Antiinflamatorii nesteroidiene
( Ibuprofen etc)
Antiinflamatorii steroidiene
( Prednison po sau Metilprednisolon
iv )
Infliximab
Etanercept
Saruri de aur etc.