ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA CONTABILITATE
CATEDRA CONTABILITATE AUDIT

CONTABILITATEA PRODUSELOR FINITE

(pe baza materialelor SRLCOVILID CONSTRUCT)
PROIECT LA CONTABILITATE

Autor :
Studenta gr. CON 111,
nvmnt cu frecven redus
Ciornaia Liza

Conductor tiinific :
lect. sup. Cotoros Inga

Chiinu 2014
Cuprins:

Introducere ..3
Capitolul I. Noiuni generale referitoare la produsele finite...............................6
1.1. Componena, caracteristica produselor.....................................................6
1.2. Constatarea i evaluarea produselor........................................................20
Capitolul II. Contabilitatea produselor.......................................................... 25
2.1. Documentarea i evidena analitic.........................................................25
2.2. Contabilitatea operaiunilor privind fabricarea produselor.....................40
Capitolul III. Contabilitatea vnzrii produselor...........................................43
3.1. Documentarea i evidena analitic a vnzrii produselor......................43
3.2. Evidena sintetic privind vnzarea produselor......................................50
ncheiere .. 56
Bibliografie ..59
Anexe 61

Introducere

Procesul de integrare a Republicii Moldova n economia mondial nainteaz fa de

unitile economice autohtone i, n primul rnd, fa de ntreprinderile productoare, cerine noi
privind calitatea i competitivitatea pe plan internaional a produciei fabricate. De aici i una din
sarcinile de baz ale acestora sporirea gradului de competitivitate a mrfurilor moldoveneti
destinate vnzrii, a eficienei privind calitatea, costurile de producie, termenii de realizare a
contractelor, etc. este sistemul de desfacere a produselor finite ctre consumatorii efectivi i
poteniali.

Capitolul I Noiuni generale referitoare la produsele finite

1.1.Componena, caracteristica produselor

Produsele sunt bunuri economice rezultate in urma procesului de productie. Produsele fac
parte din categoria stocurilor, stocurile la rindul lor includ :
1) materiile prime i materialele de baz bunuri care particip direct la fabricarea produselor
i se regsesc n produsul finit integral sau parial, fie n starea lor iniial, fie transformat;
2) materialele consumabile bunuri care particip sau contribuie la procesul de producie i/sau
de prestri servicii fr a se regsi, de regul, n produsul finit (de exemplu, materiale auxiliare,
combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope i acumulatoare procurate
separat de mijloacele de transport);
3) obiectele de mic valoare i scurt durat bunuri valoarea unitar a crora nu depete
plafonul stabilit de legislaie sau pragul de semnificaie prevzut n politicile contabile, indiferent
de durata de serviciu sau cu o durat de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea
unitar (de exemplu, instrumente i dispozitive cu destinaie general i special, utilaj de
schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producie, mbrcminte i nclminte special,
dispozitive de protecie, lenjerie, construcii i dispozitive provizorii, inventar sportiv i turistic i
alte obiecte similare);
4) producia n curs de execuie bunuri care nu au trecut toate stadiile de prelucrare prevzute
n procesul tehnologic, precum i produsele nesupuse probelor tehnice i recepiei sau
necompletate n ntregime, precum i costurile aferente serviciilor i lucrrilor n curs de
execuie;
5) produsele bunuri fabricate n cadrul entitii care includ:
a) semifabricatele bunuri al cror proces de producie a fost finalizat ntr-o secie (faz de
fabricaie) i care snt supuse n continuare prelucrrii n alt secie (faz de fabricaie) sau se
livreaz cumprtorilor;
b) produsele finite bunuri care au parcurs n ntregime stadiile procesului de producie i nu
necesit prelucrri ulterioare n cadrul entitii, au fost supuse probelor tehnice i recepiei, snt
integral completate i pot fi depozitate n vederea vnzrii sau livrate direct cumprtorilor;
c) produsele secundare bunuri care se obin n procesul de producie concomitent cu
produsele principale i au o importan secundar i valoare nesemnificativ fa de acestea;

6) mrfurile bunuri procurate de entitate n vederea revnzrii sau produse transmise spre
vnzare magazinelor proprii. n categoria mrfurilor, de asemenea, se includ cldirile, terenurile
i alte bunuri imobiliare deinute pentru vnzare;
7) ambalajele bunuri care includ ambalajele de o singur folosin sau refolosibile,
achiziionate sau fabricate, destinate ambalrii produselor (mrfurilor) i/sau altor bunuri.
Bunurile ajunse produse in timpul procesului de fabricatie capata anumite caracteristici,
conditionate de calitate. Calitatea unui produs reprezint ansamblul de caracteristici ale
produsului care i confer acestuia capabilitatea de a satisface cerine i dorine ale clienilor. Pe
baza acestei definiii, un produs va fi "de calitate" n msura n care ansamblul de caracteristici
va satisface cerinele clienilor (sau ale consumatorilor, ale pieei); n ali termeni, satisfacia
clienilor este o msur a calitii produselor.
Exist mai multe abordri pentru descrierea general a calitii produselor.
Abordarea bazat pe fabricaie (sau pe proces) se refer n esen la proiectarea, ingineria
produsului i procesele de fabricaie implicate n fabricarea acestuia. In aceast opinie, calitatea
se msoar prin gradul de conformitate cu specificaiile i cerinele predeterminate i abaterile
identificate fa de aceste cerine. Prin msurare este identificatcalitatea de conformitate care se
realizeaz n procesul de producie i care este determinat de starea proceselor tehnologice, de
calitatea utilajelor, dispozitivelor, sculelor, activitile de urmrire i control. Definiia calitii ca
fiind "conformitatea cu cerinele" aparine lui Ph. B.Crosby (vezi seciunea Definiiile calitii).
Aceast definiie se poate utiliza numai n situaia precizrii cerinelor, specificate prin contracte
sau n studii de marketing.
Abordarea bazat pe utilizator. Pentru utilizatori, un produs de calitate superioar este cel care
prin caracteristicile sale satisface cel mai bine dorinele i ateptrile. Potrivit acestei abordri,
calitatea produsului reprezint aptitudinea de a fi corespunztor pentru utilizare ("fitness for
use"), concept susinut de J.M.Juran. Prin mbuntirea caracteristicilor de calitate proiectate se
asigur o calitate de proiectare superioar.
A treia abordare referitoare la calitate este de a considera produsul ca sistem care ncorporeaz
acele caracteristici ce aparin direct operrii i funcionrii produsului. Aceast abordare include
o suprapunere a abordrilor bazate pe fabricaie i pe consumator sau utilizator.

Uneori se deosebete i o calitate de livrare, caracterizat de lipsa deficienelor produsului livrat

de furnizor. Existena unor deficiene cum sunt defectele, ntrzieri, reprelucrri (rework- l.engl.)
i rebuturi pe ntregul lan de creare a valorii pn cnd produsul este livrat la consumatorul final
este asociat cu o calitate slab.
Conform standardului ISO 9000:2000 termenul de caracteristic este definit ca o
nsuire distinctiv, iar caracteristicile calitii ca fiind caracteristici intrinseci ale unui produs,
proces sau sistem. Din punct de vedere al Marketingului, caracteristicile sunt un element
concurenial de difereniere a produselor firmei de cele ale concurenilor. Un aspect important
este identificarea de noi caracteristici care au valoare pentru clienii. O metod eficace de a
ctiga n faa concurenei este de a introduce primul noile caracteristici valorizate de clieni.
Cum putem identifica caracteristici noi valorizate de client sau care sunt caracteristicile cerute
de ctre clienii? Firmele trebuie s-i ancheteze pe clieni i s le pun diverse ntrebri cum ar fi:
Ct de mult se potrivesc urmtoarele caracteristici mrcii/produsului X? Ct de importante sunt
urmtoarele caracteristici pentru dvs., referitoare la produsul/marca Y? Ce caracteristici credei
c pot fi adugate produsului/mrcii Z? i aa mai departe. Rspunsurile la aceste ntrebri ne
vor oferi informaii i idei preioase referitoare la caracteristicile produselor noastre. Dup aceea,
firma va aprecia valoarea pe care o are fiecare caracteristic pentru client, comparativ cu
costurile pentru introducerea acestora. Caracteristicile pe care clienii le preuiesc puin raportate
la costuri, trebuie date la o parte; cele pe care clienii le preuiesc mult raportate la costuri,
trebuie adugate produsului.
n literatura de specialitate, pot fi gsite urmtoarele categorii de caracteristici ale
produselor:
Caracteristici tehnice se refer la proprietile intrinseci ale produselor (fizice, chimice,
microbiologice), ele avnd un rol determinant n asigurarea funcionrii acestora.
Caracteristici funcionale se refer la comportarea n utilizare a produselor, exprimndu-se prin
intermediul disponibilitii produselor. Nivelul acestor caracteristici determin n mod hotrtor
costurile pe carte le implic utilizarea produselor. Disponibilitatea produsului este forma cea mai
complet de manifestare a calitii pe durata de via a produsului (n exploatare).
Disponibilitatea reprezint aptitudinea unui produs de a-i ndeplini funcia n condiii impuse de
aspectele combinate de fiabilitate, mentenabilitate i de organizare a aciunilor de mentenan,
ntr-un interval de timp specificat. Un produs poate fi utilizat n scopul pentru care a fost creat,

adic poate fi "disponibil", dac prezint fiabilitate i mentenabilitate (ntreinere i reparare

uoar).
Caracteristici estetice se exprim prin intermediul unor categorii cum ar fi: forma, linia,
culoarea, ornamentul, simetrie, armonie, stil, etc., avnd, de foarte multe ori, un rol determinat n
luarea deciziei de cumprare.
Caracteristici economice sunt acele caracteristici care influeneaz n mod direct costurile n
utilizare, de exemplu consumul de benzin la autoturisme.
Caracteristici sanogenetice sun acele caracteristici care influeneaz sntatea consumatorilor,
cum ar fi coninutul de aditivi alimentari, filtrele de protecie mpotriva radiailor la calculatoare.

1.2. Constatarea i evaluarea produselor

Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale se concretizeaza
in obtinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, lucrari si servicii. Daca la
sfarsitul perioadei de gestiune productia nu este finalizata, ea va mbraca forma productiei
neterminate sau in curs de executie. Insa atit produsele finite, cat si productia in curs de executie
sunt supuse procesului de evaluare in scopuri contabile.
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor de produse la intrare se face la costul de
productie efectiv format din :
-

costuri directe de materiale (toate cheltuielile aferente oricarui tip de material care
devine parte componenta a produsului finit si care poate fi atribuit usor si economic unei
unitati specifice de produs),

costuri directe cu manopera (toate cheltuielile legate de forta de munca utilizata, care
poate fi atribuit usor si economic unor unitati specifice de produs),

costuri indirecte de productie (un ansamblu variat de cheltuieli legate de procesul de

productie, ce nu pot fi atribuite usor si economic unor unitati specifice de produs, de
exemplu : hirtia pentru ambalarea dulciurilor, lubrifiantii, cheltuieli generale de apa,
caldura, energie electrica).

In conditiile economiei de piata, influentate uneori si de fenomenul inflationist, fac achizitia

unui produs la diferite preturi si ca rezultat intrarea acestuia in patrimoniu la diferite valori. Acest
fapt face dificila identificarea cu exactitate a valorii (costului) produselor la iesirea acestora din
patrimoniu. In practica contabila internationala si nationala se folosesc mai multe metode de
evaluare a bunurilor la iesirea din patrimoniu, toate avind la baza valoarea de intrare (initiala sau
costul istoric). Ca regula generala, la data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se
evalueaza si se scad din gestiune la valoarea de intrare. In cazul bunurilor identificabile sau al
celor care fac obiectul unor comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse in
interiorul intreprinderii, evaluarea la iesirea din gestiune a acestora se realizeaza prin
identificarea specifica a costurilor individuale. Astfel, fiecarui bun i se aloca costul de intrare in
gestiune, care poate fi de exemplu, costul de achizitie, costul de productie.
Spre deosebire de aceste bunuri identificabile, in activitatea de productie sunt utilizate frecvent
stocuri de natura materiilor prime, materialelor, care nu se deosebesc in mod substantial unele de
altele, denumite bunuri fungibile.
Ca urmare a fluctuatiei preturilor in decursul unei perioade de timp, intreprinderile se pot
aproviziona cu loturi identice de produse (de exemplu, grau, faina, ciment), de cele mai multe
ori, la preturi diferite.Atunci cand sunt achizitionate si date in consum astfel de bunuri, este
dificila identificarea fizica a lor si evaluarea la preturile de intrare in gestiune.Trebuie gasite
solutii la intrebari precum: Care dintre bunurile achizitionate au fost date in consum si la ce
preturi trebuie evaluate? Cum se evalueaza bunurile aflate in stoc la sfarsitul perioadei? Din
aceste motive, este necesar ca intreprinderile sa stabileasca, ipotetic, ordinea in care articolele
sunt date in consum. Aceasta ipoteza se refera in realitate la asocierea costurilor stocurilor cu
circuitul lor ipotetic (conventional) in cadrul operatiunilor societatii.
La evaluarea produselor finite in contabilitatea curenta pot fi aplicate urmatoarele metode :
1) costul normativ (costul sdandart) conform SNC Stocuri evaluarea si inregistrarea
in contabilitate a produselor finite ( a materiilor prime, a marfurilor, precum si a altor
bunuri de natura stocurilor ) se poate face si la preturi standard ( prestbilite ) pe baza
preturilor medii ale produselor respective, denumite preturi de inregistrare, cu conditia
evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de
productie, dupa caz. Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in
patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra
stocurilor. Preturile standard folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor, este

necesar sa fie actualizate periodic,de regula cel putin o data pe an, in functie de evolutia
preturilor, precum si de alti factori. In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face
la preturi standard (prestabilite ), diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul
de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate.
2) vinzarilor cu amanuntul - metoda preului cu amnuntul se aplic pentru determinarea
costului stocurilor de articole numeroase i cu micare rapid, care au marje similare i
pentru care nu este raional s se foloseasc alt metod. n cazul acestei metode costul
stocurilor vndute se calculeaz prin deducerea valorii marjei brute din preul de vnzare a
stocurilor iar orice modificare a preului de vnzare presupune recalcularea marjei brute.
3) de identificare specifica metoda identificrii specifice const n atribuirea costurilor
individuale elementelor de stocuri. Aceast metod este adecvat pentru stocurile ce fac
obiectul unei comenzi distincte, indiferent dac au fost cumprate sau fabricate (de
exemplu, cldiri, apartamente, automobile, opere de art etc.). Identificarea specific nu
poate fi aplicat n cazurile n care stocurile cuprind un numr mare i divers de
elemente.
4) costul mediu ponderat (CMP) metoda CMP presupune calcularea costului fiecrui
element de stocuri pe baza mediei ponderate a costurilor soldurilor elementelor similare
de stocuri la nceputul perioadei i a costurilor elementelor similare fabricate sau
cumprate n cursul perioadei de gestiune. n conformitate cu politicile contabile CMP
poate fi calculat dup fiecare intrare a stocurilor, la sfritul perioadei de gestiune sau n
alt mod stabilit de politicile contabile ale entitii. n cazul aplicrii metodei CMP
soldul stocurilor se evalueaz n baza mediei ponderate calculat pe toat perioada de
gestiune sau dup ultima intrare. Metoda CMP se recomand n cazul fluctuaiilor
considerabile ale preurilor stocurilor n cursul perioadei de gestiune. Modul de aplicare a
metodei CMP dup fiecare intrare a stocurilor este exemplificat n anexa 1.
5) primei intrari primei iesiri (FIFO) metoda FIFO prevede evaluarea stocurilor ieite
din entitate la costul de intrare (efectiv) al primei intrri (primului lot). Pe msura
epuizrii loturilor, stocurile ieite se evalueaz la costul de intrare al lotului urmtor, n
ordine cronologic. Soldul stocurilor la finele perioadei este evaluat la costul de intrare al
loturilor de stocuri care au fost cumprate sau fabricate cel mai recent. n cazul
utilizrii metodei FIFO valoarea stocurilor ieite poate fi determinat dup fiecare ieire
sau n baza soldului final, stabilit n urma inventarierii. Metoda FIFO este preferabil n

cazul n care preurile stocurilor ieite nregistreaz o reducere permanent n cursul

perioadei de gestiune. Modul de aplicare a metodei FIFO este exemplificat n anexa 2.