Strunguri semiautomate si automate

Aceste strunguri sunt caracterizate prin realizarea automata a cicluilui de lucru si

sunt destinate productiei in serie mare si de masa.
Criteriile de clasificare ale strungurilor semiautomate si automate sunt:
-

dupa gradul de automatizare exista grupa strungurilor semiautomate, la care intrg

ciclul de lucru este automatizat, cu exceptia alimentarii (inlocuirea pisei prelucrate cu
un nou semifabricat se efectueaza manual) si grupa strungurilor automate, la care si
alimentarea se face automat.

Dupa felul semifabricatului, exista strunguri care prelucreaza din semifabricat in

forma de bara si cele care prelucreaza piese individuale (debitate, forjate, turnate);

Dupa pozitia arborilor principali se deosebesc strunguri orzontali si verticali;

Dupa numarul arborilor principali, strungurile pot fi monoax si multiax.

a. Strunguri semiautomate monoax. Sunt destinate prelucrarii semifabricatelor

individuale fixate in universal, iar daca au lungime mai mare, cu celalalt capat piesa se
sprijina in varful papusii mobile. Prelucarea are loc cu mai multe scule simultan montate in
suporturile de pe sania din fata si din spate.
O larga raspandire o au si strungurile semiautomate monoax de copiat cu comanda dupa
program. Regimul de aschiere la aceste strunguri, pentru fiecare faza de lucru, se
inregistreaza pe un anumit port-program, iar lungimile curselor si comenzile pentru cuplarea
sau oprirea miscarii sunt comandate de la limitatoare de cursa.
b. Strunguri semiautomate multiax. Sunt destinate prelucrarii semifabricatelor
individuale turnate sau forjate cu diametre maxime cuprinse intre 200-600 mm. Se
construiesc in doua variante: cu arbori orizontali si verticali.
O constructie specifica prezinta strungurile semiautomate multiax verticale, care dupa
caracterul ciclului de lucru pot fi cu prelucrare succesiva si prelucrare continua.
In figura 7 este prezentat un strung semiautomat mutiax vertical cu prelucrare
succesiva.
Figura 7 Principalele parti componente ale unui strung semiautomat multiax
vertical

Aceste strunguri se compun dintr- placa de baza I de care este

fixata coloana centrala 2. la partea inferioara a coloanei se afla
masa 3 de forma unelara in care se afla arborii principali cu
mandrinele 4. masa 3 executa miscarea de rotatie intermitenta III
de divizare cu scopul aducerii semifabricatului in dreptul fiecarui
post de lucru. In dreptul posturilor de lucru se afla cate un suport
de scule 5. La partea superioara a coloanei 2 se afla cutia 6
continand mecanismele pentru transmiterea miscarilor. Numarul
arborilor principali variaza intre 4-12. cu I si II s-au notat miscarea
principala de aschiere axecutata de piesa de prelucrat si respecziv miscarea de avans
executata de scula.
c. Strunguri automate monoax. Strungurile automate monoax includ in ciclul
automat si operatia de schimbare a piesei prelucrate cu un nou semifabricat. Deci orice
strung semiautomat, daca este prevazut cu un mecanism automat de alimentare,
sincronizat cu ciclul de lucru al masinii, devine atrung automat.
Strungurile automate sunt destinate productiei in serie, ceea ce permite folosirea
sistemelor de automatizare rigida si in special a sistemelor cu came. Se numeste arbore de
comanda, organul pe care sunt montate camele care comanda fazele ciclului de lucru. In
timpul efectuarii unui ciclu, arborele de comanda executa o rotatie comleta. Strungurile
automate pot avea un singur arbore de comanda sau doi arbori de comanda, unui principal
ce comanda miscarile de lucru si altul auxiliar care comanda miscarile auxiliare.
Aceste strunguri se deosebesc dupoa felul si numarul miscarilor pe care le executa: gripa
strungurilor pentru profilat, grupa strungurilor pentru prelucrari longitudinale si grupa
strungurilor cu cap revolver.
Schema principala de functionare a unui strung automat monoax pentru prelucrari
longitudinale destinate prelucrarii pieselor cu raport mare intre lungime si diametru este
prezentata in figura 8.

Figura 8 Schema principala de funtionare a

unui strung automat monoax
Semifabricatul I fixat in pinola 2 a papusii 3, in afara
de miscarea principala de rotatie, executa si miscarea de
avans longitudinal II, iar cutitele fixate pe saniile transversale 5 asezate in evantai pe
supotul 4 realizeaza miscarile de avans radial III. Prelucrarile pot fi executate si cu scule de
tipul burghiului (adancitor, alezor, tarod etc). Care sunt fixate in papuss 7 impreuna cu care
executa si avnsul longitudinal IV, deplasandu-se pe ghidajele batiului 8.
d. Strunguri automate multiax. Aceste strunguri sunt destinate prelucrarii simultane
a mai multor piese prinse in mai multi arbori principali. Ele au o productiviate mare,

utilizandu-se la productia in serie si in masa. Pot avea 4,5,6 sau 8 arbori si pot fi cu
prelucrare succesiva sau cu prelucrare in paralel.
La strungurile cu prelucrarea succesiva. In fiecare arbore principal se executa alte
operatii, prelucrarea completa a piesei obtinandu-se dupa ce a trecut prin fata tuturor
posturilor de lucru. La prelucrarea in paralel, la fiecare arbore principal in dreptul fiecarui
post de lucru se executa toate operatiile necesare prelucrarii complete a unei piese. Astfel,
in timpul unui ciclu se prelucreaza complet si simultan atatea piese cati arbori principali are
strungul.
In figura 9 sunt prezentate partile componente principale ale strungului automat
orizontal multiax.
Figura 9 Principalele parti componente ale strungului automat orizontal
multiax

Pe corpul batiului 8 se afla montantul 1 in care este

montat tamburul 2 cu arborii principali 4. tot pe montantul
1 se afla si suporturile radiale 3. in unele cazuri suporturile
transversale superioare sunt montate pe traversa de
rigidizare 6. pe batiul 8 se afla si montantul 7 care contine
majoritatea mecanismelor de transmitere a miscarilor (de
aschiere, avans si divizare) si lagarul din dreapta pentru
sania longitudinala 5. miscarea principala de aschiere I
este executata de arborii principali, iar miscarea de
divizare II de catre tamburul 2. miscarea de avans
longitudunal III (rapid si de lucru) este executata de sania
longitudinala, iar avansul radial IV de catre saniile transversale. In figura 9, b si c sunt
reprezentate douaa sectiuni dupa traseul A-A din figura 9, a pentru strungul cu patru arbori
principali (fig. 9, b) si respectiv pentru strungul cu sase arbori (fig. 9, c) mentinandu-se
notatiile din figura 9, a.