Orasul Marasesti

Stema
Mreti este un ora din judeul Vrancea, Moldova, Romnia. n afara localitii urbane
principale, oraul mai cuprinde i localitile componente Siretu i Tiia i din satele
Climneti, Haret, Modruzeni i Pdureni.
Aezare
Oraul se afl n extremitatea de est a judeului, la limita cu judeul Galai, pe malul drept
al rului Siret, care l desparte de acesta, n zona unde Siretul primete apele rului uia i
ale rului Zbrui. Este traversat de oseaua naional DN2, care leagFocaniul de Bacu,
osea din care la Tiia se ramific DN24, care duce spre Tecuci,Brlad, Vaslui i Iai,
i DN2L care leag Mretiul spre vest
de Panciu, Stroane,Rcoasa, Cmpuri, Soveja i Tulnici (unde se termin n DN2D). oseaua
judeean DN205H se ramific din DN2 la Climneti i duce spre nord la Pufeti (unde se
intersecteaz din nou cu DN2), i apoi spre vest la Puneti i spre sud la Movilia i Panciu.
oselele judeene DJ204I i DJ204E, ramificate din DN2, sunt de fapt drumuri de interes local
ale oraului Mreti.
Oraul este i un important nod feroviar, n gara Mreti ntlnindu-se calea ferat
Bucureti-Galai-Roman cu calea ferat Buzu-Mreti.
Demografie
Conformrecensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Mreti se ridic la 10.671
de locuitori, n scdere fa derecensmntul anterior din 2002, cnd se
nregistraser 11.777 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt romni (80,96%), cu o
minoritate deromi (7,03%). Pentru 11,91% din populaie, apartenena etnic nu este
cunoscut.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodoci (81,28%), dar exist i minoriti de cretini dup evanghelie (3,7%)
i penticostali (1,66%). Pentru 11,9% din populaie, nu este cunoscut apartenena
confesional.[4]
Evoluia populaiei la recensminte:

Istorie
La sfritul secolului al XIX-lea, Mreti era comun rural n plasa uia din judeul
Putna, comun format numai din satul de reedin, cu 1717 locuitori. n comuna Mreti
existau o biseric, o coal de biei cu 55 de elevi, una de fete cu 13 eleve i un birou
potal i de telegraf. La acea vreme, pe teritoriul actual al oraului funciona n aceeai plas
i comuna Pdureni, format din satele Climneti, Modruzeni i Pdureni, cu 903 locuitori.
n comuna Pdureni existau o biseric i o coal mixt cu 28 de elevi.
n timpul Primului Rzboi Mondial, zona oraului a fost teatrul btliei de la Mreti, una
din puinele victorii strategice ale Antantei n anul 1917 pe Frontul de Est. Pn n 1925,
datorit rolului de nod feroviar, Mretiul s-a dezvoltat i a fost promovat la rangul de
comun urban. Anuarul Socec din acel an consemneaz o populaie de 4100 de
locuitori. Comuna Pdureni, aflat, ca i Mretiul, n plasa Caregna a aceluiai jude
Putna, avea atunci 1005 locuitori. n 1931, n comuna Pdureni era consemnat i satul
Haret.
n 1950, oraul a trecut n administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (dup
1952) din regiunea Brlad i (dup 1956) dinregiunea Galai. n 1968, a fost transferat
la judeul Vrancea, iar comuna Pdureni a fost desfiinat, satele ei devenind localiti
componente ale oraului.
Monumente istorice
n oraul Mreti se gsete Mausoleul Eroilor din Primul Rzboi Mondial, monument istoric
memorial sau funerar de interes naional, ridicat n perioada 19231938, i aflat la sud de
oraul propriu-zis, pe oseaua naional DN2 care duce ctre Focani; precum i statuia

Victoriei realizat de Oscar Han n 1934 i amplasat la km 282 pe DN2, n localitatea Tiia,
monument istoric de for public de interes naional.

n rest, n ora exist alte ase obiective incluse n lista monumentelor istorice din judeul
Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Pdureni, aflat la
km 209 pe DN2, sit ce cuprinde o aezare i o necropol din Epoca Bronzului (cultura
Monteoru), o aezare din perioada Halstatt i alta din perioada Latne (cultura carpic). Gara
Mreti (construit odat cu calea ferat Bucureti-Galai-Roman n preajma lui 1872) este
clasificat ca monument de arhitectur. Dou sunt monumente de for public bustul lui
Alexandru Ioan Cuza din parcul cu acelai nume (realizat n 1908) i monumentul eroilor
Regimentului 10 Dorobani (realizat n 1909) din curtea liceului. Alte dou monumente sunt
clasificate ca monumente memoriale sau funerare bustul sublocotenentului Gabriel
Pruncu (1927) din spatele grii i cimitirul ostailor germani aflat pe drumul spre Panciu, n
localitatea Tiia.
Mausoleul Eroilor din Razboiul de Intregire Nationala se afla la kilometrul 201,6 pe drumul
national ce leaga orasul Focsani de Adjud, pe locul in care, in vara anului 1917, s-a
desfasurat glorioasa batalie de la Marasesti. Mausoleul este cel mai impunator din tara si
printre cele mai maiestuoase din Europa. Realizat dupa planurile arhitectilor George Cristinel
si Constantin Pomponiu intre anii 1923-1938, mausoleul a fost inaugurat oficial la 18
septembrie 1938.
Construit din beton armat placat cu blocuri de andezit de Deva, acesta are o forma circulara
(30 m inaltime si 40 m diametru). Partea superioara a monumentului este terminata cu o
cupola - "Cupola gloriei" - a carei baza este flancata de patru vulturi din granit de Deva,
inconjurata de o imensa friza in basorelief, cu o suprafata totala de 100 mp, realizata de
sculptorii Ion Jalea si Cornel Medrea. Trei terase suprapuse conduc spre intrarea in cupola,
care este decorata in interior cu o pictura in fresca creata de pictorul Eduard Saulescu. La
parterul impresionantului monument se afla criptele care adapostesc osemintele a 6.000 de
soldati si ofiteri romani. In centrul mausoleului este dispus sarcofagul generalului Eremia
Grigorescu, decedat la 21 iulie 1919. La etajul superior se afla o rotonda in care sunt
asezate, in mod simbolic, drapelele unitatilor romane participante la batalia de la Marasesti.
In anul 1938, cu prilejul inaugurarii mausoleului, s-a emis o medalie jubiliara, cu diametrul
de 60 mm, in trei variante: din aur, argint si bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile
regilor Ferdinand I (in dreapta) si Carol al II-lea (in stanga), fata in fata, iar la mijloc, jos, este
redata stema Regatului Romaniei. Pe revers, in mijloc, este infatisat Mausoleul Eroilor de la
Marasesti.
Mausoleul este inscris la pozitia nr. 271, cu codul VN-IV-m-A-06632, in Lista monumentelor
istorice, actualizata prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.