Sunteți pe pagina 1din 14

COTUL

caracteristici anatomofunc]ionale [i
biomecanica
Articula]ia cotului cuprinde articula]ia humero-radial`,
articula]ia humero-cubital` [i articula]ia radio-cubital`
proximal`. Ea este o trohleartroz`. Trohleea humeral`
prezint` \n por]iunea mijlocie un jgheab, orientat oblic \n
sus [i \n`untru. C`tre acest jgheab se \nclin` versan]ii
intern [i extern ai trohleei. Direc]ia jgheabului trohleei este
direc]ia pe care se realizeaz` flexia [i extensia antebra]ului
pe bra], ceea ce face din aceast` articula]ie o articula]ie cu
conducere
Este o osoas`.
articula]ie complex`, fiind alc`tuit` de fapt din 3 articula]ii:
articula]ia humero-ulnar` (\ntre trohleea humeral` [i
incizura trohlear` a cubitusului);
articula]ia humero-radial` (\ntre capitulum [i cupu[oara
radial`);
articula]ia radio-cubital` proximal` (\ntre circumferin]a
articular`
a trei
capului
radial
[i incizura
radial` a
cubitusului).
Cele
cavit`]i
articulare
comunic`
\ntre
ele, capsula
fiind comun`.

Suprafe]ele articulare sunt:


humerusul prezint` capitulum (lateral) [i trohleea humeral` (medial);
cubitusul prezint` incizura trohlear` (superior) [i incizura radial` (lateral);
radiusul prezint` cupu[oara radial` (superior), pentru capitulum [i
circumferin]a articular` a capului radiusului, pentru incizura radial` a
cubitusului.
Mijloace de unire:
capsula articular` - at#t capsula articular` c#t [i membrana
sinovial` sunt comune pentru toate cele trei articula]ii (humeroradiala`, humero-cubital` [i radio-ulnar` proximal`) ale cotului [i de
aceea denumirea corecta a acestei articula]ii este articula]ia
cotului, chiar dac` din punct de vedere anatomic ea este format`
din trei articula]ii. Capsula articular` este relativ lax`. Ea este
\nt`rit` de mai multe ligamente.
Pe humerus, capsula articular` m`rgine[te superior fosele
olecranian`, coronoid` [i radial`, trec#nd distal de epicondili, care
r`m#n astfel extraarticular.
Pe uln`, capsula articular` se inser` pe marginile incizurii
trohleare, p#n` la nivelul incizurii radiale, unde trece pe radius,
inser#ndu-se \n continuare pe colul acesteia p#n` la 5 7 mm
distal de cap.
Capsula articular` prezint` la exterior fascicule
longitudinale. |ntre acestea sunt recesuri ale sinovialei.

Ligamentele articula]iei cotului sunt:


ligamentul colateral radial (extern). Se \ntinde \ntre epicondilul humeral
extern (proximal) [i fa]a extern` a olecranului [i zona extern` a
ligamentului inelar (distal);
ligamentul colateral ulnar (intern). Se \ntinde \ntre epicondilul humeral
intern (proximal) [i fe]ele interne ale apofizei coronoide [i olecranului
(distal);
ligamentul inelar al radiusului. Se \ntinde de la partea anterioar` a
incizurii radiale, \nconjur` g#tul radiusului [i se inser` pe partea
posterioar` a incizurii radiale a cubitusului;
ligamentul p`trat (Dnuce). Este situat \ntre incizura radial` a
cubitusului [i marginea intern` a g#tului radiusului.
Ligamentul inelar [i ligamentul p`trat leag`, deci, epifiza proximal` a
radiusului de epifiza proximal` a cubitusului.
Sinoviala este bine reprezentat`. |ntre sinovial` [i capsula articular` exist`
o cantitate variabil` de ]esut adipos. Sinoviala porne[te de pe marginile
trohleei [i capitulului, p`trunde \n cele trei fose, apoi se reflect` pe
capsul`.

Articula]ia cotului are un singur grad de libertate [i permite mi[c`ri de


flexie/ extensie ale antebra]ului pe bra].
Flexia: axul mi[c`rii este transversal (linia biepicondilian`), planul
mi[c`rii este sagital. |n cursul flexiei, antebra]ul se apropie de bra].
Amplitudinea (activ`) este de 150. M#na nu se va orienta c`tre
um`r ci spre torace, deoarece axul antebra]ului nu se suprapune
peste cel al bra]ului (cauza: trohleea humeral`). Limitarea mi[c`rii
de flexie este dat` de p`trunderea apofizei coronoide \n fosa cu
acela[i nume, de punerea \n tensiune a ligamentului posterior [i de
contactul cu ]esuturile moi. Mu[chii: biceps brahial, brahial, iar
accesori - mu[chii epicondilieni. Mi[carea de flexie a antebra]ului pe
bra]
este gradat`
de mu[chii
extensori
ai antebra]ului
bra].
Extensia:
are acela[i
ax [i plan
al mi[c`rii.
|n cursul eipe
antebra]ul
se dep`rteaz` de bra]. Ea se realizeaz` prin contrac]ia izometric`
a flexorilor, ce gradeaz` extensia antebra]ului [i prin ac]iunea
gravita]iei. Mu[chii extensori efectueaz` mi[carea c#nd, \n
ortostatism, bra]ul este abdus la 90 [i rotat medial, iar antebra]ul
at#rn` \n jos. Mu[chii extensori sunt: triceps brahial, anconeu,
accesori- extensorii degetelor. Amplitudinea extensiei (activ) este
de 150.
Fiziologic, c#nd cotul este \n extensie, v#rful olecranului, epitrohleea [i
epicondilul se afl` pe aceea[i linie transversal` (v#rful olecranului fiind la
mijlocul distan]ei dintre epicondil [i epitrohlee).
C#nd cotul este flectat la 90, v#rful olecranului coboar` [i cele trei repere
formeaz` un triunghi cu v#rful inferior.

CLINIC:
semnul Malgaigne: \n caz de luxa]ie v#rful olecranului urc` deasupra liniei
epitrohleo-epicondiliene.
Articula]ia radio-cubital` proximal` are un singur
grad de libertate, iar mi[c`rile posibile sunt prona]ia [i
supina]ia. Articula]ia este o trohleartroz`; astfel, forma
oaselor antebra]ului joac` un rol important \n realizarea
mi[c`rilor de prona]ie [i supina]ie. Astfel, deoarece
extremitatea distal` a radiusului este situat` inferior unui
plan ce trece transversal prin cubitus, radiusul va putea
s` efectueze o mi[care de \nv`luire \n jurul cubitusului.

O alt` particularitate a radiusului este aceea c` el nu este rectiliniu ci


bicudat: p#n` la tuberozitatea bicipital` el este oblic \n jos [i \n`untru
(deoarece aici se inser` supinatorii cotul supinator), iar sub
tuberozitatea bicipital` este oblic \n jos [i \n afar` (deoarece aici se
inser` pronatorii cotul pronator).

Pe parcursul mi[c`rilor de prona]ie/ supina]ie, cele dou` articula]ii radiocubitale vor ac]iona, din punct de vedere func]ional, ca o singur` articula]ie.
Spa]iul interradiocubital va prezenta, \n cursul acestor mi[c`ri, o serie de
modific`ri; de altfel, membrana interosoas` este considerat` un adev`rat ligament
extraarticular ce dispune de o mecanostructur` proprie. Aceast` membran` are
fibrele orientate oblic de sus \n jos (\n 3/4 superioare), direc]ie ce se inverseaz` \n
1/3 inferioar`.
Datorit` acestei orient`ri a fibrelor, for]ele de trac]iune (pozi]ia at#rnat) [i
compresiune (pozi]ia st#nd pe m#ini) direct` asupra membranei vor fi repartizate \n
mod uniform c`tre cele dou` oase pe parcursul mi[c`rilor.
Starea de tensiune maxim` \n membrana interosoas` apare \n pozi]ia
intermediar` de semiprona]ie-supina]ie. Starea de tensiune minim` \n membrana
interosoas` apare \n pozi]ia de prona]ie.
Axul mi[c`rii (prona]ie/ supina]ie) este longitudinal [i trece prin mijlocul
cupu[oarei radiale, oblic \n jos, spre marginea medial` a stiloidei cubitale, p#n` la
baza degetului V. Capul radial realizeaz` o rota]ie iar extremitatea distal` a
radiusului realizeaz` o transla]ie \n jurul cubitusului; \n tot acest timp, cubitusul are
rol de autori
pivot fix.
Exist`
care demonstreaz` c`, \n timpul mi[c`rilor, cubitusul nu r`m#ne fix
precum [i faptul c` axul biomecanic de mi[care nu este stabil. Astfel, dac` se pleac`
din pozi]ia de prona]ie maxim` pentru a se atinge pozi]ia de supina]ie maxim`,
cubitusul se deplaseaz` ini]ial \n extensie [i apoi \n`untru, iar la sf#r[it \n flexie [i
spre \n afar`. Mi[carea de lateralitate a cubitusului nu va avea o amplitudine mai
mare de 10.
Sunt descrise [i mi[c`ri complementare ale humerusului, pe parcursul prona]iei/
supina]iei. C#nd mi[c`rile sunt efectuate cu cotul la unghi drept, \n timpul
supina]iei are loc [i o rota]ie intern` a humerusului (ce provoac` o deplasare \n
adduc]ie a cubitusului), iar \n timpul prona]iei o rota]ie extern` a humerusului (ce

Mu[chii:
pronatori: rotund [i p`trat pronator. Mu[chiul rotund pronator ac]ioneaz`
cu maxim de for]` la \nceputul mi[c`rii, p`tratul pronator spre sf#r[itul
mi[c`rii.
supinatori: mu[chiul supinator este principalul mu[chi ce realizeaz`
supina]ia; el ac]ioneaz` cu maxim de for]` \n tot cursul mi[c`rii
(antebra] extins pe bra]). Mu[chiul biceps brahial efectueaz` supina]ia
c#nd cotul este flectat \n unghi drept.
G@TUL M@INII, M@NA
caracteristici anatomofunc]ionale [i
biomecanica
Scheletul este alc`tuit din oase carpiene, dispuse pe dou` r#nduri,
metacarpiene [i falange. Aceste piese osoase sunt articulate \ntre ele prin
30 de articula]ii: intercarpiene, radiocarpian`, mediocarpian` (\ntre cele
dou` r#nduri carpiene), intermetacarpiene, carpometacarpiene,
metacarpofalangiene, interfalangiene.
Mu[chii antebra]ului reprezint` grupa mu[chilor de for]` ai m#inii,
ac]ion#nd at#t asupra degetelor, c#t [i asupra articula]iei g#tului m#inii.
Aparatul de alunecare a tendoanelor mu[chilor va permite transmisia
integral` a for]ei de contrac]ie muscular`. Frecarea [i rezisten]a opus` de
aparat sunt practic nule, astfel \nc#t trac]iunea exercitat` de mu[chi se va
transmite 100% de la extremitatea proximal` a tendonului p#n` la punctul
s`u de inser]ie.
Mu[chii intrinseci ai m#inii se afl` pe fa]a palmar` [i ac]ioneaz` exclusiv

Biomecanica articula]iilor m#inii


a) Articula]ia radio-carpian`

Este articula]ia dintre epifiza distal` a radiusului [i oasele carpiene din r#ndul
proximal (primele 3 oase)
Suprafe]ele articulare sunt:
suprafa]a articular` a epifizei distale a radiusului. Este orientat` inferior, carpian
[i este concav`;
suprafa]a articulara a oaselor carpiene din primul r#nd (scafoid, semilunar si
piramidal). Privite \n totalitate, au o suprafa]` convex`. Suprafetele sunt
incongruente - apare disc articular.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de:
capsula articular`. Se insera pe oase, la periferia suprafe]elor articulare [i pe
discul articular.
ligamente. Au rol de a \nt`ri capsula articular`. Sunt extracapsulare.
- ligamentul colateral carpian radial (lateral) are form` triunghiular`, cu baza
distal; se prinde pe v#rful procesului stiloid radial [i pe fa]a lateral` a scafoidului.
- ligamentul colateral carpian ulnar (medial) - se \ntinde \ntre stiloida cubital` [i
piramidal [i pisiform.
- ligamentul radio-carpian palmar - se afl` pe fa]a palmar` a capsulei, \ntre
marginea anterioar` a epifizei distale a radiusului [i baza procesului stiloid, de
unde se inser` printr-un fascicul superior pe lunat [i pe piramidal [i printr-un

- ligamentul radio-carpian dorsal - se afl` pe fa]a dorsal` a capsulei,


\ntre marginea posterioar` a epifizei distale a radiusului [i piramidal
(ajung#nd uneori p#n` la lunat [i capitat).
- ligamentul ulno-carpian palmar pleac` de pe disc [i se inser` prin
fascicule proximale, orizontale pe osul lunat, iar prin altele oblice,
distale, pe piramidal [i pe capitat.
Sinoviala trimite o prelungire spre articula]ia radio-ulnar` distal`.
este de tip condilian, cu dou` grade de libertate;
la nivelul ei se execut` flexie/extensie, \nclinare lateral` (abduc]ie)/ \nclinare
medial` (adduc]ie), [i circumduc]ie; la aceste mi[c`ri particip` [i articula]iile
medio-carpian` [i intercarpian`, \nc#t, \n flexie, oasele r#ndului distal carpian
alunec` pe cele ale r#ndului proximal, iar acestea pe antebra];
axul flexiei/extensiei este transversal, str`b`t#nd procesele stiloide (r#ndul
proximal carpian) [i osul mare (r#ndul distal carpian). |n ambele mi[c`ri, alunecarea
celor dou` r#nduri carpiene se produce simultan \n jurul celor dou` axe [i nu
succesiv; flexia este mai pu]in ampl`, comparativ cu extensia, realiz#ndu-se \n
special \n articula]ia radio-carpian` (extensia se realizeaz` \n special \n articula]ia
mediocarpian`);
- mu[chi flexori: mm.flexori ai carpului, ai degetelor, lung abductor al
policelui;
- mu[chi extensori: mm. extensori ai carpului [i ai degetelor;
limitarea flexiei se realizeaz` de c`tre ligamentul radiocarpian posterior [i

abduc]ia [i adduc]ia se realizeaz` \n articula]ia radiocarpian` [i \n cea


mediocarpian`; axul mi[c`rii este sagital [i trece prin centrul osului mare. |n abduc]ie
scafoidul se deplaseaz` medial iar piramidalul se deplaseaz` inferior. Oasele primului
r#nd carpian, precum [i ale celui de-al doilea r#nd se deplaseaz` medial (\n adduc]ie
deplasarea se face \n sens invers); adduc]ia se asociaz` cu o u[oar` extensie, iar
abduc]ia cu o u[oar` flexie;
- limitarea adduc]iei este realizat` de mu[chii antagoni[ti [i ligamentul colateral radial
al carpului;
limitarea abduc]iei este realizat` de mu[chii antagoni[ti [i ligamentul colateral ulnar
al carpului;
amplitudinea mai mare a adduc]iei se datoreaz` stiloidei ulnare (mai scurt` dec#t
cea radial`);
\nclina]ia medial`: mu[chi = flexor ulnar al carpului, extensor ulnar al carpului;
\nclina]ia lateral`: mu[chi = flexor/extensor radiali ai carpului, mu[chii profunzi
posteriori ai antebra]ului.
circumduc]ia este mi[carea rezultat` din trecerea succesiv` prin pozi]iile de flexie,
abduc]ie, extensie, adduc]ie sau invers. Mi[carea un realizeaz` un cerc perfect, ci o
elips` (deoarece flexia [i extensia sunt mai ample dec#t \nclinarea lateral`).
b) Articula]iile
carpometacarpiene
la nivelul lor se realizeaz` mi[c`ri de alunecare, mai ample la nivelul ultimelor dou`
metacarpiene.
Articula]ia carpometacarpian` a policelui este o diartroz` biaxial` [elar` (articula]ie
\n [a). Policele execut` mi[c`ri mai ample [i mai variate comparativ cu restul degetelor:
abduc]ie/adduc]ie, flexie/extensie, opozi]ie/repozi]ie.

Abduc]ia/adduc]ia se fac \n jurul unui ax sagital ce trece prin baza


metacarpianului I. Planul acestui ax realizeaz` un unghi de 45 cu planul
frontal. (deci mi[c`rile policelui nu au loc \n plan frontal sau sagital ci \ntrunul oblic); \n acest fel, \n abduc]ie, policele se dep`rteaz` oblic lateral [i
palmar fa]` de index, iar \n adduc]ie invers.
Flexia/extensia se fac \n jurul unui ax transversal ce trece prin osul
trapez.
Mi[carea pe care o execut` policele \n prehensiune se nume[te opozi]ie.
Ea este posibil` at#t conforma]iei \n [a a fa]etelor articulare, c#t [i a
laxit`]ii capsulei
articulare. Astfel, \n mi[carea de opozi]ie, fa]a anterioar` a
Mu[chii:
policelui vine
\n contact
cu fa]a al
anterioar`
celorlalte
degete.
Repozi]ia
opozi]ie
= adductor
policelui,aopozant,
scurt
[i lung
este mi[carea
invers`
flexor
ai policelui;
repozi]ie = lung abductor al policelui, extensorii policelui.

neutru

extensie

neutru

flexie

neutru

opozitie

neutru

abductie

c) Articula]iile
metacarpofalangiene

Sunt articula]ii de tip elipsoid, la nivelul c`rora se realizeaz`:


flexie/extensie, dep`rtare/apropiere a degetelor.
Flexia/extensia se execut` \n jurul unui ax transversal ce trece prin
capetele metacarpienelor. Flexia falangei proximale pe metacarpianul
corespunz`tor (mai ampl` dec#t extensia) este realizat` de flexorii
degetelor + lombricali + interoso[i, iar extensia degetelor de c`tre
mu[chii extensori ai degetelor.
Dep`rtarea degetelor de axul m#inii (ce trece prin medius) se
realizeaz` cu ajutorul mu[chilor interoso[i dorsali, iar apropierea
degetelor interoso[ii palmari. Singura articula]ie care face mi[c`ri de

d) Articula]iile
interfalangiene

Sunt trohleartroze (sau ginglim). Mi[c`rile posibile sunt flexia/extensia.


Axul mi[c`rii este transversal [i trece prin trohleea falangelor. Flexia este
mai ampl` dec#t extensia. Flexia falangei mijlocii are o amplitudine mai
mare comparativ cu cea a falangei distale.
Mu[chi flexori: mu[chii flexori ai degetelor (pentru falangele distale doar
flexorul profund al degetelor); mu[chi extensori: interoso[i + lombricali.
Biomecanica
ansamblu

m#inii

\n

Datorit` structurii sale scheletice, musculare, tendinoase, capsulo-ligamentare, m#na este o


unitate anatomofunc]ional` preg`tit` pentru prehensiune. |n cadrul mi[c`rilor pe care le
realizeaz` ea implic` [i antebra]ul.
Anatomo-func]ional m#na prezint` patru elemente:

un element fix, reprezentat de carpienele din r#ndul distal + metacarpienele II, III +
ligamentele carpo-metacarpiene. |n ansamblu toate aceste piese formeaz` un jgheab
prin care culiseaz` tendoanele mu[chilor flexori.

un element mobil, reprezentat de trapez + metacarpianul I + falangele policelui.

un element de mic` mobilitate, reprezentat de degetele III-V + metacarpienele IV, V.

indexul pies` mobil`, independent`, cu rol important \n mi[c`rile fine; singura ce


realizeaz` circumduc]ie \n articula]ia metacarpofalangian`.

Policele dispune de posibilit`]i ample de mi[care. Aceste mi[c`ri sunt


efectuate \n ceea ce poart` numele de coloana policelui: falangele
policelui + metacarpianul I + trapez + scafoid.
Deci, \n executarea mi[c`rilor vor interveni articula]iile radioscafoidian`, scafo-trapezian`, trapezo-metacarpian`, metacarpopolicean` [i interfalangian`.
Mi[carea de opozi]ie se realizeaz` ini]ial prin ac]iunea lungului [i
scurtului abductor care dep`rteaz` policele la maxim (pozi]ie de start),
apoi intervin flexorul lung [i adductorul policelui.
Cu c#t opozi]ia se face spre degetul mic, cu at#t intervine mai intens \n
mi[care mu[chiul scurt flexor al policelui [i mai ales mu[chiul opozant al
policelui.
Mi[carea de opozi]ie este caracteristic` m#inii omului.