ALBERT EINSTEIN A FURAT FORMULA DE LA

ITALIANUL OLINTO DE PRETTO

ADEVARATA POVESTE A CELEI MAI FAIMOASE
FORMULE A LUMII
<<Carte lui Umberto Bartocci, intitulata Albert Einstein e Olinto De Pretto: La
vera storia della formula pi famosa del mondo (Bologna, Andromeda, 1999)
risca sa devina mai rara decat operele lui di De Pretto daca editorul nu se va grabi
sa o editeze pentru a putea fi salvata. Este destinul acelor carti pe care editorii nu le
considera interesante pentru a fi publicate, iar din acesta cauza poate fi posibil sa
nu vada niciodata lumina tiparelor, cazand in uitare cu trecerea anilor, asa cum s-a
intamplat intotdeauna cu adevarurile care nu trebuiesc stiute.
Celebra formula E=mc2 este meritul unui italian : Olinto de Pretto, iar aceasta stire
a fost facuta cunoscuta lumii de catre cotidianul britanic The Guardian
Ecuatia relativitatii nu ii apartine lui Albert Einstein, ci unui matematician
autodidact italian: Olinto de Pretto. Aceasta impresionanta stire a fost facuta de
catre un serios ziar englez, Guardian, care deja acum opt ani povestea istoria
celebrei formule a relativitatii in paginile sale. (Timpul si miscarea sunt relative
fata de pozitia observatorului daca viteza luminii este constanta, cunoscuta sub
forma E=mc2
In 23 noiembrie 1903, italianul De Pretto, un industrias din Vicenza cu o mare
pasiune pentru matematica, a publicat in revista stiintifica Atte un articol intitulat
Ipoteza de eter in Univers in care sustinea ca materia unui corp contine o
cantitate de energie reprezentata de intreaga masa a corpului care se misca cu
aceasi viteza a unei singure particule. Pentru el celebra formula pe care a
descoperit-o inaintea lui Einstein, era pusa in relatie cu viata din Univers nu cu
relativitatea.
Profesorul doctor docent de Istorie a matematicii de la Universitatea din
Perugia, Umberto Bartocci, spune ca acesta explicatie a lui De Pretto este
motivul pentru care semnificatia de ecuatie nu a fost inteleasa. In anul 1905,
savantul elvetian Michele Besso l-a avizat pe Einstein despre cercetarile

facute cu doi ani inainte de De Pretto si despre concluziile la care ajunsese.

Albert Einstein a facut cercetari asupra acestor infirmatii, iar cand a facut
cunoscuta lumii cercetarea sa nu a mentionat absolut deloc faptul ca
concluziile muncii sale au fost facute studiind de fapt cercetarea lui De
Pretto, caruia nu i-a atribuit absolut nici un merit.
Bartocci, ii dedica lui De Pretto cartea despre care vorbeam la inceputul
articolului in care explica felul in care Einstain si-a bazat studiile pe
descoperirirle lui De Pretto, care moare in 1921. Profesorul Bartocci
recunoaste ca De Pretto nu a descoperit relativitatea dar accentueaza ca el a
fost primul care a scris faimoasa formula, dandu-i doar o alta explicatie. Din
aceasta cauza ar fi fost corect sa nu isi asume toate drepturile asupra unei
cercetari care fusese descoperita cu 2 ani inainte de cea facuta de el.
Pe de alta pP

Pe de alta parte, de-a lungul anilor au inceput alte polemici asupra

contributiilor stiintifice care i-ar fi permis lui Einstein sa descopere si sa faca
publica revolutionara sa formula in 1905, iar dintre acestea cea care a avut o
alta particulara insemnatate au fost cercetarile facute de germanul David
Hilbert
Din cate se pare este imposibil sa se puna capat acestor controverse, si nici
macar Edmund Robertson , profesor de matematica al Universitatii St
Andrew nu a reusit sa le linisteasca. El marturiseste O mare parte a
matematicii moderne a fost creata de catre oameni carora nimeni nu a vrut sa
le dea nici o importanta, ca de exemplu Arabii. Einstein a luat ideea de la
cineva, dar ideiile puteau sa soseasca din mai multe parti. De Pretto merita
fara dubiu luat in considerare pentru cercetarea pe care a facut-o si pentru
contributia pe care a avut-o la dezvoltarea stiintei, iar aceste lucrui se pot
demonstra. Pe de alta parte, geniul lui Einstein ramane indiscutabil. Dubiile
persista si de asemenea si polemicile dar ecuatia ramane ceva cert, de care
toti au auzit vorbindu-se.
Traducere: Gabriela Dobrescu, din ziarul Corriere della Sera. 2007
Sursa:
http://www.corriere.it/Primo_Piano/Scienze_e_Tecnologie/2007/04_Aprile/12/einstein_olinto_emc2.shtm
l

IATA REACTIA PRESEI LA AFLAREA ACESTEI STIRI IN 1995

Il Giornale di Vicenza, 7 novembre 1999

Il Giornale, 9 novembre 1999

La Nazion e - Il Resto del Carlino, 9 novembre 199

( http://lanazione.quotidiano.net/chan/cultura_spettacoli:314208.1:/1999/11/0 9

Il Tempo, 9 novembre 1999

Panorama, 11 novembre 1999

Gent e, 2 dicembre 199

(Qui possiamo visionare un'immagine di Bianca Mirella Bonicelli

la cui preziosa collaborazione stata un elemento fondamentale per la riuscit
di questa ricerca.

Perfino ...

Grand Hotel, 10 dicembre 199

La Stampa, Supplemento "Scienze", 25 febbraio 2000

DESPRE ACESTE LUCRURI SE VORBESTE SI ASTAZI....

Il Giornale di Vicenza, 20 giugno 2006

( http://www.lucavalente.it/modules.php?name=News&file=article&sid=154 )

Gente, 27 luglio 2006

etc.
CE SPUNEA PRESA INTERNATIONALA LA AFLAREA ACESTEI STIRI IN
1995

Tutto inizi, mi pare, con un'intervista di Rory Carroll,

che apparve poi su The Guardian, 11 novembre 1999
( http://www.guardian.co.uk/international/story/0,,253524,00.html).
Nell'immagine copia di una comunicazione ricevuta dal giornalista in parola.

Echi in Germania...

... in Olanda...

... in Polonia..

... negli Stati Uniti..

(FRA NOI - Chicagoland's Italian American Voice, settembre 2001

... in India (dicembre 2005)..
http://www.cartesio-episteme.net/fis/depret-bombay.ht
etc

Fonte foto: http://www.cartesio-episteme.net/libro2.htm