Sunteți pe pagina 1din 7

Gestionarea si ingrijirea diabetului zaharat,

la domiciliu.
Diabetul zaharat este o afectiune cronica asociata cu un nivel anormal de ridicat de
zahar (glucoza) in sange.
Principalele tipuri de diabet zaharat sunt de tip 1 (deficit de insulina, denumita
anterior diabet zaharat juvenil) si de tip 2 (rezistenta ineficienta).
Tratamentul depinde de tipul si severitatea diabetului zaharat.
Diabetul de tip 1 necesita tratament cu insulina, precum si o dieta controlata si
exercitii fizice.
Diabetul de tip 2 se trateaza cel mai bine cu scaderea in greutate, o dieta buna si
exercitii fizice. Atunci cand aceste masuri nu pot controla zaharul din sange, sunt
prescrise medicamente.
Scopul principal al ingrijirii diabetului zaharat este de a controla nivelul de glucoza
din sange, in scopul de a preveni complicatii grave de diabet. Nivelurile de glucoza
ar trebui sa fie coborate, in limitele normale, evitand in acelasi timp de zahar din
sange ori de cate ori este posibil.
Exista doua tipuri de monitorizare a glucozei din sange. Primul tip foloseste o banda
de reactiv. Al doilea tip foloseste o banda de reactiv si de metru de glucoza.
Utilizarea de metru de glucoza a devenit mult mai frecventa. Glucoza poate fi, de
asemenea, masurata si in urina.
Cetoacidoza este o complicatie grava dar care poate fi prevenita cu un tratament
adecvat.
Persoanele cu diabet zaharat de monitorizat, ar trebui sa discute in detaliu cu
medicul lor, si sa defineasca in mod clar obiectivele pentru controlul de zahar din
sange.
Senzorii de glucoza s-au imbunatatit dramatic in ultimii ani. Acesti senzori ofera
optiuni puternice pentru pacienti.
Persoanele cu diabet zaharat ar trebui sa mearga la medic, la fiecare trei luni,
pentru monitorizarea nivelurilor de hemoglobina A1C si pentru a discuta planul de
tratament.
Ingrijirea diabetului zaharat la domiciliu, cu o monitorizare adecvata, combinata cu
vizite in timp util la medic, fac diabetul zaharat mult mai usor de gestionat.

Ce este diabetul?

Diabetul zaharat este o afectiune in care organismul produce o cantitate


insuficienta de insulina (diabet zaharat tip 1) sau valoarea ineficienta de insulina
(diabet de tip 2). Insulina este o substanta chimica (hormon), produs si secretat de
pancreas. Insulina este esentiala pentru toate partile corpului. Insulina ajuta
nutrientii sa intre in celulele organismului. De exemplu, insulina permite celulelor sa
transfere zaharul (glucoza) din sange in celule, iar glucoza este utilizata pentru a
genera energia necesara, pentru a alimenta activitatile celulare. Atunci cand
insulina este absenta sau ineficienta, ficatul elibereaza mai multa glucoza in sange,
in incercarea de a hrani alte tesuturi. Deoarece aceasta glucoza suplimentara inca
nu poate intra in celule, nivelul de glucoza din sange creste. Nivelurile ridicate de
zahar din sange si din urina, determina simptome si semne de diabet zaharat, cum
ar fi urinarea frecventa si setea excesiva.

Care este tratamentul pentru diabet?


Tratamentul adecvat depinde de tipul de diabet zaharat si severitatea acestuia.
Scopul terapiei este de a controla nivelul de glucoza din sange, pentru a preveni
semnele si simptomele imediate (hiperglicemia), precum si prevenirea complicatiilor
pe termen lung de diabet de tip 2.
Diabetul de tip 2 este gestionat cu o combinatie de exercitii fizice, dieta si
medicamente. Acesta este tratat, pentru inceput, cu o dieta de slabit si exercitii
fizice. Atunci cand aceste masuri nu reusesc sa controleze zaharul din sange, sunt
folosite medicamentele pe cale orala. Daca medicamentele sunt inca insuficiente,
este luata in considerare terapia cu insulina.
Diabetul zaharat de tip 1 necesita insulina si un regim alimentar.

Terapia prin sport


Exercitiile aerobice imbunatatesc circulatia sangelui si scad nivelul de glucoza din
sange. Exercitiul intareste, de asemenea, inima si ajuta la mentinerea unei greutati
corporale ideale. Exercitiile de aerobic alese ar trebui sa foloseasca grupele
musculare mari. Alergatul, mersul pe jos, ciclismul si inotul sunt activitati excelente
pentru majoritatea oamenilor. Frecventa, tipul si durata exercitarii lor, depind de
varsta individului, obiectivele de tratament si capacitatea fizica. Programul de
exercitii fizice trebuie sa fie realizat de un medic.
Exercitiile cresc sau scad nivelul de glucoza din sange, in functie de concentratia de
glucoza si insulina din sange, la momentul exercitiilor. Daca glucoza din sange este
scazuta sau normala, exercitiile pot provoca hipoglicemie (glucoza din sange), ca
urmare a utilizarii de glucoza de catre muschii activi.

Terapia prin dieta

Alimentatia corecta este esentiala pentru gestionarea tuturor formelor de diabet


zaharat. Unii pacienti cu diabet zaharat de tip 2 isi pot controla singuri afectiunea
prin dieta si sport. Nutritia corecta poate ajuta la controlul glucozei din sange, la
reducerea colesterolului din sange, la mentinerea greutatii corporale optime. Ca
exercitiu, dieta este adaptata pentru fiecare persoana. O dieta buna trebuie sa ia in
considerare nationalitatea persoanei, situatia financiara si stilul de viata. De
asemenea, dieta ar trebui sa fie simpla, pentru a fi mai usor de tinut.
Persoanele cu diabet zaharat sunt adesea sfatuite sa utilizeze indulcitori artificiali.
Indulcitorii sunt fie nutritivi, fie non-nutritivi. Indulcitorii nutritivi, cum ar fi sorbitolul
si fructoza, furnizeaza calorii, dar nu pot ridica nivelul de glucoza din sange la fel de
mult ca zaharul obisnuit. Indulcitorii, cum ar fi zaharina, aspartamul, nu contin
calorii. Ambele tipuri de indulcitori sunt acceptabili, dar continutul caloric al
indulcitorilor nutritivi ar trebui sa fie luat in considerare atunci cand se calculeaza
consumul zilnic de calorii. In plus, cantitatile mari de sorbitol pot provoca diaree si
fructoza poate contribui la unele dintre complicatiile diabetului.

Terapia cu medicamente
Medicamentele pentru tratarea diabetului zaharat sunt disponibile numai prin
prescriptie medicala. Insulina trebuie administrata prin injectare sau perfuzie sub
piele. Medicamentele orale cresc eliberarea de insulina din pancreas si/sau cresc
capacitatea de reactie a celulelor corpului la insulina produsa in mod natural de
catre pacientii cu diabet zaharat de tip 2.
Scopul terapiei cu diabet zaharat este de a controla nivelul de glucoza din sange si
de a preveni complicatiile diabetului. Nivelurile de glucoza sunt coborate intr-o
gama normala, daca este posibil, dar este important sa nu se reduca nivelurile la o
valoare anormal de scazuta, care poate determina simptome de hipoglicemie, cum
ar fi transpiratiile, cresterea frecventei batailor inimii si chiar pierderea constientei.
Prin urmare, este necesar nu numai sa tratezi diabetul zaharat, dar, de asemenea,
sa si monitorizezi efectele tratamentului pe nivelurile de glucoza din sange, pentru
a evita supradozajul.
Exista doua tipuri de teste pentru monitorizarea glicemiei in casa. Primul tip
foloseste o banda de reactiv, iar al doilea tip foloseste o banda de reactiv si un
metru de glucoza.
Glucoza si cetonele, de asemenea, pot fi masurate in urina. Cetoacidoza este o
complicatie grava, dar care poate fi prevenita de un tratament inadecvat al
diabetului zaharat.

Benzile de reactie
Benzile de reactie sunt saturate cu inhibitori de glucoza, o enzima care
interactioneaza cu glucoza. Atunci cand o picatura de sange este plasata pe banda,

oxidarea reactioneaza chimic cu nivelul glucozei din sange. Reactia rezultata


schimba culoarea benzii. Nivelul de glucoza din sange poate fi determinat prin
compararea culorii benzii, cu o paleta de culori. Pentru rezultate precise, banda de
testare trebuie sa fie pastrata la temperatura camerei si departe de umiditate.
Pentru a proteja banda de umiditate, recipientele ar trebui sa fie inchise dupa
utilizare.
Dezavantajul benzilor de reactie este numai ca ele nu ofera o masurare exacta a
glucozei. Ele sunt suficient de exacte, cu toate acestea, pentru a alerta pacientii la
niveluri de glucoza ridicate sau scazute serios.

Masurarea glucozei din sange


Auto-monitorizarea glucozei din sange este cel mai important instrument disponibil
pentru un pacient pentru determinarea controlului glicemic. Acest test este simplu
de efectuat. Acesta implica bagarea unui ac mic in deget. De obicei, acest test se
realizeaza doar pe partea din varful degetului. Apoi, o cantitate mica de sange este
plasat pe o banda de testare care a fost introdusa intr-un contor care raporteaza
valoarea glucozei.
Contorul citeste nivelul de glucoza din sange de la banda de reactiv. Rezultatele
obtinute cu ajutorul unui metru de glucoza sunt mult mai precise decat cele
obtinute fara contor. Cu toate acestea, rezultatele variaza la fel de mult ca 20% din
masuratorile mai precise, dintr-un spital sau laborator clinic.
Erorile pot fi cauzate, de asemenea, atunci cand:
metrii sunt calibrati in mod necorespunzator;
contorul este murdar;
bateria din metru este moarta;
benzile de reactie sunt depozitate in mod necorespunzator;
benzile reactive au expirat;
sangele nu este suficient pentru a aplica banda reactiv;
Testul se efectueaza in conditii neprielnice de temperatura si umiditate;
pacientii sunt deshidratati.
Principalul avantaj al automonitorizarii glicemiei este feedback-ul imediat.
Rezultatele iminente le permite oamenilor sa ia decizii si sa-si imbunatateasca
controlul glicemiei.

Principalele dezavantaje ale auto-monitorizarii glucozei din sange sunt de cost,


disconfort.
Programele software si aplicatiile mobile sunt, de asemenea, disponibile pentru a
ajuta persoanele cu diabet zaharat sa gestioneze controlul lor glicemic. In functie de
program, utilizatorii pot stoca si inregistra nivelurile de glucoza, valorile de
laborator, vizitele la medic sau alti parametri de sanatate.

Glucoza in urina
Acei putini pacienti care aleg sa-si testeze glucoza in urina, trebuie sa realizeze
limitele sale. Glucoza din urina nu mai estimeaza valorile glucozei din sange
aproximativ. Glucoza apare in urina cand nivelul glicemiei este peste 180 mg/dl, cu
mult peste limita, pentru majoritatea pacientilor. Sub acest nivel, glucoza din urina
este de obicei negativa.
Nivelul de glucoza nu trebuie confundat cu verificarea microalbuminului urinar si
nivelurile de proteine. Aceste teste sunt efectuate in biroul medicului, cel putin
anual, si furnizeaza informatiile necesare cu privire la functia renala, si ofera baza
pentru obtinerea de informatii pentru a vedea daca anumite medicamente ar trebui
sa fie adaugate.
Testele urinare de glucoza, de asemenea, nu indica nivelul glucozei din sange, ci
mai degraba nivelul de glucoza in timpul perioadei intre colectarea de urina si
urinarea anterioara. La multi pacienti, nivelul de glucoza din sange trebuie sa fie
foarte mare pentru ca glucoza sa apara in urina. Prin urmare, urina poate fi fara
semne de glucoza, dar nivelurile de glucoza din sange pot fi inacceptabil de mari.
Astfel, rezultatele de la testele de glucoza din urina nu ar trebui sa fie utilizate
pentru a ajusta dozele de insulina.
Exista doua tipuri de teste de urina. Ambele tipuri se bazeaza pe o reactie chimica
care produce o schimbare de culoare. Aceste teste folosesc fie comprimate, fie
benzi. In general, testele sau comprimatele sunt puse in urina. Schimbare culorii
rezultata este insotita de o diagrama de culoare furnizata de catre producator, care
arata culori diferite, produse de niveluri diferite de glucoza.

Teste pentru cetone urinare


Testarea cetonelor este o parte importanta a monitorizarii in diabetul zaharat tip 1.
Este un instrument care este de multe ori, de asemenea, utilizat in timpul sarcinii.
Cetonele se formeaza atunci atunci cand exista o lipsa profunda de insulina. Atunci
cand organismul produce o cantitate insuficienta de insulina, celulele sunt in
imposibilitatea de a elimina glucoza din sange si nivelul de glucoza din sange
creste. Celulele raspund la ceea ce pare a fi o lipsa de glucoza prin stimularea
organismului de a produce cantitati mari de glucoza. Cresterea nivelului de glucoza

din sange cauzeaza urinare mai deasa si deshidratare. In plus, corpii cetonici sunt
produsi de ficat din cauza nivelurilor scazute de insulina. Prezenta corpilor cetonici
semnaleaza o afectiune ila diabetici, numita cetoacidoza. Cetoacidoza indica faptul
ca celulele nu primesc suficienta insulina.
Cetoacidoza diabetica severa este o urgenta medicala, deoarece aceasta poate
duce la pierderea cunostintei si chiar moartea. Exista o corelatie intre un nivel
ridicat de glucoza din sange, deshidratare si cetone. Prin urmare, pacientii cu diabet
zaharat, cu niveluri de glucoza din sange de peste 240 mg/dl ar trebui sa testeze
prompt cetonele. Pacientii cu diabet zaharat de tip 1 ar trebui sa testeze cetonele in
timpul oricarei boli acute severe si in timpul stresului. De asemenea, cetonele ar
trebui sa fie verificate in cazul in care orice fel de simptome de cetoacidoza apar
(cum ar fi greata, varsaturile, durerile abdominale).
Cetonele pot fi gasite in mod normal, in urina. De exemplu, dupa un post peste
noapte, cetonele pot fi vazute la pana la 30% din persoanele fara diabet zaharat. Cu
toate acestea, aceste niveluri de productie sunt de obicei sub pragul de masurare a
benzii de testare a cetonelor. Benzile pot oferi, de asemenea, rezultate fals pozitive,
atunci cand pacientii sunt pe medicamente, cum ar fi captopril (Capoten). Citirile
fals-negative pot fi observate in cazul in care testele sunt vechi, expuse la aer, sau
in cazul in care urina este foarte acida (cum ar fi dupa ce a baut o multime de suc
de portocale, care este, de asemenea, ridicat in vitamina C).
Aceste teste se bazeaza pe schimbarea culorii care apare atunci cand corpii cetonici
reactioneaza cu nitroprusiat de sodiu sau compusi similari. Testele sunt efectuate
intr-o maniera similara cu cea de testare a glucozei urinare.

Ce suplimentare de monitorizare foloseste medicul?


Glicemia
American Diabetes Association are un set de recomandari pentru personalul
medical, care ar trebui sa se faca, si care ar trebui sa fie disponibile pentru ingrijire
optima a pacientilor cu diabet zaharat. Printre aceste recomandari sunt
monitorizarea ocazionala a glucozei din sange, prin punctie venoasa (pentru testele
de laborator clinic). O astfel de evaluare poate fi folosita pentru a suplimenta
informatiile obtinute de la monitorizarea pacientului realizata acasa.
Senzori continui de glucoza (CGMS)
Exista, de asemenea, disponibili in prezent, senzori continui de glucoza (CGMS).
Prima generatie a acestor dispozitive a functionat in mod similar cu un monitor
Holter al inimii. O canula mica se introduce in tesutul superficial al abdomenului
(tesutul subcutanat). Acul este scos si ramane senzorul. Acesta este inregistrat la
loc si conectat la un dispozitiv extern cu privire la dimensiunea unui pager digital.
Aceste valori inregistreaza glucoza la un interval de aproximativ 20 de minute pe o

perioada de 72 de ore. La sfarsitul acestei perioade, valorile inregistrate sunt


descarcate si revizuite de un medic. Pacientii, de obicei, tin un jurnal pe o perioada
de 72 de ore, cu ceea ce mananca. Aceste date sunt deosebit de utile pentru
sportivi, pacientii cu niveluri imprevizibil de ridicate sau scazute de zahar din sange.
Dezavantajul a fost acela ca datele nu au fost disponibile intr-un timp real format.
Ca urmare, pacientul ar trebui sa aduca aparatul in biroul medical pentru a descarca
si a revizui datele.

Senzorii de glucoza s-au imbunatatit in ultimii ani. Ei reprezinta instrumente utile


pentru pacientii care vor sa adopte diete si tratamente individuale. Cele mai noi
generatii de senzori asigura o valoare reala de glucoza. Senzorul implantabil
comunica fara fir cu un dispozitiv de dimensiunile unui pager, care are un ecran.
Aparatul este pastrat aproape de senzor pentru a permite transferul de date.
Evolutiile recente au produs un nou senzor pentru a comunica direct cu pompa de
insulina.
Testul hemoglobinei A1C
Testul hemoglobinei A1c (HbA1c) este esential pentru a monitoriza controlului
glicemiei la pacientii cu diabet zaharat. Pe scurt, hemoglobina A1C se refera la
produsul final al mai multor reactii chimice care au loc in sange, celulele rosii din
sange sunt expuse la glucoza. Sunt disponibile multe metode diferite pentru a
determina nivelul de HbA1c. Indiferent, nivelul HbA1c a fost demonstrat pentru a
prezice riscul de a dezvolta complicatii ale diabetului zaharat. Testul HbA1c ar trebui
sa fie efectuat in mod curent, la intervale de trei luni, stabilit la pacientii cu diabet
zaharat. HbA1c poate fi testat atunci cand un nou caz de diabet adult este suspect.
Pentru a masura HbA1c, se obtine sange in mod obisnuit (de la o vena) si pot fi
trimise la un laborator. Exista cateva afectiuni care pot afecta masuratorile de
HbA1c, cele mai multe probleme sunt cele legate de celule rosii din sange. De
exemplu, rezultatele pot fi fals scazute in cazul in care sunt prezente prea putine
celule rosii (anemie). Valori scazute fals pot aparea atunci cand celulele rosii din
sange pierd forma lor corespunzatoare.

S-ar putea să vă placă și