Sunteți pe pagina 1din 17

1

Comprimatele destinate administrrii orale se clasifica conform FR X, supl. 2004 si Ph.


Eur. 4th, astfel:

comprimate neacoperite
comprimate acoperite
comprimate efervescente
comprimate pentru solutii orale
comprimate pentru dispersii orale (suspensii)
comprimate oradispersabile
comprimate gastrorezistente
comprimate cu eliberare modificat care pot fi:
- comprimate cu eliberare prelungit retard, extins
- comprimate cu eliberare ntrziat
- comprimate cu eliberare pulsatil, secvential
Comprimatele utilizate n cavitatea bucal sunt clasificate separat n:
-

comprimate de mestecat
comprimate sublinguale
comprimate bucale
comprimate mucoadezive.

Comprimate neacoperite
-

tablete cu un singur strat, rezultate printr-o singur presare a particulelor solide, si


comprimate cu straturi multiple, care constau din straturi paralele sau concentrice,
obtinute prin presarea succesiv a particulelor de diferite substante.

Acest tip de comprimate, trebuie s se dezagrege repede, n timp de 15 minute. Substanta


activ ajunge n tractul gastrointestinal unde va fi absorbit n vederea unei actiuni generale
(sistemice), respectiv exercit o actiune local (antacidele, antibioticele care nu sunt resorbabile).
Comprimate acoperite
Sunt comprimate acoperite cu unul sau mai multe straturi de amestecuri din variate substante
ca: rezine naturale sau sintetice, gume, gelatin, diluanti inactivi si insolubili, zaharuri,
plasticizanti, polioli, ceruri, materii colorante, substante aromatizante si substante active. Dac
nvelisul este din zahr, comprimatele astfel acoperite se numesc drajeuri.Substantele utilizate
pentru acoperire sunt aplicate ca solutie sau suspensie, urmat de evaporarea vehiculului. Dac
nvelisul este un film polimeric, subtire, comprimatele sunt numite comprimate filmate.
Comprimatele acoperite au suprafata neted si, adesea, este colorat si poate fi si lustruit; n
sectiune, examinate cu lupa, arat un nucleu nconjurat de unul sau mai multe straturi continue,
cu textur diferit.

n vederea eliberrii substantei medicamentoase, mai nti, trebuie ndeprtat nvelisul; aceste
nvelisuri se distrug repede si elibereaz substanta activ.
Comprimatele acoperite enterosolubile, trebuie s se dezagrege n 60 de minute.
Comprimatele filmate gastrosolubile trebuie s se dezagrege n 30 de minute.
Comprimate efervescente
Comprimatele efervescente sunt forme farmaceutice cu eliberare accelerat. Formele de
eliberare accelerat prezint o vitez de eliberare si dizolvare crescut a substantei
medicamentoase, comparativ cu o form conventional, administrat pe aceeasi cale.
n aceast categorie, se nscriu:
comprimatele efervescente;
comprimatele orodispersabile;
comprimatele sublinguale.
n cazul comprimatelor efervescente, eliberarea rapid se datoreaz reactiei de efervescent
care produce desfacerea, mprstierea si, deseori, dizolvarea particulelor care constituie
comprimatul. Comprimatele efervescente sunt comprimate neacoperite ce contin, n general,
substante acide si carbonati sau hidrocarbonati care reactioneaz rapid n prezenta apei si
elibereaz dioxid de carbon.
Avantajele comprimatelor efervescente:
-

prepararea ex tempore a unei solutii, cu doze exacte de substante medicamentoase.


Astfel, se faciliteaz dezagregarea comprimatelor perorale, care, fr efervescent, ar
necesita un timp lung pentru a se desface.
eliberare rapida a substantei medicamentoase;
mascheaz gustul neplcut, amar, prin adugarea de aromatizanti si edulcoranti, n
special, n comprimatele care se dizolv n ap, nainte de administrare;
produc o actiune terapeutic rapid, deoarece substanta activ din comprimat este
dizolvat n ap sau dispersat nainte de administrare si poate fi absorbit rapid,
comparativ cu comprimatele clasice;
mbuntteste complianta, n special, la copii si btrni care prefer aceste forme;
comprimatele efervescente cu diferite substante active sunt mai putin iritante pentru
mucoasa gastric, dect comprimatele clasice;
aspecte de marketing: pentru unele medicamente, se prepar comprimatele
efervescente n locul celor clasice;

Dezavantajele comprimatelor efervescente:

tehnologie de fabricare complex, dificil, care impune conditii optime de


temperatur si umiditate;
conditii speciale de conditionare, depozitare si transport;
comprimate instabile din punct de vedere chimic; factorul principal care influenteaz
negativ stabilitatea este umiditatea, ncepnd cu spatiile de productie, transportul,
depozitarea si deschiderea de ctre pacient a recipientului; umiditatea poate declansa
activitatea efervescent a comprimatului nainte de timp;
materiale speciale de conditionare;
mrimea si greutatea mai mari ca la comprimatele conventionale.

n principal, comprimatele efervescente sunt destinate a fi dizolvate sau dispersate n ap,


nainte de a fi administrate pe cale oral, prin ingerare. Se pot administra si pe alte ci: vaginal,
rectal.
Biodisponibilitate - comprimatele efervescente, ca forme cu eliberare accelerat, produc o
actiune terapeutic rapid, deoarece SA din comprimate este dizolvat n ap sau dispersat,
nainte de administrare si poate fi absorbit rapid, comparativ cu tabletele clasice, ceea ce le
asigur o biodisponibilitate mare.
Comprimate pentru solutii orale
Numite si comprimate solubile, acestea sunt comprimate neacoperite sau comprimate
acoperite, filmate. Sunt destinate a fi dizolvate n ap, nainte de administrare. Solutia obtinut
poate fi usor opalescent, datorit excipientilor adugati pentru fabricarea comprimatelor.
Acest tip de comprimate trebuie s se dezagrege n mai putin de trei minute.
Comprimate pentru dispersii orale
Acestea sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate, destinate a fi dispersate n ap,
naintea administrrii, obtinndu-se o dispersie (suspensie) omogen.
Acest tip de comprimate se dezagreg n mai putin de trei minute.
Comprimate orodispersabile
Sunt comprimate neacoperite, destinate plasrii n cavitatea oral, unde se disperseaz rapid,
nainte de a fi nghitite. Aceste comprimate se dezagreg n mai putin de trei minute.
Ele fac parte din grupa formelor farmaceutice cu eliberare accelerat (pentru care FDA
prevede un timp de dezagregare sub 15 minute)

Avantajele comprimatelor orodispersabile:


-

se pot formula substante medicamentoase n doze care necesit o actiune rapid, de


exemplu: analgezice, antihistamice etc.;
mascheaz gustul unor substante medicamentoase si nu au gust rezidual;
rezistent mecanic adecvat;
sunt preparate pentru o anumit categorie de bolnavi: pacienti n vrst si copii, care
au probleme de deglutitie, cu boli psihice sau cu diverse handicapuri (mbunttirea
compliantei);
dezagregarea usoar n gur; cteva secunde: 5-20 secunde;
se dizolv total sau las reziduu minim, n saliv;
nu necesit ap pentru administrare, de aceea sunt utilizate si de persoanele care
cltoresc n conditiile speciale.

Dezavantaje:
-

tehnologie modern, cu echipament de fabricare specific, uneori costisitor


(liofilizare);
conditionare adecvat, pentru a asigura rezistenta mecanic si stabilitatea.

Substantele medicamentoase - formulate n comprimate orodispersabile pot fi din clase


terapeutice diverse, care necesit un rspuns terapeutic rapid: analgezice, antimigrenoase,
antihistaminice, neuroleptice,antiinflamatoare etc.
S-au preparat comprimate orodispensabile cu: dextrometorfan, paracetamol, nicergolin,
dihidroergotoxin (antimigrenos), dihidroergotamina, propifenozon, loratidin, piroxicam,
olanzapin, sruri de calciu, acid folic + vitamina B6, famotidin.
Comprimate cu eliberare modificata
Acestea sunt comprimate acoperite sau neacoperite, care contin excipienti specifici sau
care sunt obtinuti prin metode de fabricare adecvate sau ambele, cu scopul de a modifica:
-

viteza;
locul sau
timpul n care substanta activ este eliberat.

n aceast categorie, sunt incluse:


1. Comprimate cu eliberare prelungit , cu eliberare sustinut sau cu eliberare extins
Toate aceste forme au n comun eliberarea substantei active n mod controlat, programat si se
mai numesc forme cu eliberare controlat. Fiecare termen poate fi definit, dar sunt
interschimbabili ntre ei.

Eliberare prelungit: forma farmaceutic elibereaz substanta activ disponibila


pentru pentru absorbtie pentru o perioad lung de timp fat de o form
conventional.
Eliberare sustinut: forma farmaceutic elibereaz initial o cantitate de substant
activ suficient pentru a asigura o doz rapid, dup administrare si apoi restul este
eliberat gradat, pe o perioad lung de timp.
Eliberare extins: forma farmaceutic elibereaz substanta activ ncet, n asa fel
nct concentratia sa n plasm se mentine la un nivel terapeutic, pe o perioad lung
de timp (8 - 12 ore).
Eliberare controlat: forma farmaceutic elibereaz substanta activ cu o vitez
constant si asigur concentratii plasmatice care rmn nemodificate n timp.

2. Comprimate cu eliberarea ntrziat


Aceste comprimate nu elibereaz substanta activ imediat dup administrare, ci dup un
anumit timp; acestea rspund la unele conditii fiziologice pentru a elibera substanta activ, de
exemplu: comprimatele acoperite enteric, gastrorezistente (enterosolubile).
3. Comprimate cu eliberare secvential, pulsatil
Acestea asociaz mecanismele pentru eliberarea pulsat a substantei active, de exemplu:
comprimatele cu actiune repetat, capsulele cu eliberare pulsatil. Comprimatele elibereaz o
doz individual foarte rapid dup administrare, iar a doua si a treia doz sunt eliberate la
intervale de timp intermitente.
4. Comprimate gastrorezistente
Acestea sunt comprimate cu eliberare modificat si anume cu eliberare ntrziat, destinate s
reziste actiunii sucului gastric si s elibereze substantele active n sucul intestinal.
Se prepar, n general, din granule sau particule deja acoperite cu un nvelis gastrorezistent
sau, n anumite cazuri, prin acoperirea comprimatelor cu un nvelis gastrorezistent (comprimate
enterosolubile).
Comprimatele acoperite cu un nvelis gastrorezistent trebuie s corespund definitiei generale
a comprimatelor acoperite.
Aceste comprimate se dezagreg n intestin.
Se utilizeaz pentru substantele active care se inactiveaz sau se distrug n stomac sau acelea
care sunt iritante ale mucoasei gastrice, de asemenea, ca si mijloc de eliberare prelungit a
medicatiei.
Alte categorii de comprimate fabricate sunt destinate a fi administrate pe alte ci, dect pe cale
oral:

cile mucoaselor:
cavitatea oral (bucofaringian): comprimatele utilizate sunt numite comprimate
bucofaringiene sau oromucozale.

sunt, n general, neacoperite;

ele pot avea o actiune local sau elibereaz si absorb substanta activ ntr-o
anumit parte a cavittii orale.

n aceast categorie, sunt incluse:

comprimatele de supt;
comprimatele masticabile;
comprimate sublinguale;
comprimatele bucale si gingivale;
conuri alveolare;
comprimate mucoadezive orale.

calea rectal: comprimate rectale;

calea vaginal: comprimate vaginale;

calea oftalmic: inserte oftalmice (forme sterile);

cile parenterale. implanturi si comprimate hipodermice (forme sterile).


Comprimate bucale.

Comprimatele pentru supt sau comprimatele bucale sunt destinate s se dizolve lent n gur
n contact cu secreia salivar. SM au n general o aciune local, dar pot asigura i o aciune
general.
-

Comprimatele bucale dezvolt o aciune local n gur i la nivelul cilor respiratorii


superioare, putnd avea un efect profilactic sau curativ.
Afeciunile sau infeciile locale pot fi tratate cu astfel de comprimate care conin
antiseptice, dezinfectante, antibiotice, anestezice locale, vitamine, emoliente,
antiinflamatoare etc.
Comprimatele bucale trebuie s aib o form adecvat, un gust plcut i s lase o
senzaie agreabil n gur; sunt plate i subiri, form care asigur o suprafa de
contact mrit cu mucoasa bucal.
Se prefer, de asemenea, comprimate cu margini rotunjite, pentru a nu provoca iritaii
locale.
Comprimatele pentru supt sunt mai dure dect cele obinuite, pentru a se dizolva
treptat, trebuie s aib un gust plcut, sunt totdeauna dulci i uneori aromatizate.
Comprimate sublinguale.

Puse n contact cu mucoasa sublingual, comprimatele cedeaz medicamentul reelei


capilare existente n acest loc, care trece direct n circulatia sistemica, fr s mai sufere aciunea
sucurilor gastrice sau intestinale sau o eventual degradare hepatic.
Administrarea sublingual are avantajul unei bune acceptabiliti din partea bolnavului, fiind
recomandat n special pentru substanele care pot fi inactivate parial sau total n cazul c
urmeaz calea general de administrare peroral.
SM cel mai des folosite sub forma comprimatelor sublinguale sunt: metanitratul de atropin,
tetranitratul de pentaeritrol, sulfatul de izoprenalin, hormonii steroidici sexuali, trinitratul de
gliceril, unele enzime (streptokinaza, tripsina)
F.R.X. prevede comprimate cu nitroglicerin (Compresii glycerylii trinitratis) ce conin
0,5 mg substan activ pe comprimat, comprimate care trebuie s se dezagrege n cel mult 3
minute.
Comprimate de mestecat
Acest tip de comprimate a fost preconizat pentru administrarea unor medicamente antiacide.
n urma procesului de mestecare are loc umectarea compuilor de aluminiu i magneziu folosii
de obicei n astfel de comprimate, iar dezagregarea este, n acest fel, mbuntit.
Alte comprimate de mestecat au fost introduse pentru a uura administrarea unor
medicamente copiilor sau persoanelor care manifest dificulti de nghiire. La aceasta se mai
adaug i dimensiunea mai mare a comprimatelor de mestecat comparativ cu cele perorale.
Utilizarea pe scar larg a comprimatelor de mestecat s-a realizat dup introducerea
manitolului ca diluant. Acesta are un gust dulce, determin o senzaie plcut, rcoritoare,
datorit cldurii negative de dizolvare i nu produce senzaia de nisip comun altor ndulcitori.
Manitolul poate fi nlocuit total sau parial cu lactoz, sorbitol, glucoz, datorit preului de cost
mai ridicat.
Astfel de comprimate s-au realizat pentru vitamine, antiacide, analgezice, antitusive.
Forme farmaceutice solide acoperite
Medicamentele solide acoperite sunt forme farmaceutice solide (unidoz sau multidoz)
acoperite cu unul sau mai multe straturi aderente (nedetasabile) formate din amestecuri de
diverse substante. Produsul supus acoperirii se mai numeste si nucleu (substrat sau smbure), iar
stratul de acoperire, nvelis. De regul, masa nvelisului nu trebuie s fie mai mare dect masa
nucleului. Avnd n vedere scopul sau motivele pentru care se efectueaz acoperirea, se definesc
urmtoarele categorii de preparate farmaceutice:

forme farmaceutice acoperite: acoperirea are drept scop protectia substantei


medicamentoase fat de actiunea factorilor externi, identificarea mai usoar a
preparatului sau mbunttirea unor calitti organoleptice

forme farmaceutice gastrorezistente: sunt preparate de uz oral cu eliberare


ntrziat la care acoperirea are scopul de a determina rezistenta preparatului la
actiunea sucului gastric si eliberarea substantei active n sucul intestinal(se mai
numesc si preparate enterale sau enterosolubile);

forme farmaceutice acoperite cu eliberare modificat (eliberare prelungit,


eliberare ntrziat, eliberare secvential): acoperirea se efectueaz cu scopul de a
modifica viteza, locul sau momentul eliberrii substantei active;

forme farmaceutice mucoadezive: acoperirea se realizeaz cel mai adesea prin


presare (comprimare), obtinndu-se astfel comprimate multistrat; stratul de
acoperire contine polimeri hidrofili care, prin umectare, produc hidrogeluri
flexibile, aderente de mucoase, prin care substanta activ este eliberat si apoi
absorbit sistemic de-a lungul unei perioade de timp prelungite; de exemplu:
comprimate bucale mucoadezive.

Conform FR X, n cazul comprimatelor acoperite (Compressi obducti), dac nucleele


obtinute se acoper cu unul sau mai multe straturi continue si uniforme constituite din zahr sau
din alte substante dulci, acestea se numesc drajeuri, iar dac nucleele se acoper cu pelicule
subtiri de diferiti polimeri, acestea se numesc comprimate filmate.
Conform supl. 2004 al FR X, comprimatele acoperite sunt comprimate acoperite cu unul sau
mai multe straturi formate din amestecuri de diverse substante: rsini naturale sau sintetice,
gume, gelatine, adaosuri insolubile inactive, zaharuri, substante plastifiante, polioli, ceruri,
coloranti autorizati si uneori aromatizanti si substante active. Cnd acoperirea este constituit
dintr-un film foarte subtire de polimer, comprimatul se numeste comprimat filmat.
Clasificare
Formele farmaceutice solide acoperite pot fi clasificate dup diferite criterii:
-

forma farmaceutic realizat: pulberi, granule, comprimate, capsule acoperite;


nivelul la care se aplic stratul de acoperire:

produse acoperite: granule, comprimate, capsule;

produse care contin preparate acoperite: comprimate cu granule acoperite,


capsule cu granule acoperite;

modul de conditionare: unidoz si multidoz;


modul de formulare: forme farmaceutice oficinale, forme farmaceutice industriale;

natura nvelisului de acoperire:

forme farmaceutice acoperite cu zahr si alte produse de acoperire care nu


formeaz film;

forme farmaceutice acoperite cu film;

forme farmaceutice acoperite prin presare;

viteza de eliberare a substantei medicamentoase:

forme acoperite cu eliberare conventional: preparate acoperite;

forme acoperite cu eliberare modificat: preparate cu actiune ntrziat,


preparate cu actiune prelungit, preparate cu actiune secvential;

locul de eliberare a substantei medicamentoase:

preparate acoperite gastrosolubile;

preparate acoperite enterosolubile.

Formularea produselor solide acoperite


Formularea n etapa de acoperire urmreste:
-

obtinerea unui strat de acoperire aderent, suficient de rezistent si cu proprietti


capabile s asigure atingerea scopului pentru care se efectueaz acoperirea;
asigurarea stabilittii fizico-chimice si microbiologice a produsului obtinut;
inocuitatea, toleranta si eficacitatea terapeutic a produsului acoperit, corelate prin
calea de administrare.

Atingerea acestor obiective necesit analizarea si cunoasterea profund a tuturor


factorilor, fenomenelor si materialelor implicate n procesul acoperirii:
-

mecanismele formrii nvelisurilor;


tipuri de acoperire;
factori care influenteaz acoperirea: variabile de substrat, variabile de nvelis si
variabile tehnologice.

Materii prime
Substantele care intr n compozitia formelor solide dozate acoperite se mpart n dou
mari categorii:

substante care alctuiesc nucleul si

substante care alctuiesc nvelisul aderent la nucleu.

10

Substante medicamentoase
Formele solide dozate acoperite contin substante active n interiorul nucleului nvelit, mai
rar n interiorul nvelisului.
Substante active din nucleu
Acestea se pot clasifica dup locul n care sunt eliberate din produsul acoperit n:
-

substante cedate la nivel gastric,


substante cedate la nivel intestinal.

Substante cedate la nivel gastric:


-

substante sensibile la factorii de mediu (cldur, lumin, umiditate), de exemplu:


dipiridamol, nifedipin, clorhidrat de doxepin, nistatin, pentoxifilin, bromur de
propantelin, tinidazol etc.;
substante cu gust si miros neplcut, de exemplu: uleiuri volatile, vitamine singure sau
asociate n complexe vitaminice, paracetamol.

Substante active eliberate la nivel intestinal:


-

substante gastrosensibile, care sunt inactivate sau a cror eficacitate scade n sucul
gastric, de exemplu: enzime digestive (pancreatin, pancreatinlipaz), glicozide
cardiotonice (digoxin, digitoxin), antibiotice (penicilin G, eritromicin), preparate
bacteriene pentru refacerea florei intestinale;
substante care sunt stabile n mediul acid, dar irit mucoasa gastric, de exemplu:
analgezice-antiinflamatoare (acid acetilsalicilic, diclofenac, fenilbutazon, salicilati,
indometacin), anticoagulante, antiepileptice (acid valproic), sruri de fier, sruri de
magneziu, fluorur de sodiu;
substante la care se doreste o cedare modificat n scopul prelungirii actiunii, de
exemplu: unele antibiotice (amoxicilina, cefalexina), chinidina, teofilina, efedrina,
carbamazepina etc.;
substante cu actiune local la nivel intestinal si care, prin eliberarea lor direct la
locul de actiune, vor avea o eficacitate sporit, de exemplu: laxative (bisacodil),
antibiotice (colistin), sulfamide, ulei volatil de ment si derivati triterpenici,
vermicide.

Substante active din nvelis


Prin aceast metod:
-

se pot evita unele incompatibilitti, prin ncorporarea separat n nucleu si n nvelis a


substantelor incompatibile;

11

se poate realiza o cedare secvential a substantei din preparat, prin ncorporarea a


dou doze de substant activ (una n nvelis cu cedare rapid, iar cealalt n nucleu,
cu cedare mai ntrziat), obtinndu-se astfel o reducere a numrului de doze de
administrat sau chiar o prelungire a eliberrii substantei active.

Materiale utilizate la acoperirea cu zahar si alte substante neformatoare de film


Se clasific dup functia pe care o ndeplinesc n dou categorii:
-

agenti de umplere (formatori de nvelis) si


alti adjuvanti si aditivi (aglutinanti, lubrifianti, agenti de netezire, agenti de lustruire,
coloranti, aromatizanti, stabilizanti).

Agenti de umplere
Au rolul de a forma straturile principale de acoperire, avnd ponderea cea mai mare n
structura nvelisului. Din aceast categorie, zahrul reprezint materialul cel mai utilizat, desi n
ultima vreme au nceput s fie studiate si utilizate si alte substante cu structuri sau proprietti
asemntoare lui.
Zahrul (Saccharum-FR X, zaharoza)
Zahrul este o substant natural cristalin cu multiple aplicatii practice. n cazul formelor
farmaceutice obtinute prin nvelire, se utilizeaz fie ca formator de nvelis, fie ca nuclee inerte,
de exemplu, la obtinerea peletelor.
Materiale utilizate la acoperirea cu film
n functie de rolul pe care l ndeplinesc n nvelis, substantele auxiliare utilizate la
acoperirea cu nvelisuri filmate sunt de dou categorii:
-

materiale necesare formrii filmului (agenti formatori de film, solventi, plastifianti) si


alti adjuvanti si aditivi (lubrifianti, opacifianti, coloranti, aromatizanti, stabilizanti,
agenti dispersanti).

Agenti formatori de film


Sunt, n general, substante polimerice care dispersate ntr-un solvent potrivit si aplicate n
mod corespunztor pe suprafata nucleului de acoperit, formeaz dup evaporarea solventului o
pelicul aderent la nucleu, denumit si film. Acesta are rol de acoperire si prezint proprietti
caracteristice: elasticitate, rezistent, aderent, capacitate de eliberare a substantei active din
nucleu (prin dezagregarea si dizolvarea filmului sau prin permeabilizarea filmului n mediu
apos).

12

Clasificarea polimerilor in functie de proprietatile de dizolvare in apa:


Polimeri solubili in apa distilata:
-

Eteri solubili de celuloza: MC, HPMC, HEC, HPC, CMC-Na


Derivati de vinil: PVP
PEG

Polimeri solubili in apa numai la pH5 (Eudragit E)


Polimeri solubili in apa numai la pH5:
-

Derivati de celuloza: acetoftala de celuloya, CMEC


Polimetacrilati: Eudragit L
Derivati de vinil: polivinilacetoftalat (PVAP)

Polimeri insolubili dar permeabili la apa:


-

Etilceluloza
Copolimeri de esteri polimetacrilici: Eudragit NE 30 (caracter neutru), Eudragit RL,
Eudragit RS (caracer hidrofil)

Tehnologia de fabricare
Principiul tehnologiei acoperirii prin pulverizare
Procesul de acoperire cu zahr sau cu film const n dispersarea asupra nucleelor a solutiilor
sau suspensiilor agentilor de acoperire, concomitent cu aplicarea unui curent de aer cald care
favorizeaz ndeprtarea solventului.Pentru a se asigura distributia uniform a materialului pe
nuclee pe tot parcursul procesului de acoperire, acestea trebuie s se afle ntr-o continu miscare.
1. Amestecarea nucleelor
Amestecarea nucleelor este realizat prin rostogolirea si cderea patului de nuclee n tobele
de acoperire sau prin tehnica suspensiei n aer. Procesul de amestecare a nucleelor este foarte
important si trebuie s asigure obtinerea unei acoperiri uniforme si netede, fr a se produce
eroziunea nucleelor.
2. Pulverizarea solutiei sau a dispersiei
Dispersarea solutiei sau a suspensiei de acoperire deasupra nucleelor care alctuiesc patul de
nucleu se poate realiza n absenta aerului, la presiune nalt, folosind asa-numitele duze fr aer,
sau cu ajutorul aerului, la presiune sczut, folosind duzele cu aer.
Procesul de acoperire n pat fluidizat este modul de dirijare a particulelor pulverizate spre
fluxul aerului de uscare.

13

3. Uscarea nvelisurilor
Operatia de uscare este o etap important a procesului de acoperire, avnd influent asupra
calittii nvelisului obtinut si a timpului necesar acoperirii. n cazul utilizrii substantelor
formatoare de film dizolvate n solventi organici, uscarea se realizeaz mai usor, deoarece este
necesar o energie de evaporare mai sczut, spre deosebire de acoperirile cu solutii concentrate
de zahr cnd, din cauza unui continut crescut de umiditate, procesul de uscare este mai lent.
Tehnologii de acoperire:
-

Acoperirea cu zahr- drajefiere - este cea mai veche metod de acoperire a tabletelor
si se bazeaz pe depunerea succesiv pe nuclee a unei solutii sau suspensii apoase de
acoperire, bazat, n principal, pe zaharoz.
Acoperirea cu film foloseste pentru nvelire solutii sau dispersii ale unor polimeri.
Acoperirea cu topituri fierbinti const n adugarea materialului de nvelire n stare
topit pe nuclee, urmat de rcirea acestora. Procesul se realizeaz n tobele rotative
sau n pat fluidizat. Cel mai adesea, materialul de nvelire topit nu necesit prezenta
solventilor, de exemplu, cnd se utilizeaz amestec de xilitol/sorbitol sau ciocolat.
Ceara si PEG-urile solide se dizolv ns n prealabil n diferiti solventi la o
temperatur apropiat punctului de topire.
Acoperirea prin pulverizare uscat const n dispersarea pe nuclee a polimerului sub
form de pulbere, simultan cu agentul plastifiant, fr a utiliza ap sau solventi
organici.
Acoperirea prin comprimare const ntr-un proces de nvelire n dou etape:
comprimarea nucleului, iar apoi comprimarea amestecului de nvelire uscat n jurul
nucleului. Uneori, nu este necesar comprimarea separat a nucleului.
Acoperirile functionale sunt destinate s confere o eliberare enteric sau controlat a
diferitelor forme farmaceutice: granule, pelete, sfere. n acest scop, se utilizeaz
polimeri insolubili n ap si nepermeabili.

Acoperirea cu zahr - drajefierea


Acoperirea cu zahr const n aplicarea mai multor straturi de acoperire prin adugarea
repetat de solutii sau suspensii de zahr pe nuclee, prin turnare sau pulverizare, urmat de
uscare dup fiecare adugare. Acoperirea cu zahr se efectueaz n tobe de acoperire de diferite
tipuri, procedeul n pat fluidizat nefiind preferat din cauza vitezei de uscare prea rapide.
n urma acestui procedeu de acoperire, volumul nucleelor creste cu pn la 50%, fapt de care
trebuie s se tin seama la stabilirea ncrcturii tobelor. Procesul de acoperire este lent, poate
dura de la cteva ore la cteva zile, motiv pentru care n ultima perioad a pierdut din
nsemntate n favoarea acoperirii cu film.
Procesul de acoperire cu zahr poate fi mprtit n urmtoarele etape:

14

1. izolarea nucleului
2. prestratificarea (subacoperirea)
3. stratificarea (acoperirea)
4. uniformizarea (netezirea)
5. colorarea
6. lustruirea
7. Imprimarea.
1. Izolarea nucleelor se realizeaz pentru a le proteja de umiditatea din formulrile de acoperire,
n vederea asigurrii unei bune stabilitti, dar si pentru a creste rezistenta acestora la rostogolire.
Pentru izolarea nucleelor, se aplic, cel mai adesea, o solutie alcoolic de selac, selac si
polivinilpirolidon, acetoftalat de celuloz, acetoftalat de polivinil sau PEG 20000. Ca solventi
organici se mai pot utiliza alcoolul izopropilic, acetona, acetatul de etil, clorura de metilen,
clorura de etilen etc.
2. Prestratificarea sau subacoperirea - are ca scop rotunjirea marginilor nucleelor si asigurarea
unui bun contact ntre stratul izolator si urmtoarele straturi de acoperire. Prestratificarea const
n adugarea rapid si n exces a unui sirop de zahr vscos peste nucleele care se rostogolesc.
Cnd acestea ncep s se lipeasc, se adaug imediat pulbere de acoperire cu scopul de a reduce
aderarea acestora si apoi se usuc. Pulberile care se adaug au rol de acoperire, umplere si legare
si pot contine zahr, amidon, fosfat de calciu, carbonat de calciu, sulfat de calciu, talc, caolin,
gum arabic, dextrine, cacao. Operatia se repet de 3-5 ori, obtinndu-se un nvelis intermediar
de acoperire n care alterneaz straturile de aglutinant si pulbere. Ca solutii de acoperire, se
folosesc siropuri de zahr care contin o proportie mare de aglutinanti (peste 10%), cum ar fi:
polivinilpirolidon, guma arabic, carboximetilceluloz sodic, hidroxietilceluloz, alcool
polivinilic, gelatin etc.
3. Stratificarea sau acoperirea are ca scop uniformizarea suprafetelor neregulate ale
nucleelor, generate n etapa de prestratificare si asigur cresterea n greutate a nucleelor cu pn
la 40% din greutatea initial. Pentru stratificare, se adaug siropul de acoperire, o solutie saturat
de zahr.
4. Uniformizarea sau netezirea se realizeaz pentru a elimina suprafata rugoas rezultat
dup stratificare. n procesul de uniformizare, se adaug initial cteva straturi de sirop viscos, iar
apoi se aplic sirop diluat n straturi succesive. Uneori, siropul diluat poate contine un procent
sczut de dioxid de titan (1-5%) ca opacifiant.

15

5. Colorarea completeaz procesul de acoperire si se realizeaz la sfrsitul etapei de


stratificare sau acoperire. n siropul viscos, se pot aduga coloranti diluati pentru a furniza o
nuanz de baz, care faciliteaz colorarea uniform n etapele ulterioare.
6. Lustruirea este operatia care confer comprimatelor acoperite luciu final si strlucire.
Aceasta se realizeaz cu cear de albine, cear Carnauba, parafin solid, singure sau n amestec.
7. Imprimarea unui anumit cod pe suprafata comprimatelor acoperite permite, mpreun
cu alte caracteristici (mrime, form si culoare), identificarea produsului si chiar a
productorului.
Acoperirea cu filme polimerice
Acoperirea cu film const n depunerea unui strat polimeric subtire si uniform pe suprafata
unui substrat solid (comprimat, granul, capsul gelatinoas, pelet, cristal de substant activ
etc.).
Avantaje:
-

proces tehnologic simplificat, cu mai putine etape, cu timpi rapizi de procesare;


reducerea cantittii de material de nvelire (2-4% pentru acoperirea cu film,
comparativ cu 5-100% pentru acoperirea cu zahr), fapt care determin o crestere
moderat n greutate si volum a produsului acoperit;
costul procesului mai sczut, ca urmare a economiei de timp si materiale;
posibilitatea automatizrii procesului, fapt care asigur o uniformitate ntre loturi;
evitarea zahrului, fapt care permite obtinerea de produse dietetice si utilizabile n
diabet;
evitarea solutiilor apoase de nvelire, important n cazul substantelor active instabile
n mediu apos;
posibilitatea ajustrii elasticittii si flexibilittii filmului de acoperire prin adugarea
de plastifianti, fapt care confer durabilitate si rezistent mrit la manipulare;
dizolvarea rapid a nvelisului atunci cnd este necesar;
posibilitatea de modificare a profilului de cedare a substantei active prin acoperire cu
filme enterosolubile (gastrorezistente sau cu cedare prelungit);
nvelirea cu film poate fi aplicat unei game largi de produse farmaceutice
(comprimate, capsule, granule, pulberi, pelete, cristale medicamentoase).

Filmele de acoperire constau, n principal, din polimeri formatori de film care sunt aplicati pe
nucleu sub form de solutii sau dispersii si alti excipienti dizolvati sau suspendati. Dup
ndeprtarea solventului sau a vehiculului de dispersie, polimerii si ceilalti excipienti rmn pe
nucleu sub forma unui film continuu si uniform.

16

Principiul acoperirii cu film este similar celui cu zahr si se bazeaz pe aplicarea solutiei sau
dispersiei de polimer formator de film, unui pat de nuclee aflat n miscare, urmat de uscarea
acestora.
Echipamente de acoperire
-

Tobe de acoperire
Acoperire n pat fluidizat.

Acoperirea cu film n pat fluidizat este preferat datorit potentialului mare de a asigura
uscarea eficient a materialului. Procesele de acoperire cu film, att cele care se desfsoar n
tobe, dar, mai ales, cele cu pat fluidizat, pot fi automatizate, fapt care permite un control mai bun
al fiecrei operatii.
Depozitare, expeditie, transport
Formele farmaceutice solide acoperite se conditioneaz n cutii, folii sau blistere, acestea
fiind ambalate, mpreun cu prospectul, n cutii de carton inscriptionate. Ambalajul asigur
conservarea acestora ferit de lumin si umiditate, dar se impune si evitarea cldurii pe toat
durata depozitrii. Depozitarea produselor acoperite se realizeaz n recipiente bine nchise, ferit
de lumin, umiditate si cldur.
Caracterele si controlul calitatii
Comprimatele acoperite au form de discuri sau alte forme, aspect uniform si fr pete,
suprafata plan sau convex, continu, de obicei, lucioas; sunt albe sau colorate si pot prezenta
pe una sau pe ambele fete diferite inscriptionri. Trebuie s aib aspect uniform si fr pete (FR
X).
Conform supl. 2004 al FR X, comprimatele acoperite au suprafat neted, de obicei, colorat
si lucioas; la examinarea cu lupa a sectiunii lor, prezint un nucleu, nconjurat de unul sau mai
multe straturi continue, cu o structur diferit.
Biofarmacie. Biodisponibilitate
Biodisponibilitatea produselor solide acoperite este inferioar aceleia a produselor de acelasi
tip, dar neacoperite, deoarece este necesar ca dup administrare, nvelisul s se dizolve, sa
disperseze sau sa se detaseze pentru a permite ulterior eliberarea substantei active din forma
farmaceutic. Pe scara biodisponibilittii substantei medicamentoase, formele farmaceutice
acoperite detin ultimul loc, absorbtia scade n ordinea:
Solutii > Emulsii > Suspensii > Pulberi > Capsule > Comprimate > Forme solide acoperite.

17

Prezenta nvelisului ofer o barier fizic ntre nucleul comprimatului si fluidele


gastrointestinale. ndeprtarea nvelisului reclam o perioad mai prelungit de timp pentru
dezagregare, determinat de natura nvelisului.
Acoperirea comprimatelor utilizeaz tehnologii i substane diferite fiind necesar deoarece:
-

protejeaz substana medicamentoas contra agenilor externi;


rezolv unele incompatibiliti ntre dou substane;
mascheaz gustul neplcut;
amelioreaz aspectul estetic;
dirijeaz absorbia substanei la nivel de intestin, gastrorezistent, evitnd pH-ul acid i
enzimele digestive care pot degrada substanele medicamentoase;
eliberare prelungit a substanei active cu o dezvoltare care realizeaz o absorbie n
mod constant o perioad de timp de 10-12 ore.

Acoperirea gastrorezistent este aplicat pe particule sau granule care sunt supuse comprimrii
sau sunt distribuite n capsule sau direct pe comprimat, capsule ce conin substana activ.
Motivele acoperirii enterice sunt determinate de:
-

degradarea SM n sucul gastric (eritromicina, pancreatina);


efectele secundare (sruri de fier produc vrsturi);
aciunea coroziv la nivelul mucoasei gastrice (salicilai);
diluarea antisepticelor intestinale cu lichid digestiv.
Procedeul acoperirii enterice trebuie s asigure o rezident a peliculei 1-3 ore n

mediul gastric.
Majoritatea produselor se recomand s se administreze nainte de mas pentru a
asigura eliberarea substanei la nivel intestinal; n timpul mesei sau imediat dup mas dac sunt
enzime necesare digestiei (pepsina, papaina, pancreatina, lipaza).