Sunteți pe pagina 1din 2

Evolutia lui Apostol Bologa

Apostol Bologa, personajul principal din romanul Padurea spanzuratilor, de Liviu Rebreanu, este
un intelectual. Tatal sau, Iosif Bologa, este avocat din Parva, un om cu alese sentimente nationale,
care fusese inchis doi ani, pentru ca sustinuse Memorandumul din 1892. Vocea lui, sfatul dat, il vor
urmari mereu pe Apostol Bologa, constituindu-se intr-un principiu moral:
"Sa naziuesti mereu a dobandi stima oamenilor, si mai ales pe a ta insuti. De aceea sufletul tau sa
fie totdeauna la fel cu gandul, gandul cu vorba si vorba cu fapta, caci numai astfel vei obtine un
echilibru statornic intre lumea ta si lumea din afara ! Ca barbat, sa-ti faci datoria si sa nu uiti
niciodata
ca
esti
roman".
Mama lui, Maria Bologa, este fiica unui medic, crescuta intr-o aleasa traditie crestina.
Dupa moartea tatalui sau, Apostol incalca dorinta mamei de a face studii teologice si alege filozofia.
La sase ani avusese viziunea divinitatii in biserica, apoi la liceul din Nasaud, traise o criza spirituala,
echilibrata de icoana lui Iisus Hristos de pe peretele odaii, iar la moartea tatalui simtise ca l-a pierdut
pe Dumnezeu. Devenind student la Facultatea de Filozofie din Budapesta, descopera o noua
conceptie despre viata, aceea a colectivitatii organizate, care este " o forta constructiva".
Dar in Parva, statul austro-ungar este privit ca un dusman.
Pentru logodnica sa Marta, din orgoliu, gelozie sau exaltare se inroleaza ca voluntar pe front, in
primul razboi mondial, unde isi face datoria cu demnitate. in doi ani de front a fost ranit de doua ori,
decorat de trei ori, devine locotenent la douazeci de ani, ajunge judecator la Curtea Martiala,
participand la condamnarea si executarea prin spanzurare a cehului Svoboda. Privirea acestuia,
durerea unui soldat ceh, discutiile ofiterilor strecoara in sufletulsau indoiala, declanseaza un proces
de constiinta din care iese, aparent, cu o noua certitudine:

" Viata fiinteaza numai prin inima".


Vestea adusa de Klapka privind trecerea pe frontul romanesc a diviziei il nauceste, incearca sa evite
participarea cerand sa fie mutat. Nici distrugerea reflectorului rusesc nu schimba hotararea
superiorilor. Apostol ajunge sa judece un grup de romani, iar in sufletul sau creste o noua iubire,
aceea fata de cei de acelasi neam: constiinta nationala. Hotaraste sa dezerteze la romani, dar fara
a-si lua masuri de precautie, neacceptand sa fie insotit de Ilona Vidor, femeia care-l iubea.
Este prins cu documente compromitatoare, si este condamnat la moarte prin spazurare. Numai ca
aceasta este calea aleasa de Apostol pentru a rezolva conflictul din sufletul sau.
Iubirea pentru oameni si acceptarea mortii sunt cai ale mantuirii (" Iubirea imi ajunge, caci iubirea
imbratiseaza deopotriva pe oameni si pe Dumnezeu, viata si moartea... Cu iubirea in suflet poti
trece pragul mortii, caci ea stapaneste si dincolo... in toate lumile existente si inexistente..."

).