Sunteți pe pagina 1din 20

Anatomia Topografica a peretelui anterolateral al

abdomenului

Limite

Superior- de rebordurile costale si apendice;e xifoid

Inferior- de crestee iliace , simfiza pubiana si ligamentele inghinale

Lateral de liniile verticale ce unesc capetele libere ale coastelor XI cu crestele iliace.

In aceste zone se proiecteaza viscerele abdominale:


Hipocondrul drept- lobul drept al ficatului,vezicula biliara,
flexura drapta a colonului transvers, lobul superior al
rinichiului drept, glanda suprarenala
Epigastru- lobul sting al ficatului, stomacul, jumatatea
superioara a duodenului, pancreasul, aorta abdominala,
trunchiul si plexul ciliac
Hipocondrul sting- fundul stomacului,splina, unghiul sting
al colonului transvers,lobul superior al rinichiului
sting,glanda suprarenala stinga si coada pancreasului
Mezogastru- colonul transvers, jumatatea inferioara a
duodenului , ansele intestinului subtire, curbura mare a
stomacului, hilul rinichilor, aorta abdominala, vena cava
inferioara
Flancul drept-colonul ascendent drept, rinichiul drept,
ansele intestinului subtire, ureterul drept
Flancul sting- rolonul descendent sting, rinichiul sting,
ureterul sting
Reg,inghinala drapta- cecul si apendicele,portiunea
terminala a ilionului,ureterul drept
Reg.pubiana- amsele intestinului subtire,vezica urinara,
portiunile inferioare ale ureterelor, uterul
Reg.inghinala stinga- colonul sigmoid, ansele intestinului
subtire, ureterul sting

Straturile peretului abdominal

Pielea : fin, mobil i elastic; cea mai caracteristic formaiune cutanat este cicatricea
ombilical situat aproximativ la mijlocul distanei dintre apendicele xifoid i simfiza
pubian

Tesut celular subcutanat - cu grosime variabile si delimitat de 2 foite ale fasciei


superficiale.

Fascia superficiala- alcatuita din 2 lame: superficiala (laxa,subtire,trece in regiuni


vecine,in special pe coapsa,deasupra ligamentului inghinal) si profunda (din
t.conjunctiv,densa, bine pronuntata in reg.inghinala,concreste cu ligamentul inghinal)

Muschiul oblic extern

Reprezint stratul muscular superficial al peretelui abdominal


Origine : faa laterala si pe ,marginea inferioara a ultimelor 8 coaste
Inserie : buza extern a crestei iliace, linia alb, ligamentul inghinal
Fibrele aponevrotice sup-lat de tuberculul pubian se grupeaz n
crus laterale(pe tuberculul pubian) i crus mediale(pe simfiza
pubian). Cei 2 stlpi sunt solidarizai ntre ei prin fibre arciforme
intercrurale. Aceste fibre delimiteaz mpreun anulus inguinalis
superficialis
Aciune : n contracie unilateral flecteaz coloana i determin o
rotaie a toracelui de partea opus

Muschiul oblic intern


Formeaz ptura mijlocie a peretelui abdominal,
fasciculele musculo-aponevrotice au o direcie oblic n
sus i medial, invers oblicului extern
Origine : aponevroza dorso-lombar(fascia thoracolumbalis); linia intermediar a crestei iliace, jumtatea
lateral a ligamentului inghinal
Inserie : marg. Inf a coastelor X-XII, linia alb,
marginea sup a simfizei pubiene i a pubisului prin
intermediul tendonului conjunct
Aciune : n contracie unilateral flecteaz coloana i
roteaz toracele de partea sa, intervine n expir i
presiune abdominal

Muschiul transvers abdominal


Formeaz stratul muscular profund, fibrele musculoaponevrotice au un traiect transversal. Limita dintre
poriunea muscular i aponevrotic a muchiului
formeaz o linie cu convexitatea situat lateral(linea
semilunaris Spiegel)
Origine : faa intern a coastelor VII-XII, aponevroza
dorso-lombar, buza intern a crestei iliace, jumtatea
lateral a ligamentului inghinal
Inserie : linia alb, simfiza pubian i marginea
superioar a pubisului, prin intermediul tendonului
conjunct
Aciune : strnge toracele ca un bru, expirator, presa
abdominal

Linia Alba abdominala


Linia alba prezinta o placa din tesut conjunctiv
formata din incrucisarea pe linia mediana a
fasciculelor aponevrotice ale muschilor lati ai
abdomenului.
Aceasta prezinta cea mai convenabila cale de
acces chirurgicala spre organele cavitatii
abdominale

Stratul profund al peretelui anterolateral

Este format din fascia transversala, tesut celular preperitoneal si peritoneul perietal

Fascia transversala in dependenta de muschii pe care ii inveleste poarta denumiri diferite:


fascia care tapeteaza fata profunda a muschiului transvers- fascia transversala; care
tapeteaza diafragmul- fascia diafragmala; muschiul patrat al lombelor- fascia patrata,cavitatea
bazinului- fascia endopelviana.

Spaiul preperitoneal este cuprins ntre fascia transversal i peritoneul parietal anterior.

esutul celulo-adipos, care umple acest spaiu, continu cu esutul celulo-adipos al celorlalte teritorii
extraperitoneale ale cavitii abdomino-pelvine. Posterior de simfiza pubian, spaiul preperitoneal
se lrgete i continu cu spaiul retropubian sau prevezical al lui Retzius (Spatium retropubicum).
n esutul celulo-adipos al spaiului preperitoneal, dedesubtul ombilicului, se afl vestigii embrionare,
care converg nspre ombilic, cuprinse ntre lam fibroas,cu aspect de fascie. Ele sunt:

ligamentul ombilical median, reprezint fostul canal alantoidian (uraca)

ligamentele ombilicale mediale, dou cordoane fibroase rezultate din obstrucia postnatal a
arterelor ombilicale

fascia ombilico-prevezical a lui Testut, include relicvatele embrionare amintite. Are o form
triunghiular, aezat cu baza prevezical, cu vrful la ombilic. Aceast fascie dispus n plan frontal,
compartimenteaz spaiul preperitoneal i retropubian.

Peritoneul parietal anterior reprezint ultimul strat peretelui abdominal. Este uor
decolabil, separat fiind de teaca drepilor prin spaiul preperitoneal. Deasupra simfizei,
peritoneul parietal se distaneaz trecnd posterior i acoperind organele cavitii
pelviene.

Vestigiile embrionare ridic peritoneul parietal la acest nivel n cute i anume:

Uracha fibrozat determin median plica umbilical median (plica umbilicalis mediana),
plica ombilical medial (Plica umbilicalis medialis) fiind format de cordonul arterei
ombilicale.

Artera epigastric inferioar cudeaz peritoneul formnd plica ombilical lateral.

ntre plicile ombilicale mediale i plica ombilical median, deasupra simfizei pubiene se
afl cte o mic depresiune peritoneal, denumit gropi supravezical (Fossa
supravesicalis).

Vascularizatia

Este efectuata de arterele superficiale si profunde

Cele superficiale sint situate in t. celular subcutanat . Din regiunea inferioara fac parte: artera
epigastrica superficiala, artera circumflexa iliaca superficiala,arterele rusinoase externe,
ramurile inghinale

Toate se desprind din artera femurala

In reg superiaora arterele au calibru mic si sint ramuri ale a/intercostale si lombare. Din
arterele profunde fac parte: a.epigastrice superioara si inferioara, artera circumflexa iliaca
profunda.

Anastomoze venoase

Anastomozele cavo-cavale, se realizeaz ntre afluenii sistemului venos cav superior i


inferior. Aceste anastomoze se situeaz att la nivelul venelor superficiale, ct i n
profunzimea peretelui abdominal.

Superficial, n stratul subcutanat, ntre venele superficiale extrinsece ale peretelui toracic,
care aparin teritoriului venei cave superioare i venele superficiale ale peretelui
abdominal- ramuri tributare ale sistemului cav inferior

Profund, se realizeaz anastomoze venoase ntre venele epigastrice superioare i


inferioare, respectiv anastomoza venelor lombare, cu vena cav inferioar pe de o parte
i venele lombare ascendente pe de alt parteAnastomozele porto-cavale, se formeaz
ntre ramurile sistemului venos cav i cele ale venei porte. O astfel de reea anastomotic
se situeaz periombilical, denumit sistem venos periombilical

Regiuena inghinala

Regiunea inghinal ocup partea infero-lateral a peretelui abdominal.

Limite:

Superior: linia orizontal de la spina iliac antero-superioar la

marginea extern adreptului abdominal.

Inferior: plica inghinal

Medial: marginea extern a dreptului abdominal

Orificiul intern sau profund (Anulus inguinalis profundus). Corespunde gropiei inghinale
laterale (Fossa inguinalis lateralis) de pe peritoneul parietal, situat lateral de plica
epigastric i ligamentul interfoveolar al lui Hesselbach. Se proiecteaz cam la mijlocul
ligamentului inghinal, la 2 cm, deasupra acestuia. Aparent aici exist doar acest orificiu,
pentru c n realitate este acoperit de fascia transversal, care evagineaz
infundibuliform, continundu-se n cordonul spermatic. La femeie deasemenea la acest
nivel, fascia transversal nu este ntrerupt.

Hernia inghinal indirect dobndit se formeaz prin fosa inghinal lateral de-alungul
canalului inghinal.

Peretii canalului inghinal

Perei. Simplificat, canalului i se disting patru perei:

peretele anterior, aponevrotic, este constituit din aponevroza oblicului extern. Este
peretele prin care se abordeaz chirurgical, canalul inghinal.

Peretele inferior, ligamentos, este format din jgheabul ligamentului inghinal.

Peretele superior, musculos, este alctuit din marginea inferioar liber a oblicului intern
i transversului abdominal.

Peretele posterior, membranos este format din fascia transversal. Este peretele cel mai
subire, al canalului inghinal cu rol decisiv n mecanismul producerii herniilor inghinale
indirecte. Acest perete corespunztor gropiei inghinale mediale (Fossa inguinalis
medialis), situat medial de plica epigastric, ntre ligamentul interfoveolar i tendonul
conjunct, reprezint deasemenea un teritoriu slab rezistent al canalului inghinal. Este
locul de formare al herniilor inghinale directe, acestea nu ptrund n canalul inghinal.

Coninutul la brbat, este reprezentat de cordonul spermatic (Funiculus spermaticus),


care strbate oblic acest canal, pn n scrot

Cordonului spermatic i se ataeaz trei nervi, dup cum urmeaz:

anterior, ramurile genitale ale iliohipogastricului i ilioinghinalului.

postero-inferior, ramuri genitale din genitofemoral.

Coninutul la femeie: este reprezentat de ligamentul rotund al uterului. Ligamentul ader de


pereii canalului inghinal, conferind o structur mai solid care la femeie poate fi doar potenial
un canal herniar, formarea herniilor inghinale fiind foarte rare. Ligamentul rotund al uterului
este nsoit de artera ligamentului rotund (din artera epigastric inferioar ) i vestigiul
canalului Nuck.

S-ar putea să vă placă și