Sunteți pe pagina 1din 4

Micarea periodic a Pmntului

Miscarea de rotatie
Pamintul face o rotatie deplina in
jurul axei sale in 23h 56 min.
4s.Miscarea are directia de la vest la est
,din care cauza se creeaza imaginea
aparenta a deplasarii corpurilor cosmice
(Soare,Luna ,stelele) de la est la
vest.Linia imaginara in jurul careia se
roteste Pamintul,este denumita axa de rotatie.Viteza liniara a punctelor pe Glob este
diferita (la Ecuator este de 465 m/s,iar la poli este egala cu zero,la Chisinau fiind de
315m/s).
Miscarea de rotatie poate fi ilustrata
prin urmatoarele dovezi:
1.Experimentul lui Foucault. In cea mai
inalta cladire a ParisuluiPantheon- a fost
atirnat un pendul.In timpul oscilarii
acestuia s-a observat ca linia de oscilatie a
acestuia nu se reintoarce la in punctual
pornirii sale,ci deviaza cu capetele spre
dreapta.In realitate insa nu pendulul
deviaza(el isi pastreaza planul oscilarii),ci
cladirea,rotindu-se impreuna cu Pamintul.
In emisfera boreala linia de oscilatie a pendului deviaza spre dreapta ,in cea australa
spre stinga.Aceasta demonstreaza ca Pamintul se roteste de la vest la est.
2.Devierea corpurilor in cadere libera. Daca se arunca un corp de pe un turn
inalt ,el nu va cadea perpendicular , ci va devia spre est.Aceasta se explica prin faptul
ca virful turnului se afla mai departe de centrul Pamintului decit de baza lui,si
respective descrie o circumferinta cu un diametru mai mare in timpul rotatie
Pamintului.
Miscarea de rotatie genereaza urmatoarele consecinte:
1.Devierea corpurilor ce se misca pe orizontala.Este cunoscut faptul ca orice corp
in miscare ,sub influenta rotatiei Pamintului in jurul axei sale,se abate de la directia

initiala in emisfera boreala spre vest si in cea austral spre est.Forta care determina
aceasta abatere se numeste forta Coriolos-forta rezultata in urma miscarii de rotatie a
Pamintului.
2.Turtirea Pamintului.Rotatia Pamintului duce la aparitia unei forte centrifuge care
este maxima la Ecuator si minima la Poli.Anume aceasta si determina turtirea
Pamintului la poli,transformindu-l intr-un ellipsoid de rotatie.
3.Mareele.Acestea sint determinate de fortele care apar in urma miscarii de roatie a
Pamintului(forta centrifuga,Coriolis) ,cit si a fortei de atractie dintre Pamint ,Soare si
Luna.Se manifesta prin coborirea nivelului apei in oceane si mari(flux si reflux).
4.Succesiunea zilei si a noptii este cea mai convingatoare consecinta a rotatie
Pamintului:pe partea luminata de Soare a
Pamintului e ziua,pe cea umbrita e noapte.
5.Variatia orei pe glob.De miscarea de
rotatie a Pamintului este legata principala
unitate de masura a timpului:ziua
diurnal.Zilele
pot
fi
siderale
si
solare.Intervalul de timp dintre doua treceri
consecutive ale unei stele prin meridianul
punctului de observatie se numeste zi
siderala.Ea dureaza 23h 56 min.
4s.Intervalul de timp dintre doua treceri consecutive ale centrului Solar prin
meridianul punctului de observatie se numeste zi soalra.Ziua solara este de 24 ore.
Miscarea de revolutie
Pamintul se roteste in jurul Soarelui cu o viteza de 30 km/s ,in 365 zile 6h 9 min. 9
s pe o cale numita si Orbita Pamintului care are o lungime de 934 mln km.Deoarece
orbita are forma de elipsa,Pamintul pe parcaursul anului se afla in puncte mai
apropiate sau mai indepartate de Soare.Astfel punctul cel mai indepartat al Pamintul
are loc in luna iulie si este numit Afeliu, are o distanta de 152 mil km.Punctul cel mai
apropiat de Soare al Pamintul este in luna ianuarie si este numit Periheliu , are o
distana de 147 mil. Km.
Ca rezultat al miscarii de revolutie a Pamintului,al inclinatiei sale fata de orbita ,se
produce succesiunea anotimpurilor.In decursul unui an,pozitia Soarelui se schimba pe
bolta cereasca ,fiind intr-o permanenta miscare.Ca urmare ,se schimba unghiul de
cadere a razelor solare ,si ,implicit, durata zilei si a noptii si temepratura la una si
aceeasi latitudine.

Micarea periodic a lunii


Acestea sunt foarte complicate, deoarece Luna sufera atat atractia exercitata de
Pamant, cat si pe cea a Soarelui si a celorlalte planete. Orbita Lunii are o forma
aproximativ eliptica, cu o excentricitate de 0,054, fiind inclinata cu circa 50 fata de
ecliptica. In timpul unei singure revolutii, Luna se va afla in planul eclipticii numai
in doua puncte, numite noduri. Linia de intersectie a celor doua planuri poarta
numele de linia nodurilor lunare (NN'). Aceasta linie nu este fixa, ci sufera o
miscare retrograda cu revenire in punctul de plecare dupa 18 ani si 8 luni.
Viteza medie pe orbita a Lunii este de
1,02 km/s. Ca urmare, perioada de
revolutie siderala (intervalul de timp
dintre doua conjunctii consecutive in
functie de o stea fixa) este de 27,3 zile iar
revolutia sinodica (intervalul de timp
scurs intre doua conjunctii succesive ale
Pamantului, Lunii si Soarelui) este de
29,5 zile. Diferenta dintre cele doua
situatii este explicabila tinand cont de
miscarea de revolutie a Terrei, ceea ce
face ca repetarea fazei Lunii in raport de
Soare sa se realizeze intr-un interval de
timp mai lung cu circa 2,2 zile.
Luna are o miscare de rotatie egala ca
durata cu revolutia siderala, ceea ce face
ca ea sa prezinte mereu aceeasi fata spre
Pamant. Planul ecuatorial al satelitului este inclinat fata de cel orbital cu 6 grade,
determinand ca axa de rotatie sa sufere balansari (numite libratii) atat in sens
longitudinal, cat si latitudinal. La aceasta se adauga miscarea de rotatie a Terrei,
ceea ce face ca suprafata lunara vizibila de pe Pamant sa depaseasca 50 % (fiind
de 59 %).
Fazele Lunii
Luna realizeaza o miscare de revolutie in jurul Pamantului care, la randul sau,
descrie o orbita eliptica in jurul Soarelui. Ca urmare, cele trei corpuri ceresti se vor
situa periodic in pozitii diferite,care se vor reflecta pentru un observator terestru intro modificare ciclica a formei suprafetei luminate a Lunii ( desi jumatate din
suprafata satelitului este permanent luminata de razele Soarelui).
Aceste modificari formeaza fazele Lunii, care se inscriu intr-un interval aproximativ
de 29,5 zile (revolutia sinodica), cat necesita revenirea satelitului pe orbita sa in
acelasi punct in raport cu Pamantul si Soarele.

Revolutia sinodica incepe cu faza de Luna noua cand Soarele si Luna sunt in
conjunctie (deci cand Soarele si Luna sunt de aceeasi parte a Pamantului.
Deoarece jumatatea iluminata a Lunii se afla in intregime pe partea invizibila de pe
Pamant, Luna pare complet intunecata observatorului terestru. In aceasta faza
Soarele si Luna rasar aproximativ in acelasi timp si se deplaseaza impreuna pe
bolta, Luna ramanand insa la fiecare 24 de ore cu circa 120 in urma Soarelui.

S-ar putea să vă placă și