Tinereea fa de btrneea este ca maina de curse fa de masina de epoc.

Cultura rrom este o cultur a sublimului chiar i numai pentru c a depsit valorile estetice
clasice (frumos, bun, bine).Cntecul i descntecul sunt transcendente, iar magia de a bricola,
a meterilor rromi, dincolo de nencrederea n scamatorii i vraja necunoaterii, a avut istoric o
recunoatere fr dubii. Dansul paparudei chiar aducea ploaia, la fel cum crmidarii puteau
adduce seceta, ruinea igncii
DESIRE, DISCORD AND DEATH
APPROACHES TO ANCIENT NEAR EASTERN MYTH
Pentru oriental sufletul este Dumnezeul interior, aa cum tim din Cetuia din suflet
(Maistre Eckhart) i Castelul interior (Teresa d Avila). Rugciunea este stare de trans, ca
plonjare n zeul din noi

Paul Ekman's six basic emotions of surprise, disgust, happiness, sadness, anger, and fear, is
the foundation of hatred.
CELE CINCI RNI CARE NE MPIEDIC S FIM NOI NINE, Lise Bourbeau
Formarea rnilor i a mtilor
1. Respingerea
2. Abandonul
3. Umilirea
4. Trdarea
5. Nedreptatea
Vindecarea rnilor i transformarea mtilor
RNI .MTI
RESPINGERE............FUGAR
ABANDON................DEPENDENT
UMILIRE................... MASOCHIST
TRDARE................. DOMINATOR
NEDREPTATE...........RIGID
Grard Heymans, opt tipuri de caractere:
pasionalul,
colericul,
nervosul,
sentimentalul,
sanguinul,
flegmaticul,
apaticul i
amorful.
Atunci cnd Heymans folosete termenul pasional, asta nu nsemn c celelalte tipuri nu triesc pasiunea n viaa lor.

VREI S TE IERT? Ceteanul Cain. Libertate sau Moarte

El insa, raspunzand, i-a zis: Nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor. Dar ea a zis: Da,
Doamne, dar si cainii mananca din frmiturile care cad de la masa stapanilor lor. (Matei 15:26-27)

n cazul rromilor, nu exist niciun memorial pentru victimele Holocaustului, nici pentru Sclavie,
rasismul nu este definit aceasta este strategia de tergere a memeriei, ca ascundere a celei
mai tragice istorii a omului. Persecutorul pozeaz n clement i tolerant, din mil arunc
persecutatului, nchis n ghetou, la limita supravieuirii, ca ntr-o cuc, oasele de la ospul su.
.

Iertarea este o greeal periculoas, fr cin, ca regret i recunotere sincer a greelii,

pentru a nu se mai repeta, pentru c resentimentul celui care este n conflict cu propria
contiin, pentru a-i recunoate inacceptabil propria gndire, poate deveni ur, crim. Din
orgolii sau prostie, unii oameni nu-i pot accepta remucrile, ierta erorile,
Cosmopolitisme et laterite- les nouveaux migrants dans leconomie informelle

Isus Hristos - Woody Guthrie, 1940

Isus Hristos era un brbat care cltorea n sus i-n jos
un brbat muncitor i curajos
le zicea bogtanilor, dai la sraci banii
i l-au bgat n mormnt bogtanii
Isus era brbat muncitor, fcea tmplrie
i discipolii lui numai oameni de omenie
dar laul murdar Iuda Iscariotul
l-a bgat n mormnt, ticlosul i idiotul.
S-a dus la poliiti, s-a dus i la preoi
le-a spus acelai lucru la toi
Vindei-v bijuteriile, dai la sraci banii
dar l-au bgat n mormnt barosanii.
Cnd venea Isus n ora, orice muncitor, orice simbria
credea n vorbele lui
dar bancherii i preoii i-au btut n palme cte un cui
i l-au bgat n mormnt napanii.
i oamenilor li s-a tiat rsuflarea cnd au auzit oroarea
Toi se ntrebau de ce oare
tiau magnaii i soldaii lor blestemaii
ei l-au pus pe Isus pe cruce, n soare
Am scris cntecul sta n New York-ul tabilor
i al preoilor i al sclavilor
Dac Isus ar predica azi, pe cuvnt
c l-ar pune iar pe cruce i l-ar bga n mormnt.
Traducere Dan Sociu

Thomas Hobbes (1588 -1679) a fost un filozof politic englez, care a sustinut o definitie a naturii
umane ca o form de cooperare auto interesat. Hobbes a ramas cunoscut in istorie pentru tratatul
su Leviatanul (1651). Teoria principala, sustinuta si in tratatul mentionat mai sus, a fost despre
relatia dintre starea natural si contractul social (dreptul natural).

Prin Leviathan (1651),

Hobbes
a
devenit fondatorul filozofiei statale moderne. Dat fiind c n natur domneste rzboiul fiecruia
cu toti ceilalti (homo homini lupus), oamenii ncheie un contract social prin care transfer statului
puterea si competenta. Legitimitatea statului const si n datoria sa de a garanta securitatea
cetatenilor sai.
Hobbes porneste de la premiza c egoismul domin natura uman (omul pentru om este lup). De aici
rezult necesitatea aparitiei statului ca o creatie artificial. Filozofia politic a lui Hobbes se mai ocup
si de raportul stat (suveran) individ (cettean), de notiunea si rolul dreptului natural n societate si
de distinctia dintre drept (jus) si lege (lex).
Lumea moderna a intrat intr-un nou Ev Mediu despre care am mai discutat. Acest nou Ev-Mediu
nu este acea perioada romantica cu cavaleri si domnite, ci o simpla perioada de tranzitie dintr-o
perioada in alta perioada, de la o asezare geopolitica la o alta asezare geopolitica. Din nefericire,
aceasta perioada va fi insotita de toate fenomenele care au caracterizat toate perioadele de tranzitie
de la cruciade violente si pana la resturnari de situatii si caderea unor imperii, fie ele economice,
sociale sau politice.
Extinderea uniunii spre Est si crearea unor noi piete nu a putut recupera pierderile enorme provocate
de lacomia capitalului occidental, prostia politicienilor si orbirea electoratelor nationale prin crearea
unei bunastari iluzorii. Capitalul financiar elen nu a putut sa acopere pierderile metropolei prin
extinderile in Balcani si acapararea pietelor noilor democratii. Acelasi lucru se poate spune si depre
colegii lor austrieci care au patimit enorm in incercarea lor de reconstrui Imperiul Habsburgic. Ungurii
le-au servit o lectie de pomina si aproape i-au adus la faliment. Aceasta extindere spre Est a creat insa
o situatie conflictuala la nivel de razboi rece intre Uniunea Europeana si Federatia Rusa. Deodata
pasnicii europeni s-au trezit intr-o grava criza politico-militara fara mari posibilitati de solutionare fara
americani.
Rezolvarea Europeana este dependenta de multi factori, unul este insa important creerea unei
Uniuni construita din entitati statale mai mari decat statul national, care pot insa usura politicile
comune printr-o agregare mult mai usoara- deci o Uniune a uniunilor. Formatul ar satisface si mental
si economic si poate social diversii componenti ai acestei noi Uniuni. Cred ca o uniune formata
dintr-o noua Liga Hanseatica, care sa includa Nordul, o Liga Estica, intermarum si o Entitate

Mediteraniana ar putea deveni mult mai eficienta si de administrat si ar dicta o mai mare diversitate,
compatibilitate si potential de concurenta in afara noului agregat.