UNIVERSITATEA PETRE ANDREI IASI

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA DREPT

Dreptul Concurentei
Concurenta si Comertul Online

Nume: Socianu Diana Florentina

Anul III

2015

Cuprins

Scurta
prezentare....................................................................................
....3
Avantaje si probleme ale dezvoltarii pietelor comertului
electronic ..............5
Cele mai frecvente acorduri verticale in comertul
electronic.........................6
Concluzie......................................................................................
.............9
Bibliografie...................................................................................
..............10

~2~

Scurta prezentare

A. Concurenta

Concurenta este un element definitoriu al economiei de piata si constituie un mod de

comportament al agentilor economici In economia de piata. In general prin concurenta se
intelege o confruntare intre tendinte adverse, care converg spre acelasi scop1.
Prin concurenta, in sens juridic intelegem confruntarea dintre agentii economici cu
activitati similare sau asemanatoare, exercitate in domeniile deschise pietei pentru cstigarea
si conservarea clientelei, in scopul rentabilizarii propriei intreprinderi.
In sens economic prin concurenta se subintelege: confruntarea dintre producatorii privati
pentru asigurarea unor conditii cat mai avantajoase de producere si vinzare a marfurilor In
scopul obtinerii unui profit cat mai mare posibil.
Prezenta concurentei sau gradul de intensitate al ei in societate este determinata de urmatorii
factori:
a)
b)
c)
d)

numarul si puterea economica a agentilor cererii si ai ofertei;

gradul de diferentiere a ofertei si preferintele consumatorilor;
gradul de transparenta al pietei alegerea libera al participantilor la informatiei;
masura in care societatea este capabila sa stimuleze initiativa, creativitatea si spiritul

de competitivitate;
e) gradul de substituibilitate si complementaritate a bunurilor economice;
f) nivelul de dezvoltare economica, culturala si morala a membrilor societatii.
Fiind un fenomen complex, concurenta exercita atat o influenta pozitiva cat si negativa
asupra dezvoltarii economice.In cazul cand concurenta pe piata nu este reglementata, atunci
ea duce la urmatoarele efecte negative:
1. risipa de resurse economice;
2. reducerea calitatii bunurilor;
1 Autor : Maria Dumitru., Dreptul Concurentei., Editura Institutul European 2011., pag 13;

~3~

3.
4.
5.
6.
7.

defavorizeaza consumatorului;
aparitia conflictelor in societate;
distrugerea bunurilor materiale importante (explozia, incendierea unei cladiri);
divizarea societatii in oameni bogati si saraci;
aparitia unor externalitati negative asupra mediului.

In functie de anumite criterii in literatura juridica de specialitate se face deosebire intre

mai multe forme ale concurentei. Dupa gradul de libertate se distinge intre concurenta pura
sau perfecta si concurenta eficienta sau posibila.

B. Comertul Online

Termenul de e-commercesau comert online nu are inca o definitie unanim acceptata,

putnd desemna, intr-o acceptiune foarte larga, orice afacere desfasurata pe Internet sau, mai
restrns, vnzare de bunuri si servicii livrate offline, sau vnzare de produse digitale online.
Internetul ofera un spectru variat de utilizari In afacerile comerciale si poate implica relatii
intre parteneri diferiti, cum ar fi firmele, consumatorii individuali sau autoritatile publice2.
Pentru majoritatea populatiei, comertul electonic sau comertul online inseamna
efectuarea cumparaturilor online, in World Wide Web. Cu toate acestea, comertul electronic
reprezinta mai mult decat procesul de cumparare/vanzare de bunuri si servicii. Acestea poata
sa cuprinda numeroase alte activitati cum ar fi: schimburile si negocierile efectuate intre
companii, procese interne ale companiilor pe care acestea le desfasoara ca suport pentru
activitatiile de cumparare/aprovizionare, vanzare, angajari, planificare.
Comertul electronic a avut ca punct de pornire aplicatii relativ limitate ce raspundeau
dorintei companiilor de asi integra mai accentuat propriile sisteme de afaceri cu cele ale
furnizorilor si distribuitorilor prin schimbul electronic de informatii mijlocit de retele private
foarte costisitoare. Dezvoltarea Internetului a dat apoi un impuls extraordinar, deoarece
oferea posibilitati ieftine de interconectare In cadrul unei retele unice si deschise.
Principalele efecte ale comertului online asupra mediului concurential privit in
ansamblu:
2 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9996/revista_romana_de_concurenta_nr_1-2_2014.pdf;

~4~

1. Reducerea costurilor de documentare;

2. Impactul asupra costurilor de distributie;
3. Extinderea zonei de activitate din punct de vedere geografic.

Avantaje si probleme ale dezvoltarii pietelor comertului

electronic

Pietelor online configurate pe masura cresterii tranzactiilor electronice li se asociaza

att avantaje pentru consumatori, ct si probleme dificile ce se constituie in premise ale
reglementarii. Pietele online difera in mod semnificativ de structura pietelor traditionale prin
tipologie, potentialul de clienti, concurenta de pret si interactiunile vnzator-client, acestea
fiind semnificativ diferite fata de aceleasi fenomene de pe pietele fizice traditionale.
Atractivitatea lor este conferita de orientarea puternica spre consumatori, carora le pune la
dispozitie o gama mai larga de produse si de furnizori, preturi mai avantajoase si informatii
mai bogate. Cumparatorii au posibilitatea sa gaseasca si sa achizitioneze o mare varietate de
bunuri si servicii de la mii de furnizori raspnditi in intreaga lume - si nu doar de pe o arie
geografica limitata -, iar produsele le sunt livrate in propria lor casa3.
Mai mult, adesea ei pot beneficia de preturi mai scazute in cazul achizitiilor de bunuri si
servicii online. Pe de alta parte, beneficiile si potentialul de crestere al pietelor virtual depind
in mare masura de modul in care sunt depasite anumite limite si bariere specifice. Apar astfel
o serie de probleme majore ale dezvoltarii pietelor electronice, dintre care mentionam:
1. asigurarea unui mediu electronic sigur pentru desfasurarea tranzactiilor, cu protejarea
confidentialitatii datelor personale;
2. existenta unui sistem de plati electronice simplu si sigur, care sa functioneze la scara
internationala sau chiar globala;
3. un sistem pentru livrarea in timp util si in conditii corespunzatoare a bunurilor (ceea
ce une probleme de transport, certificare a calitatii si vamuire, in cazul tranzactiilor
internationale) sau a serviciilor digitale (unde este esential transmiterea la timp,in
conditiile unor retele supra aglomerate).
3 http://www.actual.ro/comert_electronic/plata-online-comert-electronic.php;

~5~

O problema majora a pietelor virtuale este posibilitatea mai mare dect in cazul pietelor
traditionale de manifestare a unor comportamente frauduloase sau inselatoare, dat fiind
caracterul relativ anonim al participantilor. Ca urmare, alaturi de comercianti onesti este
foarte posibil sa opereze falsi vnzatori care inseala cumparatorii cu ajutorul unor site-uri
atractive, a reclamei agresive, a promisiunii oferirii de produse minunesi a unor reduceri
incredibile de pret, pentru ca in final sa nu ofere nici pe departe ceea ce promit sau sa nu
livreze nicio marfa. In plus, consumatorii se confrunta si cu posibilitatea de furt a identitatii,
prin metode din ce in ce mai sofisticate (ex.: phishing). Seriozitatea problemei este indicata
de cresterea numarului de reclamatiilor primite de la consumatorii inselati.

Cele mai frecvente acorduri verticale in comertul electronic

1. Acordul de parietate intre platforme
Asa numitul acord de parietate intre platforme este o conventie de stabilire a preturilor
ce apare intre vanzatorul bunurilor sau serviciilor si platforma electronica ce va intermedia
vanzarea.aceasta este folosita pe o scara larga de participantii la comertul online si se
concretizeaza de obicei printr-o clauza contractuala prin care vanzatori se obliga sa vanda un
produs sau un serviciu prin intermediul unei platforme la un pret care sa nu fie mai mare
decat pretul practicat de acel vanzator prin intermediul altor platforme. In esenta prin
utilizarea unei asemenea clauze, o platforma se aigura de faptul ca vanzatorul va practica prin
intermediul ei un pret mai mic sau cel putin egal cu cel mai bun pret oferit de acelasi vanzator
prin alete platforme4.
Miza inserari unor asemenea clauze este una destul de importanta intrucat platforma ce
intermediaza vanzarile isi va creea o imagine pe piata ca avand preturile cele mai mici, ceea
ce genereza un numar crescut de cumapartori, in acest mod sporind si veniturile obtinute de
platforma din comisioanele practicate. In aceasta ipostaza, una din metodele prin care
platformele isi atrag clienti este Garantia pretului celui mai mic, care la randul ei genereaza
probleme legale de concurenta .

4 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9996/revista_romana_de_concurenta_nr_1-2_2014.pdf

~6~

Acordurile de parietate pot avea efecte negative asupra concurentei in special pe piata
unde concureaza platformele, ele fiind apte sa blocheze intrarea pe piata a noilor concurenti.
In al doilea rand, o clauza de parietate poate sa atenueze concurenta intre platforme crescand
astfel taxele platite de catre vanzatori si drept urmare, a preturilor practicate de catre acestea
si transmise la final catre cumparator. Daca platformele iau parte la un angajament secret prin
care isi stabilesc tarifele practicate in raport cu vanzatorii, avantajul devierii de la aceasta
intelegere in sensul diminuarii tarifelor este substantial redus in prezenta unui acord de
paritate, deoarece va fi transmisa si cumparatorilor care folosesc si terte platforme.

2. Distributia exclusiva
Distributia exclusiva/alocarile exclusive ale clientelei sunt acorduri prin care furnizorul
este de acord sa-si vanda produsele unui singur distribuitor, spre a si revandute intr-un anumit
teritoriu sau unei anumite categorii de clienti.
Este de stiut faptul ca acordurile de distributie exclusiva sunt permise doar in cazul in
care restrictia se aplica numai vanzarilor active. Vanzarile active sunt cele ce au loc atunci
cand distribuitorii abordeaza consumatori individuali, in timp ce vanzarile pasive au loc in
cazul unor cereri nesolicitate din partea consumatorilor catre distribuitor, de obicei ca raspuns
la publicitatea ce nu are destinatar specific.
3. Distributia selectiva si interdictia generala a vanzarilor online
Restrictia cea mai frecvet impusa comerciantilor cu amanuntul de catre producator
atunci cand distributia este organizata intr-o retea de distributie selectiva este aceea de a
limita ofertele lor online.
In cadrul sistemelor de distributie selectiva, doar distribuitorilor autorizati le este permisa
utilizarea internetului ca maniera de vanzare. Insa, odata ce au fost autorizati, acestia sunt
liberi sa vanda prin intermediul paginilor lor de internet, ca si cum ar fi in magazine
traditionale, avand existenta fizica. Furnizorii nu pot stabili limite pentru cantitatile de
produse vandute prin internet si nu pot solicita preturi mai mari pentru produsele ce urmeaza
a fi vandute prin interet. Totusi, in scopul de a sprijini eforturile distribuitorilor in incercarile
lor de a mari volumul vanzarilor online, furnizorul poate stabili o suma fixa pe care o poate

~7~

acorda drept prima distribuitorului. O asemenea suma ar putea acoperi cheltuielile

distribuitorului cu proiectarea grafica a paginii de internet, mentinerea permanenta a
stocurilor de produse si a starii sale de functionare non-stop a paginii de internet5.
In cadrul sistemelor de distributie selectiva, furnizorii isi pot alege distribuitorii online,
asa cum ii aleg pe cei ce fac distributie in magazinele traditionale, aplicandu-le anumite
criterii de calitate. Ei pot opta sa vanda doar acelor distribuitori care detin unul sau mai multe
magazine, in care clientii sa aiba posibilitatea de a vedea si testa produsele pe care
intentioneaza sa le achizitioneze. Mai mult, distribuitorilor li se poate interzice sa utilizeze
magazinele online ale unor terte persoane, cum ar fi cele ale caror pagini de internet
gazduiesc mai multi distribuitori, ori cele ce incalca criteriile si standardele furnizorilor.

Concluzie

Regulamentul de exceptare pe categorii si orientarile Comisiei Concurentei sunt aplicate

atat restrictiilor privitoare la vanzarile traditionale cat si celor privitoare la vanzarile online.
In esenta ambele situatii sunt supuse acelorasi reglementari, insa acest lucru nu inseamna ca
diferentele dintre acestea sunt ignorate. Ratiunea pentru care si acordurile vertical referitoare
la vanzarile online se supun regulilor prescrise regimului classic se bazeaza pe identitatea de
efecte care pot fi create in practica in ambele situatii.
In plus, in realitate, nu exista doua canale clar delimitate de vanzarile online si ofline.
Multi distributori folosesc atat magazinele traditionale cat si internetul pentru a vinde
5 http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltext_pag105.pdf

~8~

produsele lor, asa numitilor distributor pe canale multiple . in mod similar si consumatorii
folosesc ambele canale de comert. Ar fi prin urmare, foarte dificil in practica a se aplica
reguli diferite pentru vanzarile online si ofline.
In concluzie se poate afirma ca nu exista, nici un motiv pentru care cele doua forme de
comercializare sa fie supuse unor regimuri juridice diferite.

Bibliografie

1. Autor : Maria Dumitru., Dreptul Concurentei., Editura Institutul

European 2011
2. http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9996/revista
_romana_de_concurenta_nr_1-2_2014.pdf
3. http://www.actual.ro/comert_electronic/plata-online-comertelectronic.php
4. http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltex
t_pag105.pdf
5. http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-7400928-dezvoltarirecente-legislatia-europeana-materia-concurentei-afecteazaromania.htm

~9~

6. http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/comert-electronic/legeacomertului-electronic.html
7. http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/comert-electronic/ordonantaprivind-protectia-consumatorilor-la-incheierea-si-executareacontractelor-la-distanta/ordonanta-guvernului-nr-1302000-privindregimul-juridic-al-contractelor-la-distanta.html
8. http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/comert-electronic/legeanr1932000-privind-clauzele-abuzive-din-contractele-ncheiate-ntrecomercianti-si-consumatori.html

~ 10 ~