Curs 8 Psihiatrie

Dr. Mihalache

Clasificarea tulburarilor psihice

Principalele categorii in clasificarea internationala sunt:

Tulburarile mentale organice din care fac parte:

Tulburari mintale si de comportament date de substantele psihoactive:

Schizofrenia

Tulburari afective sau de dispozitie: - mania

- depresia

- deliriul
- dementa
- sindromul amnestic
- droguri
- dependenta de alcool
- dependenta de sedative

Tulburari nevrotice legate de stres si somatoforme: - tulburarile anxioase

- tulburarile obsesiv-compulsive
- tulburarile somatoforme
- tulburarile disociative sau conversive
- tulburari de stres post traumatic
- tulburari de adaptare
1. Schizofrenia
- incidenta anuala (se refera la cazurile noi) este de 0105 la mia de locuitori;
- prevalenta ( adica cazurile de schizofrenie la un moment dat incluzand pe cele vechi diagnosticate
in anii anteriori si cazurile noi diagnosticate in anul respectiv) este intre 2.5- 5.3 la mia de locuitori;
- frecventa maxima de debut este in jurul varstei de 24 ani;
- trasaturile clinice ale sindromului schizofrenic acut pot fi descrise in acest mod:
este vorba de un tanar cu evolutia anterioara normala care incepe sa se comporte din ce in
ce mai bizar, are idei de urmarire, spune ca aude voci care vorbesc despre el la persoana a
III- a, voci care il jignesc, care il indeamna sa faca anumite lucruri.

un tanar care este surprins de cei din jur ca zambeste in mod inexplicabil, este absent fata
de preocuparile prietenilor, nu comunica cu cei apropiati, prezinta oscilatii afective.

Rezumand: un pacient cu schizofrenie poate prezenta:

1). un limbaj care reflecta o tulburare de gandire;
2). tulburari ale fluxului gandirii si anume presiunea gandirii : trebuie sa vorbeasca mereu sa spuna
multe lucruri fara sa prezinte un inteles , sau baraj ideativ, sau saracia vorbirii, alteori poate prezenta
o vorbire inteligibila o ,,salata de cuvinte ;
3). gandirea este lipsita de logica;
1

4). anomalii ale dispozitiei, cu anxietate, depresie, tocire afectiva, apatie ( indiferenta), scaderea
raspunsului emotional;
5). halucinatii auditive si vizuale aceste simptome nu trebuie sa fie prezente toate la acelasi
pacient dar multe din aceste simptome pun diagnosticul de schizofrenie;
In sindromul cronic predomina simptomele asa numite negative care se caracterizeaza prin:
- scaderea activitatii;
- lipsa initiativei;
- izolare sociala;
- neglijenta vestimentara si neglijenta igienei personale;
- apatie;
Alte simptome:
a) ambivalenta motorie sau voliionala
b) ambivalenta afectiva
a) Ambivalenta volitionala:
- pacientul incepe sa faca o actiune si dupa cateva minute fara sa o finalizeze incepe sa faca exact
opusul.
b) Ambivalenta afectiva:
- sentimente opuse fata de aceeasi persoana, o si iubesc o si urasc.
- constiinta bolii este alterata adica nu recunoaste ca acestea sunt simptome de boala.
Diagnostic
Pe la 1850 Morel denumeste dementa precocs= dementa precoce, pentru ca debutul era la tineri cu
evolutie normala anterior care prezentau : - izolare
- neglijenta
- deterioarare intelectuala
In jurul anilor 1900 Krepelin imparte psihoza unica a lui Morel in : 1- dementa precoce
2- psihoza maniaco depresiva
El descrie dementa precoce ca o distrugere particulara a conexiunilor interne ale personalitatii.
Se refera de fapt la o disociere a functiilor psihice si Boiler denumeste pentru prima data boala ca
fiind schizofrenie. ( schiziz = a disocia, a separa si frenos= suflet adica o separare a functiilor
psihice).
Dupa clasificarea internationala schizofreniile sunt:
1- schizofrenie paranoida are predominant delirul
2- schizofrenie forma hebefrenicapacient cu aspect natang, pueril, cu tulburari de gandire.
3- schizofrenie forma catatonica cu simptome catatonice (vezi cursul anterior)
4- schizofrenia nediferentiatanimic nu este proeminent
5- schizofrenia reziduala la care predomina simptomele negative: retragerea sociala, aplatizarea
afectiva, neglijenta vestimentara, neglijenta igienei personale.
In afara de schizofrenie exista starile schizotipare.
Anumite clasificari dau tulburari schizotipare, simptome asemanatoare tulburarilor de personalitate
sau schizofrenie cu simptome negative.
Alte capitole:
Tulburare deliranta persistenta.
Tulburari psihotice acute i tranzitori se refera la tulburare deliranta psihogena
(ex: persoane sechestrate care le-a marcat viata).
2

Tulburare deliranta indusaaceasta se refera la o persoana care a avut o legatura

stransa afectiva cu un bolnav de schizofrenie ( sa zicem mama, sora) care are acest
delir indus, se mai numea foiandu (,,nebuni in 2).
Tratamentul cel mai bun este separarea celor 2, cel cu delir indus isi revine.

Ca sa punem diagnosticul de schizofrenie simptomatologia trebuie sa dureze minim 6 luni de zile.

Ideile delirante trebuie sa aiba un caracter bizar, ciudat; pacientl trebuie sa prezinte o scadere a
nivelului de activitate si relationare si nu se evidentiaza o cauza organica a simptomelor.