Doamne, aminteste-mi !

Cnd mi se pare c bucatele nu sunt att de gustoase, amintete-mi de aceia care nu au ce

pune pe mas.
Cnd mi se pare c am puine mbrcminte, amintete-mi de aceia care nu au nici mcar o
hain.
Cnd mi se pare c aternutul nu este att de moale, amintete-mi de aceia care nu au unde
s-i plece capul.
Cnd sunt nemulumit de locuina mea, amintete-mi de aceia care triesc pe strad.
Cnd m plng de serviciu, amintete-mi de aceia care nu au un loc de munc.
Cnd mi se pare c nu art perfect fizic, amintete-mi de aceia care nu se pot da jos din pat.
Cnd m plng de o durere banal, amintete-mi de aceia care mai au doar o zi de trit.
Cnd m plng de prieteni, amintete-mi de aceia care triesc n singurtate.
Cnd nu tiu s valorez libertatea, amintete-mi de aceia care au pierdut ansa la libertate.
Cnd nu tiu s preuiesc viaa, amintete-mi de aceia care ar da orice s supravieuiasc.
Cnd ignor tot ce e frumos n jur, amintete-mi de aceia care ar vrea s vad dar sunt orbi.
Cnd atept miracole, amintete-mi c eu nsumi sunt unul din ele.
Cnd uit ce am, amintete-mi s preuiesc valoarea lucrurilor mai nainte de a le pierde.