RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA

privind lucrarile de
RESTRUCTURARE FUNCTIONALA SI MODERNIZARE CLADIRE
din SOS. OLTENITEI NR. 388, SECTOR 4, BUCURESTI

1. OBIECTUL EXPERTIZEI
Expertiza tehnica prezenta face parte din studiul de fezabilitate elaborat de catre SC AGRESIV ART
SRL, privind refunctionalizarea si modernizarea imobilului din sos. Oltenitei 388, sector 4.
Lucrarile propuse prin tema de proiectare, ca urmare a schimbarii functiunii sunt urmatoarele:
(1) schimbarea de destinatie;
(2) reconfigurarea arhitecturala in concordanta cu noile functiuni ale cladirii.
Tema de proiectare prevede infintarea unei arhive pentru "Casa de Pensii" a Municipiului Bucuresti in
spatiile existente, care sa respecte in totalitate normele si normativele in vigoare referitoare la arhivare si
depozitare.
Ca urmare expertiza are urmatoarele obiective:
(i) evaluarea performantei seismice a cladirii existente;
(ii) evaluarea performantei seismice a cladirii in situatia propusa;
(iii)
stabilirea de solutii si masuri constructive necesare pentru realizarea cerintelor propuse
2. PREZENTAREA METODELOR DE INVESTIGARE
Pentru cladire se va stabili clasa de risc seismic si se vor analiza consecintele modificarilor
asupra performantelor actuale. Analiza cladirii trebuie facuta pe baza normativului P100-3/2008 anexa
B.
Conditiile de expertizare sunt urmatoarele (conform codului de proiectare seismica P1001/2006):
i) Zona de hazard seismic in care este amplasata cladirea este caracterizata de coeficientul
ag=0.24g, si perioada de colt Tc= 1.6 sec. conform hartii 3.1 din P100-1/2006, ceea ce confera
amplasamentului o intensitate seismica de VIII grade MSK.
ii) Perioada de realizare este anul 1982/86 .
iii) Zona climatica pentru incarcare cu zapada, corespunznd unei valori caracteristice a
ncrcrii din zpada pe sol, so,k, este de 200 daN/m2 , recomandat n harta de zonare din Fig 2.1 din
Codul de proiectare indicativ CR 1-1-3-2005.
iv) Zona climatica pentru incarcare cu vnt corespunznd unei valori caracteristice a presiunii de
referinta a vntului, mediata pe 10 minute la 10m inaltime, qref, este de 0.55 kPa , recomandat n harta
de zonare din Fig A.2 din Codul de proiectare indicativ NP 082-04.
v) Numarul maxim de niveluri supraterane este 2 (regimul de inaltime este P+2E
vi) Sistemul structural este realizat din cadre de beton armat, care preiau att solicitarile
gravitationale ct si pe cele seismice; peretii de zidarie de BCA au rol de inchideri si compartimentari.
vii) Performantele materialelor structurale sunt cele obisnuite in perioada 1981-90, si anume
B200 in infrastructuri, B300/B350 in suprastructuri, otel PC52 si OB37.
viii) Clasa de importanta si de expunere la seism a cladirii este III cf. P100-1/2006 tab. 4.2, adica
constructie de importanta normal, pe o scara cu patru grade de importanta; conform STAS 10100/0-75
clasa de importanta este III pe o scara de cinci trepte; categoria de importanta a constructiei cf. O.G.
766/1997 este B.
1/18

ix) Corpul are in plan forma regulata, tronsonata.

x) Starea actuala a constructiei este mediocra spre buna.
xi) Durata de utilizare a constructiei, dupa interventia de reamenajare functionala, va fi aceeasi
cu aceea a unor constructii noi.
Potrivit indicatiilor Codului de proiectare seismica, prevederi pentru evaluarea seismica a
cladirilor existente, indicativ P100-3/2008, nivelul de cunoastere pentru acest caz de analiza (in
conditiile expertizei propuse), va fi KL1 (cunoastere limitata), cf. paragraf 4.3.2., conducand la un factor
de incredere CF=1,35.
KL1 corespunde urmtoarei stri de cunoatere:
(i) n ceea ce privete geometria: configuraia de ansamblu a structurii i dimensiunile elementelor
structurale sunt cunoscute din relevee.
(ii) n ceea ce privete alctuirea de detaliu: nu se dispune de proiectul de execuie al structurii cldirii
(in special partea de beton armat); s-au conceput detalii plecnd de la practica obinuit din perioada
realizrii construciei; s-au stabilit ipoteze de calcul corespunzatoare realitii.
(iii) n ceea ce privete materialele: s-a dispus de informaii directe referitoare la caracteristicile
materialelor de construcie din specificaiile proiectelor elemente prefabricate uzinate; s-au apreciat
marcile pe baza normelor de proiectare din epoca la B200 in infrastructura, B300 in suprastructura si
PC52, toroane TBP OB37 otel structural din componenta betoanelor armate.
Pentru evaluarea analitica a cladirii s-au propus caracteristici credibile care s-au introdus in
modelul de calcul cu care s-au facut verificarile. Calculul capacitatii portante la seism pentru
suprastructura s-a facut cu metoda fortei laterale echivalente (LF). S-a aplicat metodologia de nivel 2
pentru evaluarea cladirii (cf. paragrafului 6.8 si anexei B din P100-3/2008).
S-au stabilit gradele de asigurare R1 , R2 si R3 si clasa de risc seismic asociata (cf. cap. 8 din
P100-3/2008).
In final s-au stabilit posibilitati de interventie astfel inct cladirea sa poata fi refunctionalizata si
exploatata in conformitate cu tema de proiectare, la un grad de asigurare R3>0.65.
3. DATELE PE CARE SE BAZEAZA EXPERTIZA TEHNICA
3.1. Documentele disponibile
Beneficiarul contractului a pus la dispozitie:
- releveul cladirii existente
- propunerea de arhitectura,
- studiul geotehnic realizat in amplasament de SC Sami Consult srl
- determinarea caracteristicilor betonului armat conform raport de incercari nedistructive
intocmit de SC Ultratest srl.
3.2. Inspectii efectuate
Pentru realizarea prezentului raport am efectuat mai multe inspectii la fata locului ce au urmarit:
- identificarea tipului structural;
- identificarea avariilor/degradarilor structurale/nestructurale;
- identificarea eventualelor lucrari de reparatii/consolidari anterioare;
- identificarea etapelor de realizare ale constructiei.
4. AMPLASAMENTUL SI DESCRIEREA CONSTRUCTIEI
4.1. Caracteristicile amplasamentului
2/18

Conditii topografice
Terenul pe care este amplasata cladirea este un teren plan.
Conditii seismice
Conform P100-1/2006- parametrii seismici sunt cei caracteristici Bucurestiului ag=0,24g; Tc=1.6sec;
Conditii geotehnice
Conform informatiilor preliminare primite de la elaboratorul studiului geotehnic caracteristicile
amplasamentului sunt:
Stratificatia: 0.00...0.80m- strat de umplutur din praf argilos cafeniu n amestec cu fragmente
de crmid i rar pietri plastic vrtos;
0.80...2.90 m argil prfoas cafenie plastic vrtoas; de la 2,00m cu concreiuni calcaroase;
2.90...5.80m praf argilos cafeniu glbui plastic vrtos; de la 4,20m slab nisipos;
5.80...8.00m praf argilos nisipos plastic vrtos;
- Nivelul apei subterane nu a fost identificat pana la adancimea de 8.00m.
- Presiunea acceptabila la nivelul cotei de fundare: 220kPa in afara cladirii existente; 265kPa sub
cladirea existenata (majorare datorata consolidarii terenului ca urmare a sarcinii constructiei).
Datele rezultate au stat la baza elaborrii studiului geotehnic, avndu-se n vedere prevederile din :
NORMATIV PRIVIND PRINCIPIILE, EXIGENELE I METODELE CERCETRII
GEOTEHNICE A TERENULUI DE FUNDAREcu indicativul NP 074/2007.
Conform acestui normativ, lucrarea se ncadreaz n categoria geotehnic 2, datorit unui risc
geotehnic moderat (11puncte), conform tabelului de mai jos:
Factor

Descriere general

Clasificare

Punctaj

Condiiile de
teren

Pmnturi loessoide, aparinnd grupei A de pmnturi

sensibile la umezire, definite conform normativului P7-92.

Terenuri
medii

Apa subteran

Fr epuismente

Clasificarea
construciei

P+2E
Clasa de importan III, = 1

Normal(C)

Vecinti

Risc moderat al unor degradri ale construciilor sau

reelelor nvecinate

Risc moderat

Redus

Risc geotehnic

Conform NP 074/2007, la punctajul stabilit pe baza celor 4 factori se adaug 2 puncte corespunztoare
zonei seismice, avnd valoarea acceleraiei terenului pentru proiectare a(g) definit conform P1001/2006. Aadar punctajul stabilit este 11.
La ntocmirea prezentului studiu geotehnic s-au avut n vedere prevederile din
GHID PRIVIND MODUL DE NTOCMIRE I VERIFICARE A DOCUMENTAIILOR
GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCII, indicativ GT 035/2002, aprobat prin ordin M.L.P.T.L.
837/06.06.2002.
4.2. Aspecte referitoare la arhitectura constructiei existente
Cladirea ce face obiectul investigatiei are un regim de inaltime parter si doua etaje (P+2E).
Inaltimile de nivel sunt de cca 3.80 m.
3/18

Forma in plan a imobilului este rectangulara cu dimensiuni de cca. 9.90x92.70m, amprenta la sol fiind
de aproximativ 920 mp, fiind compusa din 4 tronsoane, simetrice doua cate doua, separate prin rosturi de
tasare si seismice. Imobilul a fost construit in perioada 1982-1986 in conformitate cu Decizia nr
128/29.11.2004 privind solutinarea cererii SC ROMPRIM SA de trecere in proprietatea publica a
statului a unor bunuri imobile, supuse executarii silite elaboarata de MINISTERUL FINANTELOR
PUBLICE Comisia pentru solutionarea cererilor debitorilor care solicita trecerea in proprietatea
publica a statului a unor bunuri imobile supuse executarii silite in care este precizata Autorizatia nr 5-0
din 19.06.1982 si Proces-verbal de constatare a executarii lucrarilor nr 119/1986 privind predarea si
receptionarea bunului imobil HALA Etajata Laborator . Releveul cladirii la nivelul parterului este
prezentat in figura urmatoare.

Fig.1- Releveul cladirii

Accesul in cladire se face prin prin doua intrari pe laturile scurte. Cladirea are doua case de scara.
4.3. Descrierea structurii
Tipul structural este Hala multietajata formata din stalpi prefabricati cu nervuri, grinzi
prefabricate in forma de T, planseu prefabricat - fasii cu goluri tip FGP, invelitoare placi
prefabricate tip ECP.
Configuratia in plan a constructiei este 4 tronsoane cu urmatoarele carateristici:
Tronson 1: 2 deschideri (4.575m) si 1 travee ( 6.00m).
Tronson 2: 2 deschideri (4.575m) si 6 travei ( 6.00m).
Tronson 3: 2 deschideri (4.575m) si 7 travei ( 6.00m).
Tronson 4: 2 deschideri (4.575m) si 1 travee ( 6.00m).
Zidaria de inchidere din cadrele longitudinale de fatada este din zidarie de BCA la nivelul
parterului, panouri prefabricate placate cu bratca la nivelul parter si etaj 1, tamplarie confectie metalica
la etaj 2. Exista pereti interiori despartitori din zidarie la toate nivelurile.
4.4 Descrierea infrastructurii
Infrastructura este alcatuita din substructura (grinzi perimetrale) si sistemul de fundatii izolate.
Fundatiile cladirii sunt fundatii izolate tip pahar. Talpa de fundatii asa cum au fost identificata prin
studiul geotehnic are o inaltime de 50 cm si latimi variabile functie de incarcarea gravitationala a
stalpilor (130cm/240cm fundatiile de contur, 240cm/240cm fundatiile longitudinale centrale;), cuzinetii
avand inaltimea de 100cm si pe directia longitudinala are latimea de 130cm iar pe directia logitudinala
are lungimea de 150cm. Exceptie fac fundatiile comune ale stalpilor de rost la care talpa fundatiei are
inaltimea de 70cm, respectiv a cuzinetului de 80cm. Dimensiunea talpilor fiind de 240cm, respectiv de
150cm la cuzineti pe ambele directii.
Adancimea de fundare este de cca 1.50 m de la cota terenului natural mai mare decat adancimea
de inghet normata (90 cm).
4/18

Fundatile perimetrale sunt legate intre ele printr-o grinda de fundare, din beton armat, de 30/70
cm. Nu se cunoaste daca si cele centrale, sau cele centrale cu cele perimetrale, sunt legate intre ele prin
grinzi, dar sigur placa de la nivelul cotei parterului, groasa de 30 cm asigura legarea infrastructurii in
plan prizontal.
4.5. Istoricul constructiei
Constructia a fost realizata in perioada imediata dupa cutremurul din 1977, autorizatia de
construire fiind din 1982, iar cladirea data in functiune din 1986 cu destinatia Laborator, Centru de
calcul. Din 1990, prin reorganizarea intreprinderilor, ca spatii de depozitare si productie.
5. NORME TEHNICE UTILIZATE PENTRU EVALUARE SI ETAPE PARCURSE
Pentru evaluarea performantei seismice a cladirii am utilizat ca norma de baza codul P1003/2008 Cod de proiectare sesmica partea III. Prevederi pentru evaluarea sesmica a cladirilor
exstenta1.
Alte normative de baza utilizate au fost:
- P100-1/2006
Codul de proiectare sesimica;
- CR2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton armat;
- NP 112-2004
Normativ pentru proiectarea structurilor cu fundare directa;
Ca norme de valabile la perioada de realizare/proiectare au fost consultate urmatoare norme:
- P13-1970 si P100-1978/1981 Normative pentru proiectarea constructiilor civile si industriale
din regiuni seismice;
- STAS 10107/0-76 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton
precomprimat;
Conform P100-3/2008 etapele necesare evaluarii sesmice sunt:
- colectarea informatiilor;
- stabilirea nivelului de cunoastere;
- evaluarea calitativa;
- evaluarea prin calcul la actiunea sesmica;
- evaluarea fundatiilor;
- evaluarea finala si formularea concluziilor;
6 INFORMATIILOR NECESARE PENTRU EVALUAREA SIGURANTEI CONSTRUCTIEI
6.1. Date generale privind constructia
Informatiile sucinte prezentate in tabelul urmator au avut ca baza inspectia vizuala la fata locului
Perioada de executie
Regim de inaltime
Forma in plan
Dimensiuni in plan:
Inaltime maxima:
Tipul structural
Tip plansee
Tip buiandrugi
Tip sarpanta/invelitoare
Teren de fundare

1982-1986;
P+2E existent;
dreptunghiulara;
T 1si 46,75x10,05m; T 236,60x10,05m; T 3 42,60x10,05m
10,80m existent;
elemente prefabricate;
prefabricate, plansee fasii cu goluri 1,0m x 6,0m ;
beton armat;
prefabricate ECP 1,50x10,0m ,terasa/carton bitumat;
conditii normale; teren bun de fundare; risc geotehnic redus

aprobat cu ordinul 704/9/2009 al MDRL

5/18

Tip de fundatii
Elemente nestructurale

fundatii izolate, grinda perimetrala pe contur, grinzi de legatura,

dala groasa la nivelul parterului;
atic terasa, ziduri despartitoare, zidarie de inchidere

Inchiderile perimetrale sunt alcatuite dintr-o parte opaca realizata din panouri b.c.a, montate orizontal,
conform modul tip IPCT nr 4019/1 si dintr-o parte vitrata din geam profilit dublu (proiect tip IPCT nr
4022 si ferestre metalice cu ochiuri mobile (proiect IPCT nr 2160/4, 3153/3, 5396/1. Ansamblu termic
si hidroizolatie este de tip usor conform catalog Solutii de izolatii termice la acoperisuri si pereti
exteriori pentru hale si cladiri industriale fara polistiren sau vata minerala, conform proiect tip 5605/1.
6.2. Date privind starea fizica a constructie
Degradarea fizica a materialelor
Ca urmare a neintretinerii hidroizolatiei de la nivelul terasei, in cladire exista zone de infiltratii la
nivelul etajului 2, dar si la nivelurile inferioare. Exista deasemenea, ca urmare a defectiunilor la
instalatiile purtatoare de apa in camerele de bai/dusuri zone in care exista infiltratii de apa.
Avand in vedere ca peretii erau tencuiti la data inspectiei, efectul acestor degradari la nivelul
betonului nu a fost identificat direct. Tinand cont de faptul ca interiorul nu a fost incalzit in ultima
periada, e posibil ca fenomenul de inghet/dezghet sa fi provocat degradari ale materialelor in zonele
afectate de infiltratii. Constatari exacte se vor face la decopertarea tencuielilor.
Avarierea structurii din cauze neseismice tasari ale terenului
Din inspectia vizuala nu au fost identificate avarii caracteristice tasarilor uniforme/neuniforme,
fisuri ale soclului cladirii. Comportarea favorabila a constructiei la cedari de reazeme, indica o
dimensionare corespunzatoare a fundatiilor si caracteristici favorabile ale terenului de fundare.
Cladirea nu are elemente de tipul arcelor, boltilor care sa produca impingeri neechilibrate.
Nu au fost constate fisuri in zonele de deasupra golurilor de usi ca urmare a rigiditatii la incovoiere a
buiandrugilor de beton armat.
Avarierea structurii din cauze seismice
Cladirea nu a suferit impactul unor cutremure majore cu magnitudine M>7, fiind construita
ulterior cutremurului din 1977. Cutremurele mari din 1986 si 1990 si cele moderate, nu au afectat
structural caldirea.
Nivelul de avariere pe intreaga constructie apreciat acoperitor conform tabelul B.3, P100-3/2008
pe baza coeficientului coeficient R2- pentru evaluarea calitativa detaliata este R2=85%.(se datoreste
uzurii planseelor in zona fostelor grupuri sanitare) De mentionat ca avariile sunt datorate unor cauze
neseismice. Avariile structurale constate in aceasta etapa (cu decopertari limitate) sunt apreciate ca
redus.
6.3. Nivelul de cunoastere utilizat
In aceasta etapa de investigare nu a fost disponibila nici o informatie referitoare la proiectarea
constructiei, nu a fost diponibil proiectul de ansamblu si de detaliu. Inspectia si investigatiile realizate
au fost corespunzatoare nivelului limitat. Nivelul de cunoastere conform 4.3.1 din P100-3 este deci
cunoastere limitata KL1. Astfel geometria structurii este identificata pe baza releveului, verificat prin
sondaj; alcatuirea de detaliu este caracteristica practicii la data constructiei (STAS10107/0-76);
materiale sunt in acord cu standardele perioadei de executie
6.4. Date privind geometria structurii
6/18

Pozitia si sectiunile stalpilor in situatia existenta a fost identificata pe baza releveului intocmit la
nivelul finisajelor. Releveul a fost verificat prin sondaj. De mentionat lungimea tronsonului de 36.60 m
nu depaseste lungimea maxima de tronsonare recomandata de norma actuala CR2-1-1.1 (2.5.2) de 50 m.
6.5. Date privind alcatuirea de detaliu a structurii
Avand in vedre utilizarea in aceasta etapa a metodologiei de nivel 1, asa cum este definita de art.
6.7 P100-3-2006, si pe de alta parte nivelul de cunoastere limitat, alcatuirea de detaliu a fost
considerata cea corespunzatoare perioadei asa cum este descrisa in norma valabila la perioada de
proiectare STAS 10107/0-76. Din punct de vedere al evaluarii prin calcul ce se bazeaza pe aprecierea
efortului mediu tangential si de compresiune in elementele de beton, detalile de armare nu sunt
relevante.
Au fost totusi identificate prin pahometrie pozitia armaturilor in cateva elemente verticale
(stalpi) cat si a unor elemente orizontale (grinda transversala, longitudinala centrala, longitudinala
contur) .
6.6. Proprietatile materialelor
Rezistenta betonului au fost estimate pe baza de incercari nedistructive prin metoda combinata.
Rezultatele raportului2 de incercari nedistructive au evidentiat o rezistenta medie (R ref) pe elemete
cuprinsa intre 21.20...34.80 N/mmp.
Pentru determinarea rezistentei betonului, s-a incercat prin metoda combinata stalpii 12/B, 12/C,
17/C parter, stalpul 15/B si grinzile 15/A-B si 15-16/B etaj 1, obtinandu-se rezistente efective cuprinse
intre 21,2 - 34,8 N/mm2 corespunzatoare unor clase de beton C 16/20 - C20/25.
A fost identificata deasemena cu ajutorul unui pahometru pozitia armaturilor elementelor sus
mentionate.
7. EVALUAREA CALITATIVA
Evaluarea calitativa a avut in vedere prevederile B.3 (tb. B.1) din P100-3/2008, pentru
metodologia de nivel 1. Criterii si notele apreciate in situatia de fata sunt prezentate in tabelul urmator.

anexat expertizei;

7/18

Criteriul indeplinit
50

Neindeplinre moderata
30...50

Conditii
privind
configuratia structurii3

35
Criteriul indeplinit
10

Neindeplinre moderata
5...10

Conditii
privind
interactiunea structurii4

Conditii privind planseele6

Total punctaj

Neindeplinire majora
0..4
4

Criteriul indeplinit
30
Conditii privind alcatuirea
elemntelor structurale 5

Neindeplinire majora
0..29

Neindeplinre moderata
20..30

Neindeplinire majora
0...19

Neindeplinre moderata
5...10

Neindeplinire majora
0..4

30
Criteriul indeplinit
10
10

79

Rezultatul analizei calitative detaliate in raport cu criteriile de alcatuire este dat de coeficientul
R1, obtinut ca suma a punctajului pe criteriile mentionate, rezulta deci R1=79 puncte.
Coeficientul R2 care defineste gradul de avariere seismica a cladirii este R2=85 puncte asa cum
am mentionat la pct 5.2.
In afara deficientelor structurale mentionate, observate direct, este probabil sa existe si altele
ascunse la data inspectiei si care vor fi constatate pe parcursul lucrarilor, dupa decopertarea
tencuielilor .
7. EVALUARI PRIN CALCUL LA ACTIUNEA SEIMICA
7.1. Obiective si ipoteze
Verificarile prin calcul au avut ca obiectiv determinarea asigurarii la actiuni seismice. Norma de
referinta utilizata pentru evalure a fost de norma P 100-3/Anexa B. Metodolgia utilizata a fost
metodologia de nivel 1(metodologia simplificata) ca urmare a tipului structural 7, constructii cu elemente
prefabricate tipizate
Etapele evaluarii prin calcul conform 6.7.2. din P100-3/2006 sunt:
(i)
(ii)
(iii)
(iv)
(v)
(vi)
(vii)

evaluarea actiunii seismice se face considerand structura incarcata cu forta statica

echivalenta;
factorul de comportare pentru structuri prefabricate de beton armat q=3;
calcul fortei statice echivalenta intr o directie orizontala a cladirii Fb;
evaluarea valorii medii ale eforturilor unitare tangentiale m in elemetele verticale de beton
(pereti si stalpi);
calculul valorii admisibile a efortului unitar mediu a;
calul valorii efective si admisibile normalizate de compresiune in elemtele verticale si a;
evaluarea indicatorului R3 ce evidentiaza capacitatea de rezistenta a structurii.

Traseul incarcarilor continuu; sistem redundant; nu exista niveluri slabe; ca rezistenta si rigiditate; nu exista modificari
importante ale sistemului structural in elevatie; nu exista discontinuitati structurale pana la fundatie; nu exista
discontinuitati intre masele de nivel mai mari de 50%; efecte de torsiune de ansamblu; infrastructura capabila sa transmita
la teren forte verticale si orizontale;
4
Distante cladiri invecinate mai mari ca dimensiunea minima a rostului cf P100-1/2006; plansee intermediare; pereti
nestructurali izolati de structura; nu exista stalpi captivi scurti;
5
Grosime pereti >15 cm; peretii au bulbi/talpi la extremitati; incarcare moderata in pereti <0.35.
6
Diafragma orizontala,grosime si fara goluri mari.
7
conform art 6.7.1 P100-3/2006-

8/18

7.2. Incadrarea constructiei in clase si categorii

Incadrarea constructiei in clase si categorii conform legislatiei/normelor tehnice este:
- categoria de importanta C, cf. HG 766/1997, anexa 3, art. 6;
- clasa de importanta III pentru situatia existenta8 si III pentru situatia propusa9, cf. P100-1/2008;
- categoria structurala constructii cu elemente prefabricate de beton armat;
Din punct de vedere al calculului, incadrarile de mai sus duc la urmatorii coficienti considerati in
calcul:
- coeficient de importanta, cf. P100-1/2006, =1,010
- coeficient de comportarea seismica , cf. P100-3/2008, tb 6.1: q = 2,5
Din punct de vedere al schemelor de calcul avute in vedere, sunt de mentionat urmatoarele:
- schema statica este reprezentata de cadre pe ambele directii, cu noduri articulate la partea
superioara si incastrari la nivelul partii superioare a fundatiei, respectiv la cota -0.20m ;
- schema de calcul calcul elastic spatial;
- actiunea a fost considerata prin forta statica echivalenta;
- elementele de beton au fost considerate ca elemete finite.
Calcul spatial elastic a fost realizat atat pentru situatia existenta cat si pentru situatia propusa.
Tinand cont de configuratia existenta cat si cea propusa a celor 2 tronsoane din extremitati (ax
1-2/A-C, respectiv ax 18-19/A-C) prin pastrarea destinatiei (circulatii, grupuri sanitare) diferenta
majora fiind prin introducerea unui elevator si o recompartimentare arhitecturala functionala din pereti
usori, nu presupune probleme structurale grave.
Drept urmare s-a analizat cele doua tronsoane care isi vor schimba destinatia din Laboratoare,
Centru de calcul; in Spatiu de depozitare Arhiva analizand cele doua cazuri propuse de arhitect:- spatii
de depozitare cu rafturi fixe si amenajarea unui spatiu tehnic central necesar conditiilor specifice;
respectiv - spatiu de depozitare cu rafturi mobile, spatiu tehnic pastrat si in acest caz.
In conformitate cu tema de proiectare in primul caz (rafturi fixe) prin configuratia propusa
rezulta o incarcare a planseului de cca 250kg/mp- real 231kg/mp (4 rafturi cu o greutate unitara
maxima de 1350kg/buc), iar in cazul doi (rafturi mobile) rezulta o incarcare a planseului de cca
500kg/mp- real 479kg/mp (8 rafturi cu greutatea maxima de 1400kg/buc).
Datorita executiei acestui imobil (1982-1986) putem afirma ca au fost respectate prevederile din
Normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social culturale,
agrozootehnice si industriale P100-81 astfel:
-s-a asigurat o rigiditate a acoperisului in plan orizontal prin realizarea unor imbinari
corespunzatoare intre grinzile longitudinale si stalpi, precum si intre elementele secundare de tip ECP si
grinzile principale;
-s-au ales sectiunile stalpilor astfel incat diferenta de perioada proprie de vibratie ale cadrelor
paralele sa fie maxim 0,12 sec, iar intre directiile ortogonale sa fie max. 0,14 sec.
-s-au ales sectiunile stalpilor astfel incat ductilitatea capabila a structurii sa fie mai mare, cel
putin egala cu ductilitatea necesara
-nu s-a creat nuclee de rigiditate prin legarea defectuoasa a compartimentarilor interioare sau a
peretilor exteriori de elementele structurale
-s-au executat legaturi ale stalpilor cu peretii exteriori sau interiori, cu instalatiile tehnologice,
astfel incat sa se permita deplasarea libera a stalpilor, fara antrenarea elementelor de pereti.
La integrarea modulelor tipizate in ansamblul cladirii s-a urmarit obtinerea unor volume cu
geometrii regulate atat in plan cat si pe inaltime, in vederea obtinerii unui consum minim de energie in
exploatare, precum si evitarii unor denivelari care sa conduca la supraincarcari din zapada. In cazul
8

Spatiu de depozitare;
Arhiva
10
Spatiu de depozitare Arhiva, atat la situatia existenta cat si pentru cea propusa dar cu alte conditii de depozitare
9

9/18

alipirii a doua tronsoane separate prin rost au rezolvari identice in suprastructura cu exceptia pieselor
metalice necesare prinderii peretilor, care au fost prevazuti pe stalpi.
Structura analizat are o comportare defavorabil la seism, caracterizat prin incursiuni
postelastice n majoritatea elementelor structurale, degradri importante ale stlpilor la baz i
dezvoltarea de mecanisme de nivel la nivelurile superioare.
Rspunsul structural este defavorabil inclusiv la aciuni seismice reduse, caracterizate printr-un
interval mediu de recuren IMR=40 ani i corespunztoare obiectivului principal de reabilitare.
In figurile urmatoare sunt prezentate cele doua modelele de calcul utilizate.

Fig.4 Model de calcul spatial situatia existenta

Fig.5 Model de calcul spatial situatia propusa

7.3. Etape de calcul
Pentru evalurea prin calcul a constructiei analizate, am efectuat urmatoarele tipuri de verificari:
i) calculul greutatii cladirii;
ii) determinarea perioadelor proprii de vibratie;
iii) calcul fortei statice echivalenta de baza Fb;
iv) evaluarea valorii medii ale eforturilor unitare tangentiale m in elemetele verticale de beton ;
v) calculul valorii admisibile a efortului unitar medu a;
vi) determinarea coeficientilor R3 (care expima capacitatea de rezistenta a cladirii) pentru ansamblul
structurii;
In continuare sunt prezentate rezultatele etapelor de calcul.
7.4. Calculul greutatii cladirii
Evaluarea greutatii cladirii a fost realizata pentru situatia existenta si situatia propusa. Greutatea
a fost furnizata de calculul spatial pe element cu model finit. A fost calculata atat greutatea in gruparea
10/18

de calcul (cu coeficienti de incarcare) cat si greutatea in gruparea sesmica (componenta de lunga durata,
cvasipermaneta).
Incarcarile utile au fost considerate cele corespunzatoare cladirilor industriale: 500kgf/mp pentru
zonele de depozitare, 200 kgf/mp pentru zona de laborator si 300 kgf/mp pentru zonele de acces
(scari/culoare).
Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator.
Situatie

Existent
Propus
% crestere

Greutate in
grupare de
calcul
(tf)
1150
1200
1.05%

Greutate in
grupare sesimica
(tf)

Greutate unitara in
grupare de calcul
(tf/mp)

Greutate unitara in
grupare sesimica
(tf/mp)

778
812
1.04%

1.30
1.38

0.89
0.93

Din cercetarile efectuate la IPCT Institutul de Proiectare pentru Constructii Tipizate coroborate
cu analiza nedistructiva elaboarata de catre SC Ultratest SRL planseele sunt executate din fasii cu
goluri din beton precomprimat cu deschidere de 6.0m, grosime de 26cm, cu sarcina utila de 3001300kg/mp specifice cladirilor anexe de productie.
In cele doua figuri sunt prezentate caracteristicile tehnice ale planseului fasii cu goluri:
Proiect tip IPCT nr 5734/1983 pentru 7,50m deschidere, respectiv nr. 5004/a revizuit 1979 pentru
deschidere de 6,0m

Fig 6. Proiect IPCT 5734/1983 Fasii cu goluri din beton precomprimat de 7,5m deschidere cu
incarcari utile de 400-1300kg/mp

11/18

Fig 7. Proiect IPCT 5004/a revizuit 1979 Fasii cu goluri din beton precomprimat de 6,0m
deschidere cu incarcari utile de 300-1000kg/mp
Din analiza celor doua proiecte tip pentru FGP 1/7,5-b 740x99x26 cat si FGP 1/6-f-570
570x99x22 cat si detectarea armaturii cu pachometru (7 toroane) putem aprecia o incarcare utila de
cca 1000kg/mp, ce acopera cele doua ipoteze de montaj rafturi.
Din releveele efectuate de catre proiectant cat si din observatiile vizuale, invelitoarea este
prefabricata din elemente de suprafata de acoperis de 9,0m deschidere din beton precomprimat. In
conformitate cu metodologia de calcul si dimensionare la data constructiei (1982) aceste elemente au
fost concepute si calculate pe scheme de simpla rezemare la ambele capete, solicitate de incarcari
uniform distribuite conform STAS 10107/0, P100-81.
In cadrul acestor masuri a fost realizat la nivelul acoperisului o diafragma orizontala suficient
de rigida care sa asigure conlucrarea spatiala intre elementele portante verticale introducand, prin
rigiditatea lor, in aceasta saiba solicitari minime din actiunea seismica. Aceste elemente ECP (G)
9,0/1,5m reazema pe grinzi longitudinale de 6,0m deschidere si sunt realizate in conformitate cu Proiect
IPCT 5049/revizuit 1980.
In figura urmatoare este prezentat caracteristicile tehnice utilizate la data executiei

12/18

Fig 8. Proiect IPCT 5049/a revizuit 1980 Elemente de suprafata de acoperis de 9,0m
deschidere din beton precomprimat
7.5. Perioadelor proprii de vibratie11
Comportarea dinamica a constructiei in cele doua situatii se modifica semnificativ. Acest lucru
rezulta din ordinea modurilor proprii si din valorile perioadelor. In varianta existenta nu s-au depistat
contravantuiri, pe nici una din directii, astfel incat modul prim de vibratie este 2.1275 sec, iar in varianta
in care se introduc contravantuiri (varianta consolidata) perioada, in primul mod de vibratie scade la
0.449 sec
Acest aspect implica ca in faza urmatoare de proiectare sa se realizeze un calcul dinamic atent al
structurii metalice pentru consolidare (portale metalice pe ambele directii).
Valorile perioadelor proprii, tipul modurilor proprii sunt prezentati sintetic in tabelul urmator pentru
situatia existenta si propusa.
Situatie
Existent
Propus

Translatie longitudinala
2.1275
0.449

Perioade (secunde)
Torsiune
1.42147
0.2928

Translatie transversala
1.8381
0.2911

7.5. Calcul fortei statice echivalenta de baza Fb

Forta seimicade baza echivalenta Fb a fost determinata pe baza greutatii totale. A fost utilizata
forta sesimica neredusa (cu q) conform 6.7.2 P100-3-2006.
Coeficientul seismic neredus a fost estimat la 0,6 prin multiplicarea coeficientilor seismici
partiali asa cum sunt definti in P100-1, cap 3 si in P100-3 paragraf 6.7.2:
= 1,0; ag=0,24g; (T)=2.75; = 0,85; ,88 cs= ag ~0.57 b
11

Calculate cu considerea fisurarii, rigiditate de incovoiere 0.5 EI conforn P100-1/2006.

13/18

Referitor la evolutia normelor de proiectare seismica ca si apreciere a actiunii seismice este

relevant evolutia modului de definire a coeficientului de amplificare dinamic. Acest aspect este prezentat
in figura urmatoare. Se face referire la normele de proiectare sesimica: P13-65; P13-70; P100-78; P10092; P100-2006.

Forta taietoare de baza si momentul de rasturnare nereduse, la nivelul parterului (sectiunea de incastrare)
pentru cele doua situatii existenta si propusa sunt prezentate in tabelul urmator.
Situatie
Existent
Propus
Crestere

Forta sesimica de
baza
neredusa (tf)
655.5
684
1.04%

7.6 Determinarea coefientilor R3 pentru ansamblul structurii;

Conform art 8.2 P100-3/2006 pentru metodolgiei de nivel 1 raportul R3 in termeni de rezistenta se
stabileste cu realtia 5.1 a:

R3 adm in care:
q med
adm- valorea de referinta admisibila a efortului unitar tangential in elemtele vericale-1.2 ftd;
med- efortul tangential mediu calculat cu relatia med=Fb/Ac;
q -factorul de reducere corespunzator structurii (q=3)
Situatie
Existent

med
(tf/mp
)
0.44
14/18

Propus
Crestere

0.92
47%

Valorea admisibila a efortului tangential a rezultat pe baza rezistentei de proiectare la intindere

(ftd) calculata pentru betonul identificat (Bc300) impartita la coeficientul de incredree CF de 1.35
corespunzator nivelului de cunoastere limitat si la coeficientul de siguranta al materialului (1.35)
conform 2.2.1 (6) P100-3/2006.
Rezulta astfel ca valoarea coeficientului R3, min (directie longitudinala cat si transversala) este
subunitara in situatia existenta dar prin introducerea unor portale metalice pe ambele directii montate
la fiecare nivel astfel incat toate fortele orizontale sunt preluate de catre acestea, valoarea coeficientului
devine aproape egal cu unu R3=0.92>0.6 .
7.7. Concluzii ale evaluarilor analitice pentru situatia existenta
i) Coeficientii de capacitate pe ansamblul cladirii R3 sunt subunitari pentru situatia existenta si
ajung la aproximativ 0.9 in situatia propusa, astfel incat caldirea are capacitate de rezistenta la
actiuni seismice prin modificarile structurale propuse;
ii) Avand in vedere rigiditatea structurala a constructiei in varianta consolidata, nu se pune problema
capacitatii de deformabilitate, apreciez ca deplasarile sunt sub limitele admisibile.
8. EVALUAREA FUNDATIILOR
Verificarea presiunii pe talpa de fundatie la sarcini gravitationale si seismice
Ipotezele considerate au fost:
- sectiunea fundatiei: Bf=50/130/240cm (fundatii contur longitudinale) Hf=50 cm;
- sectiunea fundatiei: Bf=70/240/240cm (fundatii rost tronsoane) Hf=70 cm;
- sectiunea fundatiei: Bf=50/240/240cm (fundatii centrale) Hf=50 cm;
- presiunea acceptabila pe talpa sub constructie conform studiului geotehnic 270kPa (22tf/mp);
Calcul s-a efectuat in doua situatii: (1) considerand fundatia rigida; (2) considerand fundatia pe
mediu elastic (Winkler12). Verificarea s-a facut pentru gruparea fundamentala si gruparea sesmica .
Calculul a fost facut pentru varianta propusa ce aducea incarcarile maxime.
Presiunea efectiva la nivelul de fundare a rezultat:
Gruparea fundamentala de calcul - presiune acceptabila 265 KPa
- pentru ipoteza fundatiei rigide (ipoteza conservativa)
- pentru ipoteza fundatiei pe mediu elastic presiunea maxima

26.7 tf/mp (267kPa);

25.5 tf/mp (255kPa);

Gruparea seismica de calcul presiune acceptabila 371 Kpa (1.4 pconv)

- pentru ipoteza fundatiei rigide (ipoteza conservativa)
26.7 tf/mp (267kPa);
- pentru ipoteza fundatiei pe mediu elastic presiunea maxima
28.5 tf/mp (286kPa);
Presiunea efectiva fiind mai mica decat presiunea acceptabila inseamna ca nu sunt necesare
interventii la fundatii pentru mansardarea cladirii in varinta structurii usoare metalice.
9. INCADRAREA IN CLASE DE RISC SEISMIC
Metodologia utilizata pentru incadrarea constructiei in clase de risc seismic a fost cea prezentata
in cap 8.2. - din P100-3. Pentru incadrare am avut in vedere: gradul de indeplinire al conditiilor de
alcatuire seismica (R1), gradul de afectare structurala (R2) si gradul de asigurare structurala (R3).
12

a fost considerat un coeficient de pat de 30000k/m3, conform NE112-04, tb8.2;

15/18

Valorile gradului de asigurare structurala sunt supraunitare R3>1, iar valorile R1 si R2 asa cum au
fost specificate anterior sunt: R1=79%, R2=85%.
Criterile utilizate pentru incadrarea in clase de risc seimic a fost gardul de asigurare R 3, si
indicatorii R1 si R2 valorile asociate claselor de risc seimic fiind cele dincap 8-P100-3/2008:
Criteriul
R1
R2
R3

RsI
<30
<40
<35

RsII
30..60
40..70
36...65

RsIII
61..95
71..95
66...95

RsIV
96..100
96..100
95...100

Pe ansamblu, ca urmare a aspectelor calitative mentionate in raport, consider incadrarea cladirii astfel:
clasa de risc seismic RsII - n care se ncadreaz construciile care sub efectul cutremurului de
proiectare poate suferi degradri structurale majore, dar la care pierderea stabilitii este puin
probabil.
Incadrare in clasa de risc este valabila pentru situatia existenta iar pentru situatia propusa, gradul de
asigurare R3 devine RsIII fiind foarte aproape de RsIV, cladirea putand atinge aceasta cerinta printr-o
atenta proiectare la faza DTAC.
10. NECESITATEA INTERVENTIEI STRUCTURALE
Criterile avute in vedere pentru stabilirea necesitatii interventiei structurale sunt conform P1003/2008-pct.8.4: (1) clasa de importanta a cladiri; (2) durata viitoare de exploatare; (3) clasa de risc
seimic in care a fost incadrata.
Tabelul 7.4 Conditii pentru necesitatea interventiei si a nivelului lucrarilor de consolidare specifica
pentru cladiri in clasa de importanta II:
Durata viitoare
de exploatare
<40 ani
>40 ani

Cladiri la care este

necesara interventia
structurala
RsI; RsII (R3<0,55)
RsI; RsII

Dupa consolidare constructia satisface conditiile

unei structuri noi proiectate la un cutremur cu
acceleratia maxima
>0,70ag
>0,80ag

Pentru structura analizata datele corespunzatoare cunoscute sunt:

(1) clasa de importanta III;
(2) clasa de risc seismic RsII.
Pentru structura propusa datele corespunzatoare sunt:
(1) clasa de importanta III;
(2) clasa de risc seismic RsIII.
Rezulta ca pentru cladirea in situatia existenta asa cum a fost descrisa in raport pentru a putea
indeplini cerintele din tema sunt necesare lucrari de interventii structurale.
11. SOLUTIE CONSTRUCTIVA PENTRU ARHIVA
Solutia structurala pentru schimbare de destinatie are in vedere:
i) propunerea de arhitectura varianta cu rafturi fixe cat si cu rafturi mobile;
ii) evaluarea sesimica a cladirii asa cum este prezentata in raport;
Ambele variante necesita introducerea de portale de contravantuire pe ambele directii.
16/18

12.. LUCRARI DE INTERVENTII LA NIVELUL STRUCTURII EXISTENTE

12.1. Obiective si tipuri de lucrari de interventii
Lucrarile de interventie necesar a fi executate urmaresc:
- repararea locala a elementelor structurale pentru refacerea capacitatii in zonele degradate;
- reconfigurari locale pentru adaptarea structurii la cerintele functionale si de arhitectura.
Conform cu obiectivele mentionate lucrarile de interventii sunt grupate in categoriile de lucrari:
- lucrari de spargeri/demolare;
- lucrari de reparatii si refacere;
- lucrari de reconfigurare necesare pentru functiunea propusa.
12.2. Lucrari de spargeri/demolare
Lucrarile de spargeri sunt necesare reconfigurarilor de goluri se vor face respectand urmatoarele regului:
- se vor introduce intial buiandrugi metalici deasupra golurilor, dimensionati corespunzator
asigurnadu-le o rezemare suficienta;
- se vor realiza pe laturile verticale ale golului elemente de bordaj (metalice/beton armat);
dimensiunile si modul de armare al bordajelor vor fi stabilite in faza urmatoare a proiectului
functie de tipul golului, pozitia si marimea acestuia;
- decopertarea integrala a tencuielilor atat la pereti cat si la elementele structurale dar si a
finisajului (inclusiv strat suport) a pardoselilor
- se vor lua toate masurile necesare de protectia muncii pe perioada lucrarilor de demolare.
12.3. Lucrari de reparatii si refacere
Lucrarile de reparatii sunt interventii ce rezulta in urma decopertarilor, atunci cand se poate
constata starea fizica a elementelor structurale.
Dupa decopertarea peretilor de in situatia in care se vor constata degradari (fisuri) ale acestora se vor
realiza reparatii ce constau in injectarea fisurilor in grosimea peretelui. Daca dupa decopertare se vor
constata degradari ale buiandrugilor de peste golurile de usi/ferestre sau o rezemare insuficienta a
acestora, se recomanda inlocuirea acestora cu buiandrugi metalici sau de beton armat care sa aiba o
rezemare suficienta.
La decopertarea fundatiilor, in situatia in care apar zone degradate ca urmare a umezelii, acestea vor fi
tratate. Pentru cresterea durabilitatii si a rezistentei la umezeala a fundatiilor de zidarie si a peretilor de
deasupra este necesara realizarea hidroizolatiei acestora.
12.4. Lucrari propuse pentru reconfigurarea cladirii
Conformt proiectului de arhitectura lucrarile de constructii la nivelul structurii existente se refera la:
i) realizarea unor goluri/umpleri in peretii de zidarie existenti;
ii) lucrari de camasuire a peretilor in care s-au realizat goluri ce afecteaza capacitatea acestora de
rezistenta (interventie locala);
iii) refacerea anvelopantei prin demolarea peretilor exteriori si construirea unei fatade ventilate pe o
structura auxiliara metalica
iv) introducerea unor portale metalice pe ambele directii, pentru diminuarea deplasarilor datorate
seismului
v) refacerea stratului suport (suprabetonarea) prin demolarea celui existent de 12cm si turnarea unui
strat nou armat cu o grosime mai mica (6-8cm). Acest lucru este impetuos necesar pentru
verificarea nodurilor existente (stalp/grinda, grinda/placa) si luarea de masuri ......
17/18

Necesitatea interventiei locale a peretilor / placilor in care se practica goluri va fi stabilita in etapa
urmatoare de proiectare prin analiza prin calcul pe modelul structural modificat in corelare cu
configuratia noua a golurilor. Solutiile de consolidare poata fi realizarea unui cadru de bordaj de beton
armat/metalic dimensionat corespunzator.
CONCLUZII SI RECOMANDARI FINALE
Constructia este finalizata in 1986 ulterior cutremurului din 1977.
Constructia a fost considerata incadrata in clasa de importanta III, cf. P100-1/2008 avand in
vedere functiune ei de Depozit - Arhiva;
Tipul structural este: sistem structural format din elemente prefabricate de beton armat cu
planseu fasii cu goluri simplu rezemat; cadre pe ambele directii, cu noduri articulate la partea
superioara si incastrari la nivelul partii superioare a fundatiei, respectiv la cota -0.20m
Evaluarea calitativa a structurii a estimat un coeficient R1= 79%, ceea ce inseamna o structura
apropiata de normele tehnice actuale (100%);
Gradul de avariere estimat pe baza coeficientului R2 - 85%. De mentionat ca avariile sunt
datorate unor cauze neseismice (degradare ca urmare a infiltratiilor de la terasa si a factorilor
climatici);
Valoarea gradului de asigurare structurala R3 este subunitar in situatia existenta dar prin
masurile de consolidare (introducere portale metalice pe ambele directii la toate nivelele) devine
apropiat de 1, putand, printr-o atenta proiectare ajunge supraunitar;
Cladirea dupa consolidare se incadreaza in clasa de risc seismic RsIII

Sunt admise lucrari de:

mariri de goluri in planseu,
realizarea unei structuri metalice agatata de structura pentru realizarea fatadei ventilate
introducerea unui lift interior.

Lucrarile de modernizare functionala si estetica a noii destinatii se vor realiza pe baza unui
proiect la nivel de detalii de executie intocmit conform prevederilor legale, care va tine seama de
prezentul raport si va fi validat prin stampilarea de catre expert; Proiectul de executia va avea in
vedere solutiile de interventie si recomandarile mentionate in raportul de expertiza;
29 septembrie 2011
intocmit,
ing. Sabo Eugen Emil
Expert tehnic atestat exigenta A1,A2

18/18