Studiu comparativ asupra sistemelor administrative contemporane

din Franta si Germania

Cap 1. Justificarea alegerii

Franta este una dintre marile puteri din Europa de Vest datorita dimensiunii, pozitiei,
economiei, armatei si a politicilor pe care aceasta le duce in domeniul energetic si in afacerile
europene. Este unul dintre principalii sustinatori ai unei Uniunii Europene, puternice pe plan
global, din punct de vedere economic si politic.
In cadrul Uniunii Europene se considera ca relatia acesteia cu Germania este unul dintre
principalele motoare ale functionarii acesteia. Cooperarea dintre acestea in perioada de dupa cel
de al doilea razboi mondial a inlocuit cu succes situatia tensionata dintre acestea, existenta din
secolul XIX pana la acel moment. Aceasta se materializeaza printr-o puternica integrare intre
economiile celor doua tari, prin participarea la numeroase programe de securitate comuna si prin
numeroase activitati culturale comune printre care: functionarea postului de televiziune cultural
si editarea recenta a unui manual de istorie comun.
Cele doua tari alese, Franta si Germania sunt tari fondatoare ale Uniunii Europene. Ele
demonstreaza ca un sistem administrativ eficient duce la o dezvoltare puternica a tarii.
Experienta dobandita de-a lungul timpului le-a creat posibilitatea dezvoltarii unui sistem
administrativ eficient si eficace. Caracteristicile principale ale sistemele acestor tari sunt :
responsabilitatea, transparenta si adaptabilitatea, ce nu pot conduce decit la performanta.
Acestea sunt si motivele pentru care am ales ca tema de discutie a acestui studiu s fie
sistemele administrative din Franta si Germania.
Urmarind evolutia acestor tari si modul in care acestea se organizeaza si se
administreaza, am putea descoperi elemente ce ar putea fi introduse si in sistemul administrativ
moldovenescc. Povestea de succes a acestor administratii publice locale poate constitui un
exemplu concludent pentru sistemul nostru administrativ, in procesul de reformare.

Cap 2. Prezentarea Franei i a Germaniei din aspect politic

Franta
Republica Franceza este o republica unitara semi-prezidentiala cu puternice traditii
democratice, guvernata conform constitutiei celei de-a cincea republici franceze, aprobata prin
referendum in 28 septembrie 1958. Puterea executiva este reprezentata de presedinte, ales prin
sufragiu universal pe o durata de 5 ani (pana in 2002 durata mandatului era de 7 ani) si de
guvern, condus de un prim ministru numit de catre presedinte.
Sistemul politic este pluripartit, iar membrii Parlamentului sunt alesi prin vot: deputatii
prin vot universal direct uninominal iar senatorii sunt alesi de catre un colegiu electoral.
Principalele grupuri parlamentare sunt organizate in jurul a doua grupari politice opuse:
gruparea de stanga, organizata in jurul Partidului Socialist (Parti Socialiste) si gruparea de
dreapta organizata in jurul UMP (Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de extrema
dreapta Frontul National (Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cota
relativ constanta de peste 10% din voturi. In ciuda procentajului important al acestui partid, el nu
este reprezentat in parlament datorita alegerilor de tip uninominal. Actualmente, partidul de
guvernamant este UMP care este singurul partid reprezentat in guvern.
Actualul presedinte al Frantei este Nicolas Sarkozy.1
Germania
Denumirea oficiala este Republica Federala Germana (Bundesrepublik Deutschland).
Suprafata tarii este 357.002 km2, capitala este orasul Berlin, iar moneda oficiala este euro. Limba
oficiala este germana.2
Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala
reprezentativa. Forma de guvernamant este parlamentara, in care Seful Guvernului cancelarul,
este ales de catre parlament (bundestag), si confirmat de catre Presedintele statului. Desi
cancelarul detine cele mai puternice competente politice din stat, in ierarhia protocolara el se
afla abia pe locul 3, dupa Presedintele statului si Presedintele bundestagului.
Cancelarul este ales cu majoritate absoluta de catre parlament (bundestag) pe o perioada
de 4 ani. El are dreptul de a numi si elibera din functie pe ministri, precum si dreptul numit
"competenta liniilor directoare" (Richtlinienkompetenz), prin care formuleaza in linii mari
sarcinile fiecarui ministru din cabinet (guvern). Guvernul Germaniei (Bundesregierung), numit
si cabinet este format din cancelar (prim-ministru) si ministri. Actualul cabinet, numit
cabinetul Merkel II, este format exclusiv din politicieni ai partidelor CDU, CSU si FDP. Toti
ministrii actuali sunt in acelasi timp si membri ai Parlamentului, cu o singura exceptie (Philipp
Rsler, FDP, ministru al economiei si vicecancelar, nu este membru al bundestagului). Sarcina
principala a Guvernului este Executivul.3

1 30 decembrie 2011, Franta, http://ro.wikipedia.org/wiki/Franta

2 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica

europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2001.
3 http://www.superbit.ro/germania/politica.html

Cap 3. Modul de organizare si functionare

3.1. Franta administratia publica centrala

Conform Constitutiei promulgate la 6 octombrie 1958, amendata ultima data in 1999,
Franta este republica prezidentiala.
Puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, format din Senat si
Adunarea Nationala.
Senatul include:
321 membri, dintre care 296 reprezinta Franta metropolitana
13 membri reprezinta teritoriile de peste mari
12 membri reprezinta francezii din strainatate
senatorii sunt alesi pentru un mandat de 9 ani de catre un colegiu electoral alcatuit din delegati ai
Adunarii Nationale si reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municipale
o treime din Senat se schimba la fiecare 3 ani
Adunarea Nationala include:
577 membri,555 din Franta si 22 din teritoriile de peste mari
deputatii sunt alesi prin vot direct
mandat de 5 ani.
Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste Consiliul de Ministri,
condus de un prim-ministru. Consiliul de Ministri este raspunzator fata de Parlament. Seful
statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru cel mult 2 mandate de cate 7 ani.
In Franta au fost modificate modalitatile de realizare a sarcinilor si de divizare a
responsabilitatilor. O autonomie considerabila a fost acordata autoritatilor teritoriale (regiuni,
districte, municipialitate). In paralel, administratia publica centrala deleaga responsabilitatile sale
incetul cu incetul, prin prefect, reprezentantului statului in fiecare district si seful serviciilor
descentralizate ale statului.
In 1982, procesul de descentralizare a fost mai accentuat si au fost delegate o serie de
sarcini catre autoritatile teritoriale, in special pentru domeniile educatiei, sistematizarii
teritoriului si protectiei sociale. In cadrul statului, sarcinile au fost divizate intre administratia
centrala si celelalte niveluri care desfasoara activitatea sub autoritatea prefectului.
Franta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala, asa cum se mentioneaza
in Art. 2 din Constitutie. Organizarea si functionarea Guvernului deriva din Constitutia din 1958,
care recunoaste principiile Declaratiei Drepturilor Omului si Constitutia din 1946. Constitutia
din 4 octombrie 1958, aprobata prin referendum, a constituit punctul de pornire pentru reforma
constitutionala din 1962, potrivit careia Presedintele Republicii este ales de toti cetatenii francezi
prin vot direct universal.
Seful statului este Presedintele Republicii:
are responsabilitati formale ca Sef de Stat in cadrul sistemului parlamentar
este cel care conduce executivul
desemneaza Primul Ministru si alti membrii ai Guvernului
conduce Consiliul Ministrilor
poate sa dizolve Adunarea Nationala potrivit articoluilui 12 din Constitutie
are drept de promulgare a legilor votate de Parlament
poate sa solicite o revizuire a legilor (lucru care se intampla foarte rar)
este comandantul fortelor armate
joaca un rol important in relatiile externe, intrucat reprezinta Franta
este asistat in desfasurarea activitatii de catre un Secretariat General al Presedintiei si de un birou
personal
daca se intampla ca postul de Presedinte al Senatului sa fie vacant, Presedintele Republicii il
poate ocupa, in regim interimar pana la alegerile care trebuie organizate in 45 de zile.

Cele trei ramuri ale autoritatii sunt bine reprezentate si in administratia franceza.
1. Autoritatea juridica
Curtile franceze sunt de doua tipuri: Curti Juridice si Curti Administrative.
Curtile Juridice se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Apel si includ multe curti
speciale: Curtea Comerciala, Biroul de Conciliere, patru cabinete de relatii etc.
Curtile Administrative se afla in subordonarea Consiliului de Stat. Acestea includ curtile
administrative simple si, potrivit recentei reforme, exista Curtile Administrative de Apel si
Curtile Specializate. Acestea exista cu precadere in sectorul financiar.
2. Autoritatea legislativa
In mod normal, legislatia este votata de Parlament. Parlamentul este bicameral: Adunarea
Nationala si Senatul.
Senatul nu poate fi dizolvat, spre deosebire de Adunarea Nationala. In toate deciziile
importante Adunare Nationala are putere decizionala finala. Structurile ascociate adunarii
nationale si senatului sunt urmatoarele comitete: Comitetul de Aprobare in special pentru
domeniul legislativ si al finantelor, care variaza de la o camera la alta si care este grupul
principal de acceptare a textelor inainte ca acestea sa fie dezbatute public; Comitetul de Selectie
poate fi constituit la cererea membrilor Parlamentului pentru a examina propunerile particulare
ale parlamentarilor; Comitetele de Ancheta si Control pot fi constituite pentru probleme
particulare si au o putere de investigare foarte mare.
3. Autoritatea executiva
Este divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru.
-

Guvernul Central
Seful Guvernului este primul ministru. Guvernul este format din primul ministru, un
numar de ministere si secretariate de stat. Structura Guvernului poate varia. Exista aproximativ
20 de departamente ministeriale cu structuri administrative cvasipermanente. Ministrii si
secretarii de stat au propriile lor birouri conduse de catre asistenti. Primul ministru, care este
numit de catre Presedintele Republicii, este responsabil pentru actiunile Guvernului potrivit Art.
21 din Constitutie. Acesta organizeaza activitatea Guvernului si este ajutat de asistenti si de
Secretariatul General al Guvernului, care are rolul central in derularea multor proceduri
administrative care implica activitatea Guvernului.

Ministerele- Departamentele
Pot fi create sau dizolvate prin decret. Responsabilitatea pentru fiecare minister este
precizata prin ordinile Consiliului de Ministri dupa consultarea Consiliului de Stat. Fiecare
minister se afla sub conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de ministri, delegati sau
secretari de stat. Ministrul poate da ordine pentru aplicarea continutului legilor, dar si instructiuni
speciale birourilor si personalului din administratie. Ministrul concepe si implementeaza propriul
buget care apare in fiecare an exprimat printr-un decret. Biroul Personal al Ministrului este un
grup de consultanta care cuprinde membri alesi de catre ministru.
Departamentele externe care au sarcini la nivelul ministerelor sunt dublu subordonate,
Ministerului de resort si prefectului care coordoneaza activitatea agentiilor guvernamentale la
nivel local si regional.
3.2. Germania administratia publica centrala
Germania este o republica parlamentara cu o Constitutie adoptata in 1949. Legislatura
bicamerala cuprinde Adunarea Federala (Bundestag) si Consiliul Federal (Bundesrat). Prima
contine 672 de membri alesi pe 4 ani prin sistemul de reprezentare proportionala si majoritate

simpla. Al doilea contine 69 de membri alesi de cele 16 guverne statale, fiecare avand intre 3 si 6
locuri in functie de populatie.
Seful statului este Presedintele federal, ales pe 5 ani de o conventie federativa speciala.
Guvernul federal exercita autoritatea executiva si e condus de Cancelarul federal, ales de
Adunarea Federala. Cancelarul propune ministrii federali care sunt numiti de Presedintele
Federal.
Germania este caracterizata de o structura administrativa policentrica, un sistem de
cooperare la nivel federal si o puternica pozitie a Cancelarului Federal. Aparatul administrativ
german are trei niveluri: nivelul federal, nivelul landurilor, nivelul local.
Fiecare nivel are autonomie din punct de vedere legal in realizarea propriilor sarcini
constitutionale. Atributia principala a Guvernului Federal este elaborarea legilor. Exceptand
cateva domenii, specificate in legea de baza, care sunt administrate de autoritatile federale,
sarcinile administratiei federale sunt transmise landurilor.
Fiecare land are Constitutie, Parlament si Guvern propriu. Germania este un exemplu
reprezentativ de democratie. Toate puterile suverane revin cetatenilor care in mod indirect
exercita puterea lor in stat prin procesul electoral. Cei alesi sunt membrii Budenstagului. Forme
democratice, ca petitiile populare sau referendumul pot fi intalnite in cateva Constitutii ale
catorva landuri. Constitutiile landurilor trebuie sa respecte principiile unui stat democratic si
social, care se fundamenteaza pe legile de baza. In afara de aceasta, fiecare land este liber sa
fundamenteze propria sa Constitutie, dar sa tina seama de Constitutia Federala.
Seful statului german este Presedintele Federal, ales de Conventia Federala, un grup
constitutional din care fac parte deputatii, membrii Bundestagului si un numar egal de membrii
alesi de adunarile generale ale landurilor. Conventia Federala se intruneste numai pentru
realizarea acestui obiectiv. Presedintele Biroului Federal este ales pe cinci ani, iar realegerea este
permisa o singura data. In general, functiile Presedintelui Federal sunt doar de reprezentare.
Presedintele Federal este reprezentantul Germaniei in relatiile internationale. El propune
Bundestagului un candidat pentru Biroul Cancelarului Federal si, la sugestia Cancelarului,
reuneste sau demite ministrii Cabinetului. Daca apare o motiune sau o situatie conflictuala
complexa in activirtatea Bundestagului, Presedintele Federal poate cere dizolvarea
Bundestagului, la propunerea Cancelarului Federal.
Cele trei forme distincte ale autoritatii administrative (juridica, legislativa si executiva) se
regasesc si in administratia din Germania.
1. Autoritatea juridica
Autoritatea juridica in Germania este autonoma. Juristii federali alesi sunt confirmati de
Guvernul Federal, iar cei locali sunt confirmati de catre Guvernul landului. Administratia Curtii
landului este independenta de autoritatile federale. Sistemul curtilor in Germania contine cinci
ramificatii:
-Curtile ordinare
-Curtile pentru Munca
-Curtile Administrative
-Curtile Sociale
-Curtile Fiscale
2. Autoritatea legislativa
Parlamentul Federal este format din doua Camere: Bundestag si Bundesrat. Bundestagul
reuneste 662 membri care reprezinta legislativul, alege Cancelarul Federal si controleaza
activitatea Guvernului.
Bundesratul (Consiliul Federal) este institutia care reuneste reprezentantii prin care
landurile participa la activitatea legislativa a Federatiei. Spre deosebire de Bundestag,
Bundesratul nu este format din membrii alesi direct, ei sunt membrii ai guvernelor landurilor sau
delegati ai acestora. Fiecare land are cel putin trei reprezentanti, cele mai cunoscute landuri

avand dreptul chiar si la sase persoane. Propunerile pot fi introduse de orice deputat din
Bundesrat sau de catre Guvernul Federal, iar daca in urma dezbaterilor acesta intruneste
majoritatea voturilor, propunerea este inaintata Bundestagului. Daca Bundestagul si Bundesratul
nu pot sa ajunga la un consens este constituita o Comisie de Mediere formata din membrii ai
ambelor Camere.
Fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern Local. De asemenea, cea mai
mare parte a activitatilor desfasurate in cadrul politiei, justitiei, culturii si invatamantului, de la
nivelul primar la cel universitar, sunt administrate la nivel de land. Principiul suveranitatii
landurilor confirma faptul ca Parlamentul Federal nu poate obiecta la legile avansate de
parlamentele landurilor. Curtile Constitutionale ale landului trebuie sa decida atunci cand
constitutionalitatea legilor este pusa sub semnul intrebarii.
Propunerile supuse aprobarii Parlamentului Federal sunt studiate in detaliu de catre
Comitetele/ Comisiile Parlamentare.
3. Autoritatea executiva
Germania este un stat federal cu trei niveluri ale administratiei, fiecare cu autonomie
legala, independent in realizarea prevederilor constitutionale. In general, principala functie a
Guvernului Federal este sa pregateasca deciziile politice si legislative, in timp ce
responsibilitatile administrative sunt delegate catre landuri.
-

Guvernul Federal Central

Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o democratie a
cancelarului, care reflecta puternica pozitie a Cancelarului Federal.
El este doar membru al Guvernului ales de Bundestag si are responsabilitate formala
pentru activitatea desfasurata. Legea de baza, Constitutia, cuprinde un vot constructiv de
neincredere, care inseamna ca, daca majoritatea membrilor Parlamentului doresc sa acorde
votul de neincredere Cancelarului, acestia trebuie sa aleaga in acelasi timp succesorul lui cu
majoritate de voturi. Cancelarul Federal nominalizeaza membrii Guvernului, conduce activitatea
Guvernului si determina coordonatele politicii care urmeaza a fi implementata de catre minister.
In Germania exista un principiu ministerial inca in vigoare. Potrivit acestuia, fiecare
minister opteaza, in mod autonom, pentru politica sa si are responsabilitate proprie in cadrul
Ministerului respectiv. Sistemul politic german se caracterizeaza printr-o absenta relativa a
constitutionalitatii autoritatii ierarhice a Sefului Guvernului asupra ministerelor. Seful ierarhic
este liber sa aleaga membrii ministerelor care, o data instalati in functii, se bucura de un inalt
grad de independenta tinand seama doar de principiile politice de baza.

Biroul Sefului Guvernului

Cancelaria Federala are misiunea de a oferi Cancelarului Federal informatii care sa-i
permita coordonarea activitatilor necesare si dezvoltarea corespunzatoare a politicii
guvernamentale. Structura Cancelariei Federale o reflecta pe cea a ministerelor, iar seful
Cancelariei Federale este responsabil pentru organizarea activitatii interne a Cancelariei.
Sistemul de Informare al Guvernului este condus de un grup de planificare al
Cancelariei. Datele importante pentru fiecare proiect transmise de ministere sunt raportate
Cancelariei, iar stocarea acestora se face in computerul Cancelariei. Ministerele au acces la toate
datele. La Cancelaria Federala se adauga Birourile de Presa si Informare ale Guvernului Federal.

Ministerele
Ministerele au autoritate federala suprema, indentifica problemele, cerceteaza, analizeaza
variante decizionale pentru a gasi cele mai bune solutii si fundamenteaza legislatia primara si
secundara.
Cooperarea interministeriala este un element deosebit de important pentru buna
coordonare in politica.

Ministerele sunt conduse de un ministru asistat de un Birou de personal format din

persoane civile. In mod normal, acesta cuprinde un asistent/consilier personal, un reprezentant al
presei, un asistent parlamentar si secretari.
In directa subordonarea a Ministerului se afla unul sau doua Secretariare de Stat
Parlamentare si unul sau doua Secretariate de Stat proprii. Pe nivel ierarhic imediat inferior
Secretariatului de Stat exista cativa directori generali.
Cap 4. Asemanari
Franta

Germania

Presedintele Republicii joaca un rol important Presedintele Federal este reprezentantul

in relatiile externe, intrucat reprezinta Franta Germaniei in relatiile internationale
Presedintele Republicii poate sa dizolve Presedintele Federal poate cere dizolvarea
Adunarea Nationala potrivit articoluilui 12 Bundestagului, la propunerea Cancelarului
din Constitutie
Federal.
Parlamentul este bicameral: Adunarea Parlamentul Federal este format din doua
Nationala si Senatul.
Camere: Bundestag si Bundesrat.
Structuri organizationale (tablissements Structuri
organizationale
(ffentliche
publics)
Anstalt).
Majoritatea functiilor statului bunastarii la nivelul protectiei sociale n-au apartinut
administratiei publice.
Si-au indeplinit functiile in mod satisfacator pe parcursul multor decenii
Mai multe similitudini in ceea ce priveste reglementarile guvernamentale
Reglementarile de personal pentru functionarii publici sunt in mare masura asemanatoare
Modele administrative
Marimea teritoriului statului
O autonomie considerabila a fost acordata Fiecare
nivel
administrativ
(federal,
autoritatilor teritoriale (regiuni, districte, landurilor, local) are autonomie din punct de
municipialitate)
vedere legal in realizarea propriilor sarcini
constitutionale.
Sistemul administrativ al Frantei s-a bazat in ultimii 150 de ani pe folosirea conceptului
de descentralizare functionala a structurilor organizationale, care au o personalitate juridica
separata de cea a administratiilor locale, regionale sau ale statului. Aceste institutii
(tablissements publics) au un echivalent in Germania (ffentliche anstalt ).
Atat in Germania cat si in Franta, majoritatea functiilor statului bunastarii la nivelul
protectiei sociale n-au apartinut administratiei publice.
Aceste doua sisteme si-au indeplinit functiile in mod satisfacator pe parcursul multor
decenii.
In afara specificitatilor sistemului federal german si a sistemului sau de control al
legalitatii de catre Curtea Constitutionala, exista mai multe similitudini intre Franta si Germania
in ceea ce priveste reglementarile guvernamentale opuse legilor Parlamentului supuse
limitarilor derivate din puterile bugetare si financiare ale Parlamentului, pe de o parte, si
controlului de legalitate al curtilor administrative, pe de alta parte.

La fel ca in Franta, reglementarile de personal pentru functionarii publici din Germania

sunt in mare masura supuse adoptarii prin legi ale Parlamentului si limitarilor de catre principiile
constitutionale.
Franta si Germania sunt cel mai des citate cand este vorba de tipuri de modele
administrative.
In plus, multe din elementele comune se refera si la marimea teritoriului statului si ca
teritoriu, si ca populatie.4
Cap 5. Deosebiri
Franta
Republica prezidentiala
Constitutie promulgata la 6 octombrie 1958
Seful statului, Presedintele, este ales prin vot
direct, pentru cel mult 2 mandate de cate 7 ani.
Autoritatea executiva este divizata intre
Presedintele Republicii si Primul Ministru.
Numarul membrilor Senatului: 321
Numarul membrilor Adunarii Nationale: 577
Senatul: ales pentru 9 ani
Adunarea Generala: aleasa pentru 5 ani
Seful Guvernului este Primul Ministru.

Responsabilitatea pentru fiecare minister este

precizata prin ordinile Consiliului de Ministri
dupa consultarea Consiliului de Stat.

Germania
Republica parlamentara
Constitutie adoptata in 1949
Seful statului este Presedintele federal, ales pe
5 ani de o conventie federativa speciala
Guvernul federal exercita autoritatea executiva
si e condus de Cancelarul federal, ales de
Adunarea Federala
Numarul membrilor Adunarii Federale: 672
Numarul membrilor Consiliului Federal:69
Adunarea Federala: aleasa pentru 4 ani
Sistemul de guvernare din Germania este
adesea cunoscut ca o democratie a
cancelarului, care reflecat puternica pozitie a
Cancelarului Federal.
Ministerele au autoritate federala suprema,
indentifica problemele, cerceteaza, analizeaza
variante decizionale pentru a gasi cele mai
bune solutii si fundamenteaza legislatia.
Fiecare land are propriul sau Parlament ales si
un Guvern Local.

In 1982, procesul de descentralizare a fost mai

accentuat si au fost delegate o serie de sarcini
catre autoritatile teritoriale.
A demonstrat o mare continuitate in sistem.
Federalismul german de la 1870 la 1933 a fost
foarte diferit de federalismul german de la
1949 incoace.
Sistemul francez al administratiei publice s-a Sistemul german, de origina prusaca, s-a bazat
bazat foarte mult de la sfarsitul secolului al o lunga perioada de timp pe juristi si avocati (a
XVIII-lea pe o puternica prezenta a existat o lunga traditie juristenmonopol, in
inginerilor, constructorilor de drumuri si administratia publica a Germaniei).
poduri si administratorilor padurilor si
pamantului arabil.
In Franta 70% din personalul administratiei Ministerele angajeaza numai 6% din angajatii
centrale sunt angajati de catre ministere (66% publici federali, in comparatie cu 51% in
4 Directoratul Guvernare Publica si Dezvoltare Teritoriala, 19 iunie 2007, Organizarea
Administratiei Centrale de Stat: politici si instrumente,
http://www.oecd.org/dataoecd/58/27/40960602.pdf

excluzand apararea).
administratiile de drept public.
Presedintele statului desemneaza Primul Cancelarul propune ministrii federali care sunt
Ministru si alti membrii ai Guvernului.
numiti de Presedintele Federal.
Daca Franta a demonstrat o mare continuitate in sistem pe parcursul ultimelor doua
secole, Germania a suferit o rasturnare totala in 1945, odata cu dizolvarea ca administratie de
stat, a Landului Prusia, care reprezenta doua treimi din teritoriul si populatia intregii tari. In
privinta administratiei publice, federalismul german de la 1870 la 1933 a fost foarte diferit de
federalismul german de la 1949 incoace.
Sistemul francez al administratiei publice s-a bazat foarte mult de la sfarsitul secolului al
XVIII-lea pe o puternica prezenta a inginerilor, constructorilor de drumuri si poduri si
administratorilor padurilor si pamantului arabil, care erau in mod traditional reuniti in corporatii
(corpuri) profesionale, care aveau propriile lor scoli, si sisteme de cariere profesionale. Sistemul
german, de origina prusaca, s-a bazat o lunga perioada de timp pe juristi si avocati (a existat o
lunga traditie juristenmonopol, in administratia publica a Germaniei).
Pentru acelasi motiv, dupa o oarecare opozitie, datorata unei pretinse origini
anglo-saxone, modelul institutiilor de reglementare a normelor pentru industriile de retea si
pentru serviciile de retea a fost folosit in administratia franceza de la mijlocul anilor 1990,
fiindca inginerii au descoperit ca acest model ofera o protectie si mai buna a capacitatii lor
profesionale, a standardelor de etica si de interese ale profesiei, decat modelul traditional de
organizare a liniilor de autoritate intr-o structura de tip piramida din departamente/ministere sau
ca directori ai organizatiilor numite tablissements publics. In Germania, dimpotriva,
obstacolele constitutionale de natura legislativa si teoretica au impiedicat generalizarea
institutiilor independente de reglementare.
Fenomenele de deconcentrare si parteneriatele public-privat au fost folosite foarte mult,
din prima jumatate a secolului al XIX-lea in Franta, (concession de service public, concession de
travaux publics etc.), dar mult mai putin in Germania. Explicatia acestei situatii este ca functia
publica in Franta a fost multa vreme ocupata de ingineri, care erau capabili sa proiecteze si sa
controleze componentele foarte tehnice ale contractelor dintre administratia tehnica si partenerii
privati, care pe vremea aceea erau executate de persoane cu aceleasi profesii, dar angajati in
firme private.
Pentru acelasi motiv, dupa o oarecare opozitie, datorata unei pretinse origini anglosaxone, modelul institutiilor de reglementare a normelor pentru industriile de retea si pentru
serviciile de retea a fost folosit in administratia franceza de la mijlocul anilor 1990, fiindca
inginerii au descoperit ca acest model ofera o protectie si mai buna a capacitatii lor profesionale,
a standardelor de etica si de interese ale profesiei, decat modelul traditional de organizare a
liniilor de autoritate intr-o structura de tip piramida din departamente/ministere sau ca directori ai
organizatiilor numite tablissements publics. In Germania, dimpotriva, obstacolele
constitutionale de natura legislativa si teoretica au impiedicat generalizarea institutiilor
independente de reglementare.
In Germania, ministerele angajeaza numai 6% din angajatii publici federali, in
comparatie cu 51% in administratiile de drept public. Prin contrast, in Franta 70% din personalul
administratiei centrale sunt angajati de catre ministere (66% excluzand apararea).5
Cap 6. Avantajele sistemelor administrative
Franta
5 Directoratul Guvernare Publica si Dezvoltare Teritoriala, 19 iunie 2007, Organizarea
Administratiei Centrale de Stat: politici si instrumente,
http://www.oecd.org/dataoecd/58/27/40960602.pdf

Traditie de stat unitar

Distinctia si stilul asociate Frantei si esentei ei isi au radacinile in istoria sa extraordinar
de bogata si diversa - o istorie plina de contraste. Franta de astazi serveste ca model de
centralizare statala, procedurile sale administrative atent perfectionate, fiind un exemplu pentru
restul lumii.6
- O treime din senatori se schimba o data la 3 ani
Se reduce astfel posibilitatea coruptiei.
- Grupuri de consultanta
Franta are o experienta remarcabila in ce priveste grupurile de consultanta atat la nivel
local cat si central, grupuri ce asigura luarea unor decizii foarte bine fundamentate. Fiecare
regiune are un grup de consultanta economica si comitete sociale, formate din personalitati din
domeniul social, economic si al muncii.
- Directia Generala pentru Administratie si Servicii Publice
In Franta, Directia Generala pentru Administratie si Servicii Publice are numeroase
atributii, printre care se numara: promovarea si stimularea proceselor de modernizare a
administratiei si identificarea metodelor de imbunatatire a calitatii serviciilor publice. Este foarte
important faptul ca exista un organism preocupat de modernizarea administratiei publice.
Institutiile statului reusesc astfel sa tina pasu cu dezvoltarea si sa se adapteze conditiilor
economice, tehnologice si financiare aflate in continua schimbare.
- Descentralizarea administrativa
Recent a avut loc o descentralizare administrativa. Regiunile sunt teritorii libere
administrate de Consilii alese. Descentralizarea duce la o apropiere a institutiilor statului de catre
cetateni, lucru care nu poate fi decat benefic relatiei dintre acestia. Administratia publica trebuie
sa lucreze in folosul cetatenilor si nu poate face eficient asta, decat daca le cunoaste indeaproape
nevoile, nevoi aflate in continua schimbare si diversificare.
Germania
- Este caracterizata de autoguvernare.
Aparatul administrativ german are trei niveluri: nivelul federal, nivelul landurilor, nivelul
local. Fiecare nivel are autonomie in realizarea propriilor sarcini constitutionale. Prin autonomie
se intelege, independenta din punct de vedere juridic, legal, decizional si financiar. Adica
autoritatile fiecarui nivel administrativ au un sistem juridic propriu, au capacitate de decizie si isi
desfasoara activitate din resurse proprii.
Autonomia autoritatilor locale este si din punct de vedere decizional. Autoritatile locale
sunt cel mai aproape de cetateni, ele cunosc indeaproape problemele acestora si pot reactiona
prompt si eficient in vederea rezolvarii lor. De aceea o putere de decizie mare a autoritatilor
locale duce la eficientizarea sistemului administrativ.
- Principiul ministerial
Fiecare ministru capata independent in dezvoltarea propriilor politici si are
responsabilitatea implementarii lor. Se evita in acest fel birocratia exagerata si procesul
decizional este mai rapid, deci si solutia va fi implementata mai rapid si problema aparut,
rezolvata.
Capacitatea de decizie acordata acestuia este insotita insa si de responsabilitate. Ministrul
trebuie sa raspunda pentru eficienta politicilor sale si modul in care acestea au fost implementate.
- Cooperarea internimisteriala mare
Ministerele coopereaza in vederea atingerii obiectivelor stabilite, lucru ce duce la
atingerea scopurilor propuse si la o eficienta extraordinara. Desi beneficiaza de autonomie,
ministerele trebuie sa coopereze pentru o crestere economica. Acesta este una dintre importantele

6 Bailey, Rosemary (2010), National Geographic Traveler -Franta, editura Adevarul Holding,
Bucuresti

caracteristici ale Germaniei, care au transformat-o in cel mai puternic stat din punct de vedere
economic din Europa.
- Are o structura administrativa policentrica
Existenta mai multor centre de putere, lucru ce conduce la evitarea abuzurilor de putere,
realizandu-se astfel o buna administrare.