I.

Termenele de prescriptie in dreptul familiei

1.Definiti termenul de prescriptive

Termenul de prescriptive inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza instant de judecata
intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv incalcat sau contestat. In perioada curgerii termenului de
prescriptie, persoana poate sa-si apaere dreptul subiectiv incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,
institutia prescriptiei extinctive nu este folosita, doar cu unele exceptii. Aceasta se lamureste prin faptul ca
obiectul de reglementare al dreptului familiei il constituie relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale
nascute din casaorie, rudentie, adoptie si alte forme de protective a copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca.
Fiind de o durata indelungata, raporturilr juridice familiar au nevoie de ocrotire pe tot parcursul existentei lor,
ceea ce inseamna ca protectia drepturilor familial pe calea actiunii in justitie nu este limitata in timp, titularii
acestor drepturi putind cere oricind sprijinul organelor de justitie in apararea si ocrotirea acestor drepturi.
2. Analizati termenele de prescriptive in dreptul familiei
Legislatia in vigoare prevede aplicarea termenelor de prescriptive extinctive ca exceptie in urmatoarele cazuri:

Termenul de 3 ani de zile pentru cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei incheiate
de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva incheierii conventiei
respective;
Termenul de 3 ani de zile pentru impartirea bunurilor proprietate comuna in devalmasie a sotilot
divortati. In acest caz, nu se indica de la ce data incepe curgerea termenului de prescriptive. Aici trebuie
luat in vedere faptul ca termenul de prescriptive se aplica numai in cazurile cind sotii au desfacut
casatoria. Curgerea termenului in acest caz, va incepe de la data cind unul dintre fostii soti a aflat sau
trebuia sa afle despre incalcarea dreptului de proprietate.
Termenul de 1/un an de zile pentru contestarea paternitatii sau maternitatii
Termenul de 3 ani de zile pentru incasarea pensiei de intretinere pentru perioada anterioare. Termenul de
prescriptive se calculeaza din momentul prezentarii contractului privind plata pensiei de intretinere sau a
titlului executoriu. Respectiv, daca aceste acte nu sint prezentate instantei judecatoresti, termenul de
prescriptive nu incepe sa curga.

Curgerea termenului de prescriptive incepe din momentul indicat in aceste exceptii, iar in cazurile cind nu se
contine astfel de termene, se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea
dreptului.
3.Speta. Cererea privind contesctarea paternitatii (maternitatii) poate fi depusa timp de un an din momentul
cind persoana inscrisa drept tata sau mama sau persoanele care sint mama sau tatal firesc al copilului au aflat
sau trebuiau sa fi aflat drepre inscrierea privind paternitatea (maternitatea). Deci, daca din anumite motive
persoana nu a stiut si nici nu a putut sa stie despre inregistrarea nasterii copilului pe numele ei, termenul nu
curge.

II.

Obligaia de ntreinere dintre ali membri ai familiei

1.Definii obligaia de ntreinere i enumerai categoriile altor membri ai familiei. Obligatia de intretinere
este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv
satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii lor minorimijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala.
Parintii si copii, precum si dotii sunt cei mai apropiati membri ai familiei care au obligatia de a se intretine
reciproc. Legislatia in vigoare, pentru unele cazuri cind incasarea pensiei de intretinere de la parinti, copii, soti
este imposibila, impune aceasta obligatie altor membti ai familiei. Acesti alti membti ai familiei sunt fratii si
surorile minore sau majore inapte de munca, bunicii, nepotii minori si majori inapti de munca, parintii vitregi
inapti de munca si persoanele inapte de munca care au intetinut si educat copii minori( numiti educatori).
2.Analizai condiiile necesare pentru apariia obligaiei de ntreinere dintre ali membri ai familiei.
Obligatia de intretinere dintre membrii familiei ia nastere numai atunci cind nu exista posibilitatea de a primi
intretinerea de la soti, parinti si copii majori si , deci, este o obligatie subsidiara. Conform CF, frattii si surorile
minore au dreptul de a primi intretinerea de la fratii si surorile majore apte de munca daca indeplinesc
urmatoarele conditii:
Necesita sprijin material, adica fratii si surorile minore nu au nici un fel de venituri sau veniturile de care
dispun sunt insuficiente;
Fratii si surorile minore sunt in imposibilitate de a primi intretinerea de la parinti din cauza ca acestia au
decedat, sunt declarati disparuti, sunt grav bolnavi, se eschiveaza de la plata intretinerii, etc.
Obligatia de intretinere poate fi impusa numai surorilor si fratilor majori, apti de munca si care dispun de
mijloacele suficiente pentru a plati intretinerea. Deasemenea, fratii si surorile majori, apti de munca sunt
obligati sa-si intretina surorile si fratii majori, daca acestia: Sunt inapti de munca- invalizi de gr. I, II,III sau au
atins virsta de pensionare; Necesita sprijin material, adica nu au venituri; Nu au posibilitatea de a primi
intretinerea de la persoanele obligate la plata in primul rind.
Conform CF, obligatia nepotilor majori apti de munca si care dispun de mijloace suficiente de a-si
intretine bunicii, in cazul in care bunicii:
Sunt inapti de munca din cauza invaliditatii sau a virstei generale de pensionare;
Necesita sprijin material neavind mijloace care le-ar asigura un nivel de trai decent;
Sunt in imposibilitatea de a primi pensia de intretinere de la copiii majori apti de munca, de la sot sau
fostul sot.
Parintilor vitregi li se acorda dreptul de a pretinde plata pensiei de intretinere de la copiii vitragi in urmatoarele
cazuri:
Nu au posibilitatea sa primeasca intretinerea de la copiii lor firesti, majori apti de munca sau de la soti
sau fostii soti;
Sunt inapti de munca avind un grad de invaliditate sau au atinc virsta de pensionare si necesita sprijin
material;
Copiii vitrgi majori apti de munca dispun de mijloace suficiente pentru plata pensiei de intretinere.
Conform legislatiei, dreptul educatorilor de a primi intretinerea de la copii educati si intretinuti de ei apare in
urmatoarele conditii:
Educatorul este inapt de munca; El necesita sprijin material; Sa stabilit imposibilitatea intretinerii
educatorului de catre proprii copii majori apti de munca sau de catre sot, fostul sot.
3.Speta. Instanta judecatoreasca este in drept sa scuteasca copiii vitregi de obligatia de asi intregine parintii
vitregi daca acestia iau intretinut si educat mai putin de 5 ani sau nu siau onorat obligatiile de educare si
intretinere a copiilor vitrgi. Acesta este un drept al instantei de judecata si nu o obligatie, de aceea la examinarea
cauzei si iau in vedere astfel de circumstante ca: din ce motive parintii votregi nau participat la cresterea si
educarea copiilor si sint sau nu ele oare intemeiate, au avut ei oare un comportament parintesc fata de copii, iau
intretinut si dupa majorat au savirsit abuzuri fata de copii, se eschivau de la intretinerea lor, etc.
2

III. Luarea copiilor fr decdere din drepturile printeti.

1.Numii temeiul (temeiurile) legale pentru luarea copilului de la prini.
Conform CF, copilul poate fi luat de la parinti la cererea autoritatii tuteloare in baza hotaririi judecatoresti.
Unicul temei pentru luarea copilului este ca aflarea copilului impreuna cu parintii prezinta pericol pentru viata si
sanatatea lui. Desigu, pot fi si alte temeiuri, dar legislatia nu le enumera. Se poate intimpla cazul cind copilul
este luat de la ambii parinti, deoarece nici unul dintre ei nu este in stare sa aiba grija de copil, si transmis
bunicilor spre educare.
2.Analizai procedura lurii copilului
CF prevede ca in cazuri exceptionale, daca exista un pericol iminent pentru viata si sanatatea copilului,
autoritatea tutelara poate decide luarea copilului de la parinti. In acest caz, autoritatea tutelara este obligata:

Sa anunte procurorul timp de 24 ore;

Sa porneasca in termen de cel mult 7 zile o actiune in instanta judecatoreasca pribind luarea copilului de
la parinti sau decaderea parintilor din drepturile parintesti.

Instanta judecatoreasca va examina cauza si daca va lua hotarirea privind luarea copilului de la parinti, acestuia
i se va asigura un plasament intr-o institutie educativa sau curativa sau sub tutela (curatela); daca instanta va
constata ca pericolul pentru care a fost luat copilul a decazut, se va pronunta o hotarire despre inapoierea
copilului parintilor. Copilul va fi innapoiatsi in cazul cind autoritatea tutelara nu va respecta termenul de 7 zile
pentru adresarea in instanta judecatoreasca.
In urma luarii copilului de la parinti, acestia pierd dreptul de a comunica cu copilul, de a participa personal la
educatia lui si de ai reprezenta interesele. In unele cazuri, parintilor li se poate permite de catre autoritatea
tutelara intrevederea cu copilul. Desigur aceste intrevederi nu trebuie sa influenteze negativ asupra copilului.
Daca dupa o perioada de timp, parintii se trateaza si sunt constienti de comportamentul lor fata de copil, ei pot
depune o cerere in instanta judecatoreasca despre inapoierea copilului. Cererea va fi examinata de catre instanta
de judecata cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare care va examina conditiile de trai ale copilului si ale
persoanei care pretinde la educatia copilului si va prezenta avizul respectiv. Acest aviz este foarte important, dar
intrucit nici o proba nu poate avea putere doveditoare instanta va lua in consideratie toate probele in ansamblu.
Daca hotarirea instantei judecatoresti este contrara avizului autoritatii tutelare, ea trebuie sa contina motivatia
respectiva.
3.Speta.

IV.Noiunea i importana adopiei.

1.Definii adopia.
Doctrina confera notiunii de adoptie o tripla acceptiune: de act juridic, de raport juridic si de institutie juridice.
Insumind cele trei laturi ale notiunii, putem mentiona ca adoptia poate fi definita ca actul juridic incuviintat de
organul respectiv competent- instanta de judecata- in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si
adoptator si rudele acestuia apar drepturi si obligatii asimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza
drepturile si obligatiile adoptatului fata de rudele sale de provenienta.
2.Determinai importana adopiei i domeniul ei de aplicare.
Conform legislatiei in vigoare, sensul adoptiei consta in asigurarea intereselor si drepturilor copilului orfan sau
lipsit de ocrotirea parinteasca. Scopul de baza al adoptiei consta in crearea conditiilor prielnice si adecvate de
dezvoltare fizica si spirituala pentru acesti copii. Concomitent se face posibila satisfacerea necesitatii vitale a
unor persoane de a educa, de a-i purta grija parinteasca copiilor, ai iubi, a simti atasamentul reciproc, a se
realiza ca parinti. In urma adoptiei se stabilesc relatii de rudenie intre adoptat si adoptatori si rudele acestora, se
largeste familia, devenind completa, se infaptuieste un scop uman al societatii si fiecarei persoane in parte de a
avea grija de copiii ramasi orfani. La rindul sau, copiii, fiind crescuti si educati intro atmosfera de dragoste,
stima si intelegere, sint suport la adinci batrinete pentru parintii adoptivi.
Adoptia se efectuiaza in interesul suprem al copilului; ea este menita sa asigure copilului lipsit de grija
parinteasca un mediu familial adecvat, o educatie buna, etc.
Adoptia acroda posibilitatea cuplurilor care nu au copiii sa se realizaze ca parinti. Adoptia are ca scop
inlaturarea pricinilor care influenteaza negativ la formarea personalitatii copilului.
Consideram ca adoptia este un act juridic de dreptul familiei, deoarece el se incheie la consimtamintul partilor,
la constatarea faptului ca copilul este adoptabil iar persoanele care sau adresat cu cererea de adoptie au calitatea
de adoptatori si numai dupa indeplinirea tuturor conditiilor de fond urmeaza adoptarea hotaririi de adoptie de
catre instanta de judecata.
3.Comparai adopia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani i a celor lipsii de grija printeasc
Formele plasamentului copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca sunt:

Adoptia;
Tutela asupra copiilor in virsta de pina la 14 ani si curatela asupra copiilor in virsta de la 14 ani la 18
ani;
Casele de copii de tip familial;
Institutiile de stat pentru copii orfani si cei ramasi fara ocrotire parinteasca, de orice tim ( educative, de
instruire, curative, de asistenta sociala). Aceasta forma se aplica doar in cazurile cind nu exista alte
posibilitati de plasament familial pentru copil.

Din toate formele de plasament cea mai reusita este adoptia, deoarece prin adoptie copilului i se ofera o familie
in care el creste si se bucura de grija parinteasca ca un copil firesc. Totodata, aceasta este o forma de plasament
permanenta, spre deosebire de celelalte forme care sunt temporare. Copii sunt plasati temporar atunci cind lipsa
ocrotirii parintesti este de scurta durata sau atunci cind nu se poate gasi copilul orfan sau abandonat o familie
care sal adopte. Indiferent de forma plasamentului ales, autoritatea tutelara tine controlul asupra conditiilor de
intretinere , crestere si educare a copiilor aflati in evidenta ei., Familia adoptiva, de regula, este supravegheata in
primii ani dupa ce copilul a fost adoptat. Daca autoritatea tutelara sa convins ca relatiile intre adoptat si
adoptator sau stabilit definitiv si educatia decurge intrun mod normal, supravegherea inceteaza si copilul este
scos de la evidenta. In cazul plasarii copilului sub tutela/ curatela in case de copii de tip familial sau intro
institutie de stat pentru copii, autoritatea tutelara, in dependenta de cauza din care copilul este lipsit de ocrotirea
parinteasca, controleaza procesul de educare a copilului si acorda ajutorul necesar tutorilor, curatorilor,
parintilor- educatori sau educatorilor si prelungeste cautarea unei familii potrivite pentru plasarea permanenta a
copilului.
4

V. Desfacerea cstoriei la organele de nregistrare a actelor de stare civil.

1.Definii divorul i conceptele lui.
Prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei printro hotarire judecatoreasca, la cererea oricaruia
dintre soti, atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive temeinice, pentru cel care cere
desfacerea.Divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii unuia dintre soti ca fiind
incapabil- de catre tutorele acestuia.
Doctrina cuprinde mai multe conceptii juridice despre divort, avind la baza natura motivelor care au dus la
desfacerea casatoriei. Acestea sunt:
Conceptia divortului- sanctiune- autorii acestei conceptii sustin ca divortul se pronunta la cererea unuia
dintre soti ca o sanctiune pentru conduita culpabila necorespunzatoare vietii de familie a celuilalt sot.
Asadar, divortul apare ca o pedeapsa civila sau de dreptul familiei;
Conceptia divortului- remediu- are un caracter mai leberal aceasta conceptie si reflecta o adevarata
necesitate sociala, ceea ce inseamna ca el se produce pentru a dezlega o situatie imposibila de mentinut
si este o mare usurare atit pentru soti, cit si pentru copiii lor;
Conceptia mixta- aceasta conceptie distinge 2 variante: -divortul este o sanctiune si numai prin exceptie
poate fi un remediu; -divortul este intotdeauna un remediu, dar de cele mai multe ori el presupune culpa
unuia sau ambilor soti.
2.Analizai condiiile desfacerii i stabilii momentul ncetrii cstoriei.
Desfacerea casatoriei la cererea ambilor soti, la organele de inregistrare a actelor de stare civila se efectuiaza
daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: Sotii si-ua exprimat reciproc acordul pentru desfacerea casatoriei;
Sotii nu au copii comuni minori, inclusiv copii adoptati de ambii; Intre soti nu exista litigii referitoare la
partajarea bunurilor proprietate comunca in devalmasie a lor sau la plata intretinerii pentru sotul inapt de munca
si care are nevoie de ajutor.
Desfacerea casatoriei la organele de stare civila poate fi efectuata in baza cererii unuia dintre soti indiferent de
faptul daca au sau nu au copii comuni minori atunci cind celalalt sot:

A fost declarat incapabil; A fost declarat disparut; A fost condamnat la privatiune de libertate pe un
termen mai mare de 3 ani.

Desfacerea casatoriei in instanta judecatoreasca are loc in cazurile cind:

Atunci cind sotii au copii minori comuni; Unul dintre soti nu este de acord sa desfaca casatoria; Exista
acordul ambilor soti pentru defacerea casatoriei insa unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare
civila pentru solutionarea problemei.

Legislatia in vigoare prevede ca desfacerea casatoriei poate avea loc daca se va constata: -existenta unor motive
temeinice; -acestea au vatamat grav raporturile dintre soti; -convietuirea sotilor si pastrarea familiei in
continuare sunt imposibile.
Momentul incetarii casatoriei:In cazul desfacerii casatoriei la organele de inregistrare a actelor de stare civila,
casatoria inceteaza din ziua inregistrarii divortului. Daca casatoria a fost desfacuta pe cale judecatoreasca, ea
inceteaza din ziua cind hotarirea instantei judecatoresti a ramas definitiva.
3.Speta.Daca unul dintre soti nu se poate prezenta personal la OSC pentru a depune declaratia de divort,
acordul lui poate fi perfectat printr-o declaratie separata.Semnatura sotului trebuie sa fie autentificata notarial
sau de seful OSC de la locul aflarii lui.

VI. Modul de plat a pensiei de ntreinere n baza hotrrii instanei judectoreti.

1.Numii persoanele care au dreptul la adresare n instana judectoreasc.
In lipsa unui acord privind plata pensiei de intretinere, membrii familiei care pretind intretinerea pot porni in
instanta judecatoreasca o actiune privind incasarea pensiei de intretinere. Actiunea o poate porni una din
persoanele care, conform legislatiei in vigoare, are dreptul de a primi intretinerea de la alti membri ai familiei
chiar si in cazul cind plata se efectuiaza in mod benevol, dar fara incheierea contractului privind plata pensiei de
intretinere.
2.Determinai data de la care se ncaseaz pensia de ntreinere i cazurile n care se aplic ordonana
judectoreasc.
Intretinerea se stabileste pentru viitor de la data adresarii persoanei indreptatite de a o primi (creditorul) in
instanta judecatoreasca. Conform CF, se permite incasarea intretinerii pentru perioada anterioara adresarii, fara
a fi indicata aceasta perioada in urmatoarele cazuri:

Cel indreptatit sa primeasca intretinerea a intreprins masuri de acordare a intretinerii ca, de exemplu,
incercarea de a incheia un contract privind plata intretinerii, de a stabili locul de trai, de munca,
veniturile debitorului, etc.;
Cel obligat sa plateasca s-a eschivat de la plata intretinerii, cum ar fi nedorinta de a incheia un contract
privind plata intretinerii cu toate ca a promis, schimbarea locului de trai, a locului de munca si
ascunderea acestor fapte de creditorul intretinerii.

Pensia de intretinere poate fi stabilita de la o data anterioara, tinindu-se cont doar de cele doua conditii numite
mai sus. Aceasta nu se poate aplica in cazurile cind instanta judecatoreasca a stabilit peternitatea debitorului fata
de copilul caruia ii datoreaza intretinerea.
3.Speta. Pentru persoanele care nu sint angajate in cimpul muncii nu este prevazuta de megislatie modalitatea
de incasare a pensiei de intretinere. Dar totusi, ca sa fie protejati membrii familiei minori sau inapti de munca si
care au nevoie de sprijin material, CF a introdus prevederi noi care, intr-o oarecare masura este o siguranta
pentru creditor. Conform acestor prevederi, in caz ca debitorul intretinerii nu are salariu sau alte venituri sau
acestea sunt insuficiente pentru asi onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa:

Din mijloacele banesti depuse de catre debitor in institutiile financiare sau transmise organizatiilor
comerciale. Exceptie este cazul cind aceste mijloace le-au fost transmise in proprietate;
Daca debitorul nu dispune de mijloace banesti sau acestea sunt insuficiente pentru asi onora obligatia,
pensia de intretinere se va incasa din contul bunurilor mobile si imobile care, conform legislatiei
procesuale civile, pot pot fi urmarite.

Urmarirea bunurilor debitorului se face in ordinea prevazuta de codul de procedura civila, care consta in
sechestrarea lor silita. Sumele incasate sint transmise creditorului pentru achitarea pensiei de intretinere. Nu pot
fi urmarite bunurile strict necesare debitorului si enumerate de codul de procedura civila.

VII.

Rudenia i importana ei juridic.

1.Definii noiunea de rudenie. Rudenia este un izvor al raporturilor juridice familiale.

Conform art.45 din Codul Familei, rudenia este legatura de descendenta a unei persoane din alta persoana sau
pe descendenta mai multor persoane de la un ascendent comun.
2.Analizai felurile i determinai gradele rudeniei.
Sirul de persoane intre care exista rudenie se numeste linie de rudenie. Ea poate fi dreapta sau colaterala, in
dependenta de felul cum sint nascute persoanele- una din alta sau de la un autor comun. Linia de rudenie
dreapta poate fi ascedenta si descedenta. Stabilirea legaturii de rudenie se numeste filiatie.
Rudele pot fi apropiate sau indepartate. Distanta dintre rude se masoara cu gradul de rudenie. Stabilirea gradului
de rudenie se face prin socotirea numarului de nasteri intervenite intre generatii.
La rudenia pe linie dreapta gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor intervenite intre doua
persoane. Astfel, tatal si fiul sint rude de gradul I, bunicul si stranepotul sint rude de gradul III.
La linia pe colaterala gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor, pornind de la una din rude in linie
ascendenta pina la autorul comun si apoi de la acesta in linie descedenta pina la cealalta ruda. Dupa aceasta
numarul nasterilor se aduna. Asadar fratii sint rude de gradul II, verii primari- rude de gradul IV.
3.Argumentai importana juridic a rudeniei n dreptul familiei i n alte ramuri de drept.
Rudenia biologica, fiind reglementata de lege, produce anumite efecte juridice. In dreptul familiei, rudenia
produce efecte pina la un anumit grad. Existenta legaturii de rudenie are importanta indiferent de gradul de
rudenie la instituirea tutelei, curatelei asupra copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca. La adoptia unui copil la fel
se da prioritate rudelor, indiferent de gradul de rudenie, daca aceasta nu contravine intereselor copilului.
Rudenia prezinta interes si pentru alte ramuri de drept: drept civil, drept procesual civil, dreptul protectiei
sociale, dreptul procesual penal, etc.
-In dreptul civil, dovada rudeniei trebuie facuta in cazul aplicarii titlului III din cartea a patra- mostenirea legala,
in cazul determinsarii actelor juridice a caror incheiere este oprita si anume intre tutore, sotul, o ruda a tutorelui
pina la dradul al IV inclusiv pe de o parte, si minor pe de alta parte.
- In dreptul procesual civil, rudenia are importanta la recuzarea judecatorului, expertului, specialistului,
interpretului, grefierului si a executorului judecatoresc.
-In dreptul protectiei sociale, rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane care au dreptul de a
primi o pensie de urmasi in cazul decesului intretinatorului.
-In dreptul ptocesual penal, rudenia este temei pentru inlaturarea martorilor propusi spre ascultare.

VIII. Restana la plata pensiei de ntreinere.

1.Definii noiunea de restan la plata pensiei de ntreinere.
Pensia de intretinere se incaseaza nu de la data prezentarii titlului executoriu sau a contractului privind plata
pensiei de intretinere, dar de la data indicata in titlul executoriu in conformitate cu hotarirea instantei
judecatoresti sau de la data stipulata in contract. De regula, aceste date nu coincid si pentru perioada cind plata
pensiei de intretinere pentru membrii familiei nu sa incasat, se formeaza restanta. Deci, restanta la pensia de
intretinere se formeaza numai dupa pronuntarea hotaririi instantei judecatoresti privind incasarea intretinerii sau
incheierea contractului privind plata pensiei de intretinere.
2.Analizai condiiile i ordinea de determinare a cuantumului restanei.
Pensia de intretinere se incaseaza pentru perioada anterioara in baza contractului privind plata de intretinere sau
a titlului executoriu, in limitele a cel mult 3 ani din momentul prezentarii contractului sau titlului executoriu
respectiv.Acest termen este unul dintre termenele de prescriptie aplicate in dreptul familiei ca exceptie.
Prescriptia actioneaza numai in cazurile cind plata nu s-a efectuat din motive obiective si nu este culpa celui
obligat sa plateasca intretinerea.
Daca pensia de intretinere este stabilita intr-o suma baneasca fixa, calcularea restantei nu prezinta dificultati,
deoarece suma lunara se inmulteste la numarul de luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala a
restantei.
In cazul copiilor minori, cind cuantumul intretinerii a fost stabilit in cote-parti din veniturile debitorului,
restanta se va calcula pornindu-se de la acestea.Se iau in vedere toate veniturile pe care le-a avut debitorul in
perioada cit nu a fost platita pensia de intretinere.Daca debitorul intretinerii nu a lucrat in perioada pentru care
sa format restanta sau nu a prezentat actele ce confirma salariul sau ai alte venituri ale sale, suma restantei la
pensia de intretinere se determina de catre instanta judecatoreasca.
Legea nu prevede expres modalitatea de calculare a cuantumului restantei, dar practica judiciara reiese din
salariul mediu pe tara la momentul calcularii restantei. Suma restantei la pensia de intretinere poate fi contestata
atit de debitor, cit si de creditorul intretinerii.
Conform CF, debitorul care plateste intretinerea in baza contractului privind plata pensiei de intretinere poate fi
scutit de plata restantei la pensia de intretinere sau aceasta renstanta poate fi micsorata, cu exceptia cazurilor
cind pensia se plateste copiilor minori.
3.Speta. Instanta de judecata este in drept sa-l elibereze pe debitor de plata restantei sau sa o micsoreze cind
sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

Restanta sa format din motive intemeiate, cum ar fi salariul foarte mic al debitorului si existenta altor
copii minori la intretinere, boala grava a lui, scaderea brusca a veniturilor, calamitati naturale in
localitatea unde locuieste si activeaza;
La data examinarii cererii este imposibila lichidarea restantei la pensia de intretinere, reiesind din
situatia materiala si familiara a debitorului.

Daca copilul pentru care se plateste intretinerea sa stabilit cu traiul la debitor, acesta la fel poate fi scutit de plata
restantei celuilalt parinte sau a ocrotitorului legal al copilului.

IX. Noiunea i ordinea de creare a caselor de copii de tip familial.

1.Definii noiunea casei de copii de tip familial.
Casa de copii de tip familial este o institutie particulara creata pe baza unei familii, tinindu-se cont de situatia
materiala si nivelul spiritual al acesteia, in scopul intretinerii partiale si educatiei copiilor orfani si a celor ramasi
fara ocrotire parinteasca.
2.Determinai organul mputernicit pentru crearea caselor de copii de tip familial, persoanele ce pot
pretinde acest drept i actele necesare.
Casa de copii de tip familial poate fi create in baza cererii unui cuplu familial, in care ambii soti au implinit
virsta de 25 ani, dispun de calitati morale, stare a sanatatii si pregatire in domeniul ingrijirii si educatiei
copilului.
Procedura de creare a casei de copii de tip familial incepe cu depunerea la autoritatea tutelara de catre ambii soti
a unei cereri. La primirea cererii, autoritatea tutelara formeaza o comisie de experti compusa din pedagogi,
medici, juristi si asistenti sociali care urmeaza sa verifice, daca persoanele in cauza indeplinesc conditiile
prevazute de legislatia in vigoare si nu exista impedimente pentru ca sa li se permita crearea unei case de copii
de tip familial.
In acest scop solicitantii vor prezenta la autoritatea tutelara date privind activitatea lor de munca, actul medical
despre starea sanatatii tuturor membrilor familiei, certificate privind :veniturile familiei, spatial locative al
familiei si starea sanitaro-igienica a spatiului locative.
Autoritatea tutelara este obligate sa efectueze un control a datelor prezentate, a conditiilor de trai alre
solicitantilor sis a intocmeasca ancheta sociala a acestora. In baza anchetei sociale si a concluziei comisiei de
experti, autoritatea tutelara va elibera un aviz care, impreuna cu cererea solicitantilor, va fi prezentata
autoritatilor administratiei publice locale pentru adoptarea deciziei referitor la infiintarea casei de copii de tip
familial.
3.Speta.

X. Izvoarele dreptului familiei.

1.Definii noiunea de izvor de drept.
In sfera notiunilor de izvor real, material a dreptului intra elementele dictate de situatiile economice, de cele
sociale, precum si preocuparile de ordin material si ideologic ale societatii.
Prin izvor in sens formal se inteleg formele de exprimare a normelor juridice.
2.Determinai izvoarele dreptului familiei.
Formele specifice de exprimare a normelor de drept familial constituie izvoare ale dreptului familiei.Din ele fac
parte actele normative ce reglementeaza raporturi sociale care constituie obiectul dreptului familiei si legislatia
familiala si alte acte normative ce contin norme juridice de dreptul familiei. Varietatea actelor normative impune
o anumita ierarhizare a acestora ce se stabileste in functie de caracterul si ierarhia organului de stat care le
edicteaza.
In cadrul legilor, principalul izvor al dreptului familiei il constituie Codul Familiri, in vigoare la 26 aprilie 2001,
structurat in 7 titluri.
Alt izvor al dreptului familiei este Legea privind actele de stare civila din 26 aprilie 2001, in vigoare din 17
august 2001., structurata in 10 capitole.
Codul Civil al RM, in vigoare din 12.06.2003;
Legea privind drepturile copilului din 15 decembrie 1994- stabileste statutul juridic al copilului ca subiect
independent, etc. Contine 6 capitole
Codul de procedura civila in vigoare la 12 iunie 2003
Codul cu privire la contraventiile administrative; etc.
3.Apreciai corelaia izvoarelor naionale cu izvoarele internaionale rezolvnd problema: care va fi
soluia n cazul n care un tratat internaional, ce nu vizeaz drepturile omului, ratificat de Parlament
vine n contradicie cu Constituia.
Parlamentul adopta legi constitutionale, legi ordinare si organice. In ierarhia izvoarelor dreptului familiei pe
primul loc se afla constitutia. Toate celelalte legi sint adoptate in conformitate cu prevederile acesteia si nu
trebuie sa contravina acestora.

10

XI. Stabilirea filiaiei fa de mam i contestarea maternitii.

1.Definii noiunea de filiaie i explicai importana ei juridic.
Filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui.
Acest principiu este de ordine publica, intrucit priveste insasi starea civila a persoanei, astfel incit, chiar in
absenta unui text de lege, trebuie sa se admita ca orice conventie care ar avea ca obiect stabilirea maternitatii
copilului fata de o alta femeia decit aceea care la nascut, este lovita de nulitate absoluta.
2.Analizai ordinea de stabilire a filiaiei fa de mama n mod obinuit i n cazul folosirii mijloaceror
artificiale de reproducere.
Filiatia fata de mama reprezinta legatura de descedenta rezultata din faptul nasterii copilului de catre femeia
care este considerata mama acestuia.Aceasta inseamna ca temeiul filiatiei fata de ama il constituie simplul fapt
al nasterii copilului.Stabilirea filiatiei fata de mama este un drept fundamental al mamei si copilului realizat
imediat dupa nasterea copilului fara nici o discriminare bazata pe imprejurarea ca mama este casatorita ori
celibatara.
Acest principiu este de ordine publica, intrucit priveste insasi starea civila a persoanei, astfel incit, chiar in
absenta unui text de lege, trebuie sa se admita ca orice conventie care ar avea ca obiect stabilirea maternitatii
copilului fata de o alta femeie decit aceea care l-a nascut, este lovita de nulitate absoluta.
Desigur, dreptul nu poate face abstractie de ultimele progrese in materia procreatiei asistate medical, care permit
sa fie folosita asa-numita maternitate de substitutie, prin fecundarea unei femei- mama de subrogatie sau
|subrogata- recurgind la tehnicile de procreatie artificiala. In astfel de cazuri trebuie sa se tina seama de
anumite principii fundamentale, precum:

Orice conventie sau acord intre mama de subrogatie si persoana sau cuplul pentru care se va naste
copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii;
mama de subrogatie nu poate primi nici un fel de foloase sau avantaje materiale de pe urma
interventiei;
mama de substitutie poate sa opteze la nasterea copilului sa-l pastreze.

La declararea nasterii copilului nascut in urma implantarii embrionului unei alte femei, sotii vor depune,
impreuna cu actul medical constatator al nasterii, si actul eliberat de unitatea sanitara din care sa rezulte acordul
lauzei (femeia care a nascut) prentru inscrierea lor in calitate de parinti.
Filiatia de mama se stabileste prin actul medical constatator al nasterii, eliberat de unitatea sanitara in care a
avut loc nasterea. Desi actul medical constatator este documentul de baza in temeiul caruia se stabileste filiatia
de mama, sunt situatii in care acest act edical lipesete. Dovada filiatiei fata de mama in acest caz se face in baza
certificatului medical de nastere eliberat de unitatea sanitara privata, de medicul care a asistat nasterea sau la
care s-a adresat mama dupa nastere, ori un medic privat care a asistat nasterea.
3.Speta.
Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul.Conform CF maternitatea
poate fi contestata numai in instanta de judecata de catre persoanele inscrise drept tata si drept mama in timp de
un an de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit

11

XII.Contractul privind plata pensiei de ntreinere.

1.Definii noiunea i enumerai caracterele juridice ale contractului.
Prin contractul de ntreinere una dintre pri nstrineaz un bunsau pltete o sum de bani (capital), iar
cealalt parte se oblig s-i asigure ntreinerea n natur (deregul, hran, mbrcminte, ngrijiri
medicale etc.)
Contractul privind plata pensiei de intretinere prezinta urmatoarele caractere juridice:
Este contract bilateral, adica se incheie intre 2 parti;
Subiecte ale contractului pot fi numai persoane fizice cu capacitate deplina de exercitiu;
Este un contract uniobligational- adica numai una dintre partisi anume debitorul intretinerii isi asuma
obligatia de intretinere;
Este un contract consensual- obligatia de a plati pensia apare in momentul incheierii contractului;
Titlul gratuit;
Este obligatorie forma scrisa si autentificata notarial.
2.Analizai coninutul contractului.
Continutul contractului consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei de intretinere.
Cuantumul pensiei de intretinere stabilite prin contract se determina de catre parti la incheierea contractului.
Partile reies din situatia materiala si familiala a debitorului intretinerii, cit si din necesitatile creditorului. La fel
pot fi luate in consideratie si alte circumstante, referitoare la o situatie sau alta.
In cazul minorilor, stabilirea pensiei de intrtinerem trebuie sa corespunda pevederilor CF referitoare la
aceasta.Pentru copii majori inapoti de munca, partile nu pot sa prevada un cuantum mai mic decit cel pe care
copilul major inapt de munca putea sa-l primeasca la incasarea pensiei de intretinere in baza hotaririi
judecatoresti.
3.Comparai contractul privind plata pensiei de ntreinere cu alte contracte similare:
a) Cu contractul de donaie sub form de prestaii periodice;
b) Cu contractul de rent gratuit viager;
c) Cu contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via.

12

XIII. Desfacerea cstoriei n instana de judecat.

1.Definii noiunea divorului i conceptele lui.
Prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei printro hotarire judecatoreasca, la cererea oricaruia
dintre soti, atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive temeinice, pentru cel care cere
desfacerea.Divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii unuia dintre soti ca fiind
incapabil- de catre tutorele acestuia.
Doctrina cuprinde mai multe conceptii juridice despre divort, avind la baza natura motivelor care au dus la
desfacerea casatoriei. Acestea sunt:
Conceptia divortului- sanctiune- autorii acestei conceptii sustin ca divortul se pronunta la cererea unuia
dintre soti ca o sanctiune pentru conduita culpabila necorespunzatoare vietii de familie a celuilalt sot.
Asadar, divortul apare ca o pedeapsa civila sau de dreptul familiei;
Conceptia divortului- remediu- are un caracter mai leberal aceasta conceptie si reflecta o adevarata
necesitate sociala, ceea ce inseamna ca el se produce pentru a dezlega o situatie imposibila de mentinut
si este o mare usurare atit pentru soti, cit si pentru copiii lor;
Conceptia mixta- aceasta conceptie distinge 2 variante: -divortul este o sanctiune si numai prin exceptie
poate fi un remediu; -divortul este intotdeauna un remediu, dar de cele mai multe ori el presupune culpa
unuia sau ambilor soti.
2.Analizai temeiurile i procedura desfacerii cstoriei n instana de judecat.
Desfacerea casatoriei in instanta judecatoreasca are loc in cazurile: Atunci cind sotii au copii minori comuni;
Unul dintre soti nu este de acord sa desfaca casatoria; Exista acordul ambilor soti pentru desfacerea casatoriei
insa unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei.
Actiunea de desfacere a casatoriei se intenteaza la instanta de judecata de la locul de trai al sotilor. Primind
cererea de desfacere a casatoriei, judecatorul ii cheama pe unul sau pe ambii soti la o convorbire,pentru a
clarifica caracterul relatiilor care sau creat intre ei si atitudinea acestora fata de desfacerea casatoriei.Desfacerea
casatoriei va avea loc daca se va constata:
Existenta unor motive temeinice;
Acestea au vatamat grav raporturile dintre soti;
Convietuirea sotilor si pastrarea familiei in continuare sunt imposibile;
Instanta de judecata depune staruinta pentru a cunoaste realitatea motivelor de divot, fara a se limita la ceea ce
se invoca in actiune. In practica judiciara au fost considerate motive temeinice de divort: -infidelitatea unuia
dintre soti sub forma adulterului; -atitudinea necorespunzatoare a unuia dintre soti, care se exprima in actele de
violenta si alte asemenea manifestari; -alcoolismul cronic al unuia dintre soti, care a dus la degradarea
personalitatii lui; -existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conuugale; -existenta
unei boli grave, incurabile, de care sufera unul dintre sati si necunoscuta de celalalt sot decit ulterior incheierii
casatoriei; -rele purtari de ordin moral, concretizate in fapte concrete de destramare a vietii de familie;
-interesele contradictorii ale sotilor de ordin intelectual, financiar si alte contradictii care fac imposibila
continuare vietii de familie.
Toate motivele sunt examinate de judecatorul care cheama la convorbire sotii, clarifica caracterul relatiilor ce
sau stabilit intre ei, atitudinea lor fata de desfacerea casatoriei si ia masuri in vederea impacarii sotilor.Daca din
circumstantele constatate rezulta ca este posibila mentinerea familiei si daca unul dintre soti nu-si da acordul la
divort, instanta judecatoreasca va amina examinarea cauzei, stabilind un termen de o luna pina la 6 luni.
Casatoria se desface,daca instanta stabileste ca viata comuna de mai departe a sotilor si mentinerea familiei au
devenit imposibile.
3.Speta.(inceputul din punctul 2) Instanta de judecata va solutiona problema privind locul de trai al copiilor
minori, reiesind sin interesul copiilor si posibilitatile fiecaruia dintre parinti de a le acorda conditiile necesare
pentru cresterea si educatia lor.

13

XIV. Obligaia de ntreinere dintre fotii soi.

1.Definii noiunea obligaiei de ntreinere.
Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace
necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de
copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala.
2.Analizai condiiile de apariie a dreptului de ntreinere ntre fotii soi.
Pentru ca sa se nasca obligatia de intretinere intre fostii soti este necesar ca unul dintre ei sa se afle in conditiile:
a) fosta soie n timpul graviditii;
b) fostul so, care necesit sprijin material, ocupat cu ngrijirea copilului comun timp de 3 ani dup naterea
acestuia;
c) fostul so, care necesit sprijin material, ocupat cu ngrijirea copilului comun invalid pn la vrsta de 18 ani
sau a copilului comun invalid de gradul I din copilrie;
d) fostul so, care necesit sprijin material, devenit inapt de munc n timpul cstoriei sau timp de un an dup
desfacerea acesteia;
e) fostul so care necesit sprijin material i a atins vrsta de pensionare, n termen de cel mult 5 ani din
momentul desfacerii cstoriei, dac soii au fost cstorii cel puin 15 ani.
O alta conditie este:sotul care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca sis a necesite sprijin material neavind
un venit propriu sufficient.
O alta conditie este: sotul obligat la plata intretinerii sa aiba mijloace suficiente pentru intretinerea sa si pentru
plata intretinerii atit fostului sot, cit si a altor membri ai familiei.
3.Speta.
Conform CF,dreptul de a pretinde ntreinere de la fostul so pe cale judectoreasc l are: fostul so, care
necesit sprijin material, devenit inapt de munc n timpul cstoriei sau timp de un an dup desfacerea acesteia.

14

XV. Raportul juridic familial.

1.Definii raportul juridic familial.
Raporturile juridice familiale sint relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea masura in care
statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru a-i indrepta in partea ce coincide dezvoltarii
societatii umane.
2.Analizai elementele raportului juridic familial.
Doar persoanele fizice sunt subiecti in dreptul familiei / in raporturile de drept al familei. O persoana ca subiect
de drept, poate avea mai multe calitati, in diverse raporturi juridice - o femeie poate fi si sotie, si mama, si fiica,
si bunica etc. Capacitatea juridica in dreptul familiei tine de capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
ale persoanei. Capacitatea de exercitiu nu apare odata cu nasterea, in dreptul familiei dreptul de a incheia o
casatorie, de a infaptui adoptia, de a stabili numele unui copil; dreptul de desface o casatorie. (Capacitate de
folosinta capacitate de exercitiu -?)Actele juridice se incheie personal de fiecare persoana.
Obiectul raportului juridic de drept al familiei - actiunile si bunurile (proprietatea comuna in devalmasie).
Continutul raportului juridic totalitatea de drepturi si obligatii care apar in cadrul unui raport juridic de drept
al familiei.
Faptul juridic imprejurarea care determina aparitia, modificarea sau incetarea unui raport juridic. Faptele
juridice pot fi actiuni (se petrec cu vointa individului) sau evenimente (se petrec fara implicarea factorului
uman). Actiunile pot fi licite si ilicite. Evenimentele absolute (omul nu le poate influenta) si relative (au loc cu
implicarea relativa a factorului uman)
Faptele juridice - care duc la nasterea raporturilor juridice, la modificarea lor, la incetarea lor, la impiedicarea
sau la restabilirea lor. Impedicarea sotul nu poate inainta cerere de chemare in judecata cu privire la
desfacerea casatoriei, fara acordul sotiei, in perioada in care sotia este insarcinata. Restabilire - parintii decazuti
din drepturi parintesti, isi schimba comportamentul si devin responsabili, iar statul le acorda din nou, dreptul de
a ingriji de copiii lor.
Clasificare: Dupa continut :- personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea
paternitatii,adoptiei, instituirea tutelei etc.); - raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce
le apatin in timpul casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati
sa o acorde unul altuia)
Dupa caracterul de aparare: A. drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea
altor persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali) ; B. drepturile absolute cu
unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra patrimoniului comun care este absolut in
cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de
proprietate); C. raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar intre soti
in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.)
Dupa temeiurile aparitiei: A .raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei; B .raporturi dintre
copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor; C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii
parinti si care apar in urma adoptiei, tutelei, curatelei. ; D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
3.Comparai criteriile de clasificare a raportului juridic familial cu raportul juridic civil. Expunei-v
propria opinie vis-a-vis de raporturile familiale personale Raporturile juridice familiale pot fi: - Dupa
continut: personale; patrimoniale. Dupa caraterul de aparare: drepturi relative care au un caracter absolut de
aparare contra incalcarilor din partea altor persoane; drepturi absolute cu unele semne ale raporturilor juridice
relative; raporturile relative care nu au un caracter de parare absolut;
S-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si copii. Cf.58 parintii au
drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei,
daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.
15

XVI. Noiunea i temeiurile ncetrii cstoriei.

1.Definii noiunea de ncetare a cstoriei.
Prin incetarea casatoriei intelegem incetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala in urma
survenirii anumitor fapte juridice.
2.Analizai temeiurile ncetrii cstoriei.
Temeiurile incetarii casatoriei sunt:
Decesul unuia dintre soti- in acest caz nu apare necesitatea savirsirii unor actiuni in vederea incetarii
casatorie. |Casatoria se considera incheiata din ziua decesului sotului sau din ziua cint hotarirea instantei
de judecata despre declararea persoanei ca fiind decedata a ramas definitiva, daca in hotarire nu este
indicata o alta data a mortii prezumate;
Declararea pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti- persoana este declarata decedata printr-o
hotarire a instantei de judecata daca timp de 3 ani la domicilul sau lipses stiri descpre locul unde se afla
sau 6 luni daca a disparut in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a
presupune ca a decedat in urma unui anumit accident.
Desfacerea casatoriei prin divot- divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii
unuia dintre soti ca fiind incapabil- de catre tutorele acestuia.
Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei:
1 judiciara- prin instanta de judec
2 administrativaprin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila
3.Speta.
principiul constitutional monogamiareprezinta faptul ca barbatul /femeia care este casatorita nu poate sa se
casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data poligamia este sanctionata prin desfacerea
ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o cerere la fel din partea Mariei Olaru , Pantea Olga putea sa se
adreseze cu o cerere privind declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului
insa doar dupa expirarea termenului de 3 ani.

16

XVII. Obligaia copiilor majori de a-i ntreine prinii.

1.Definii noiunea obligaiei de ntreinere.
Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace
necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de
copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala.
2.Determinai condiiile n care apare obligaia copiilor majori de a-i ntreine prinii
Copiii majori api de munc snt obligai s-i ntrein i s-i ngrijeasc prinii inapi de munc care necesit
sprijin material. Dac nu exist un contract privind ntreinerea prinilor inapi de munc care necesit sprijin
material, problema achitrii pensiei de ntreinere de ctre copiii majori se soluioneaz pe cale judectoreasc.
Cuantumul pensiei de ntreinere se stabilete de instana judectoreasc ntr-o sum bneasc fix pltit lunar,
inndu-se cont de starea material i familial a prinilor i a copiilor, de alte circumstane importante.
La stabilirea cuantumului pensiei, instana judectoreasc este n drept s in cont de toi copiii majori ai
printelui respectiv, indiferent de faptul dac aciunea a fost pornit fa de unul, civa sau toi copiii.
Copilul poate fi eliberat de obligaia de a-i ntreine prinii inapi de munc care necesit sprijin material dac
instana judectoreasc va stabili c acetia s-au eschivat de la ndeplinirea obligaiilor printeti fa de acest
copil.
Copiii ai cror prini snt deczui din drepturile printeti se scutesc de obligaia de ntreinere a acestora.
n circumstane excepionale (boal grav, mutilare sau alt viciu al printelui etc.), copiii majori pot fi obligai
de ctre instana judectoreasc s participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstane dac
lipsete un contract ntre pri sau dac copiii refuz s participe benevol la aceste cheltuieli.
Instana judectoreasc este n drept s elibereze copiii majori de participarea la cheltuielile suplimentare n
favoarea prinilor dac se va stabili c acetia s-au eschivat de la ndeplinirea obligaiilor printeti fa de
aceti copii, chiar i n cazul cnd copiii pltesc pensia de ntreinere.
3.Speta.
Parintii sunt in drept sa pretinda pensia de intretinere de la unul sau de la toti copiii majori apti de munca. Daca
parintii inainteaza actiunea catre unul dintre copiii majori, instant de judecata este in drept sa atraga la
examinarea cauzei si stabilirea cuantumului pensiei de intretinere pe toti copiii majori apti de munca sis a
incaseze intretinerea de la toti, tinind cont de situatia materiala si familial a partilor. In caz ca parintii nu doresc
ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copiii, instant judecatoreasca poate oblige de plata numai pe
unul dintre copii, dar la stabilirea cunatumului se va lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea in mod
benevol.

17

XVIII. Drepturile copiilor minori.

1.Numii cadrul legislativ internaional i naional n materie.
Conventia ONU privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, ratificata de RM prin hotarirea
Parlamentului nr 408-XII din 12.12.1990
Constitutia RM
Legea privind drepturile copilului nr 338-XIII din 15.12.1994
Codul Familiei
2.Analizai drepturile reglementate de legislaia n vigoare.
dreptul copilului de a fi educat in familie- anume abitatia si educatia in familie ii ofera garantia
dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si sociala a copilului ca el sa devina o personalitate.
Fiecare copil are dreptul sa locuiasca in familie, sa-si cunoasca parintii, sa beneficieze de grija lor, sa
coabiteze cu acestia.
Dreptul copilului de exprimarea opiniei- copilul are dreptul sa-si exprime opinia la solutionarea in
familie a problemelor care ii ating interesele si sa fie audiat in cursul dezbaterilor judiciare sau
administrative;
Dreptul de a primi intretinerea de la parintii sai, iar in cazul lipsei acestora- de la surorile, fratii majori
apti de munca sau de la bunei;
Dreptul de proprietate asupra veniturilor obtinute, al bunurilor primite in dar, mostenite sau dobindite
intr-un alt mod si asupra tuturor bunurilor procurate din mijloacele lui;
Dreptul copilului de posesie si folisinta a bunurilor parintilor;
Dreptul copilului la securitate sociala;
Etc.
3.Decidei asupra realizrii drepturilor patrimoniale ale copiilor minori n Republica Moldova, aplicnd
prevederile actelor normative ale altor norme de drept.

18

XIX. Obligaia prinilor de a-i ntreine copiii majori inapi de munc.

1.Definii noiunea obligaiei de ntreinere i numii caracterele ei.
Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace
necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de
copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala.
Caracterele:
Caracterul strict personal, care reiese din faptul ca exista o legatura strinsa a persoanei care beneficiaza
de pensia de intretinere, precum si a persoanei obligate sa o presteze cu insasi obligatia;
Obligatia este reciproca;
Are un caracter indelungat sau succesiv- din momentul nasterii obligatiei si pina la incetarea ei se scurge
un timp destul de indelungat;
Temeiurile nasterii obligatiei de intretinere sunt stabilite de lege, ceea ce inseamna ca es este o indatorire
ca es este o indatorire ce se impune pe tot timpul cit creditorul se afla in nevoie din cauza incapacitatii
de a munci, ceea ce fac partile sa no poata inlatura sau restringe anticipat prin acte juridice.
2.Analizai condiiile apariiei obligaiei de ntreinere a prinilor fa de copiii majori.
Prinii snt obligai s-i ntrein copiii majori inapi de munc care necesit sprijin material.
n caz de litigii privind achitarea pensiei de ntreinere, instana judectoreasc stabilete cuantumul acesteia
pentru copiii majori inapi de munc ntr-o sum bneasc fix pltit lunar, inndu-se cont de starea material
i familial, de alte circumstane importante.
Numai incapacitatea de munca a copilului major nu serveste temei pentru a incasa intretinerea de la parinti.
Trebuie sa fie indeplinite in mod cumulative ambele conditii: necesitatea sprijinului material care se datoreaza
incapacitatii de munca.
Se considera inapt de munca copilul major care sia pierdut capacitatea de munca, fiind incadrat in unul dintre
gradele de invaliditate stabilite de lege-I,II,III. La stabilirea gradelor de invaliditate se iau in vedere natura,
graviditatea, particularitatile si evolutia bolii, precum si influenta acesteia asupra capacitatii de munca,
posibilitatea de recuperare a acesteia.
3.Speta.
Faptul ca copilul major inapt de munca este casatorit si sotia sa lucreaza, avind olbigatia legala de a-l intretine ,
instant judecatoreasca va stabili cuantumul intretinerii de la parinti, tinind cont de aceste fapte.

XX.Noiunea cstoriei i natura ei juridic.

19

1.Definii cstoria, reieind din prevederile legale.

Casatoria este uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu
scopul de a intemeia o familie, fiind reglementata de dispozitiile imperative ale ei.
2.Determinai caracterele juridice ale cstoriei i natura ei juridic.
Caracterele juridice:
Casatoria este o uniune dintre un barbat si o femeie;
Este liber consimtita;
Este monogama, deoarece poate fi incheiata numai de persoane care nu sint intr-o alta casatorie la
momentul incheierii ei;
Se incheie in formele cerute de lege si are un caracter solemn;
Are un caracter personal, deoarece poate fi incheiata numai in prezenta sotilor care isi exprima liber
consimtamintul;
Are un caracter civil care se exprima prin faptul ca efecte juridice produce numai casatoria inregistrata la
OSC;
Casatoria se incheie pe viata;
Se intemeiaza pe deplina egelitate in drepturi dintre barbat si femeie;
Se incheie in scopul intemeierii unei familii.
Concepte cu privire la casatorie :
-

Casatoria este un contract, deoarece pentru incheierea ei, este necesar acordul de vointa al partilor.
Teoria institutionala conform careia casatoria este o institutie juridica , ce confera celor casatoriti un
statu reglementat de lege.
Casatoria are o natura mixta teoria contractual-institutionala conform careia (devenita dominanta in
perioada actuala) casatoria este foarte asemanatoare cu un contract, dar totodata si cu o institutie
juridica, natura careia se deosebeste de contract : in cazul contractului, fiecare parte urmareste un scop
diferit de al celeilalte, pe in cazul casatoriei, scopul este unic intemeierea familiei ; contractul poate fia
fectat de modalitati, pec and casatoria nu poate fi afectata de modalitati ; efectele contractului sunt
determinate de parti, iar efectele de casatorie sunt determinate de lege. In caz de neindeplinire a
obligatiei, contractul poate fi reziliat, rezolvit, pec and casatoria poate fi desfacuta doar in ordinea
stabilita de lege art.37 din C.F.

3.Exprimai-v opinia asupra teoriei contractuale a cstoriei, folosind argumentele doctrinare.

O autoare mentioneaza: acordul privind incheierea casatoriei dupa natura sa juridica nu se deosebeste de
contractul civil.In acea parte in care este reglementat de legislatie si da nastere la efecte juridice el este un
contract.In partea in care nu este reglementata de normele de drept , casatoria poate fi considerata de cei ce se
casatoresc ca juramint dat in fata lui Dumnezeu, obligatie morala sau o conventie patrimoniala.

XXI. Plata ntreinerii pentru copiii minori.

20

1.Numii data de la care se pltete pensia de ntreinere pentru copiii minori.

Intretinerea pentru copii minori se achita din momentul nasterii copilului si pina la atingerea majoratului de
catre acesta, adica pina la virsta de 18 ani.
2.Determinai cuantumul pensiei de ntreinere pentru copii minori i veniturile din care poate fi ncasat
aceasta.
Legislatia a stabilit incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori in trei forme:
Pe cote-parti din veniturile parintilor;
Intr-o suma baneasca fixa;
In cumularea acestor doua forme de plata
Incasarea pensiei de intretinere se face din salariu si din toate tipurile de venituri ale parintelui dupa ce acestea
au fost impozitate in ordinea stabilita de legislatia fiscala.
Pensia de ntreinere pentru copilul minor se ncaseaz din salariul i/sau din alte venituri ale prinilor n
mrime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii i 1/2 - pentru 3 i mai muli copii.
Cuantumul cotelor stabilite poate fi micorat sau majorat de instana judectoreasc, inndu-se cont de starea
material i familial a prinilor, de alte circumstane importante.
n cazul n care unii copii rmn cu un printe, iar alii - cu cellalt, pensia de ntreinere pltit n favoarea
printelui mai puin asigurat se stabilete ntr-o sum bneasc fix, determinat intr-o suma baneasca fixa.
3.Speta.

21

XXII. Metoda de reglementare a dreptului familiei.

1.Definii noiunea metodei de reglementare a dreptului familiei.
Metoda dreptului familiei contituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de reglementare a relatiilor
care formeaza obiectul dreptului familiei.
2.Analizai specificul metodei de reglementare n dreptul familiei.
Metoda de reglementare a dreptului familiei este una permisiv-imperativa
De vazut art.16 din CF
Normele permit un comportament, iar daca subiectul nu e de acord si nu se conformeaza prevederilor
intervine norma imperativa. Normele dispozitive stabilesc mai multe variante de comportament, dintre care
subiectul alege.Raporturile juridice de familie apar din astfel de fapte juridice cum este casatoria, rudenia,
adoptia, etc.
Raporturile juridice de familie au o durata indelungata.Raporturile de familie au un caracter strict personal (art.5
alin.2 CF).Raporturile de familie sunt gratuite.
Normele dreptului de familie norme de situatie cand membrii familiei sunt obligati sa se intretina reciproc,
atunci suma contributiilor e stabilita de instanta de judecata, pornind de la veniturile castigate, starea materiala
si alte circumstante care tin de plata intretinerii etc.; in cazul divortului dintre parinti, instanta de judecata si
autoritatea tutelara prin aviz stabileste in grija cui ramane copilul, daca exista loc de munca, loc de trai etc.
3.Comparai metoda de reglementare a dreptului familiei cu metoda de reglementare n dreptul civil.
Expunei-v asupra autonomiei dreptului familiei.
In doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au creat 2 opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.
La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil- raporturile
personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare care este mai mult
dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relatiile reglementate de alte
ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc argumente:
--- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat delimitarea
relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si de codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisiv-imperativ.
Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii familiei , cele patrimoniale fiind
derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul civil relatiile patrimokniale in dreptul familiei caracterizeaza
legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul
economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina principiile
fundamentale care stau la baza ei.

22

XXIII. Obligaia de ntreinere dintre soi.

1.Definii obligaia de ntreinere i numii caracterele ei.
Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace
necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de
copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala.
Caracterele:
Caracterul strict personal, care reiese din faptul ca exista o legatura strinsa a persoanei care beneficiaza
de pensia de intretinere, precum si a persoanei obligate sa o presteze cu insasi obligatia;
Obligatia este reciproca;
Are un caracter indelungat sau succesiv- din momentul nasterii obligatiei si pina la incetarea ei se scurge
un timp destul de indelungat;
Temeiurile nasterii obligatiei de intretinere sunt stabilite de lege, ceea ce inseamna ca es este o indatorire
ca es este o indatorire ce se impune pe tot timpul cit creditorul se afla in nevoie din cauza incapacitatii
de a munci, ceea ce fac partile sa no poata inlatura sau restringe anticipat prin acte juridice.
2.Analizai condiiile de apariie a dreptului la pensia de ntreinere i cuantumul ei.
Soii i datoreaz ntreinerea material reciproc.
Cererea sotului privind plata pensiei de intretinere poate fi satisfacuta daca :
Sotii sunt casatoriti legal;
Sotul care cere intretinerea este inapt de munca si necesita sprijin material sau este expres prevazut in
lege ca cel ce poate pretinde intretinerea;
Sotul care datoreaza intretinerea dispune de mijloace material suficiente pentru plata intretinerii celuilalt
sot.
n cazul refuzului de a acorda ntreinere i dac ntre soi nu exist un contract privind plata pensiei de
ntreinere, dreptul de a porni o aciune n instana judectoreasc privind ncasarea acesteia de la cellalt so l
au:
a) soul inapt de munc (care a atins vrsta de pensionare sau este invalid de gradul I, II sau III) i care necesit
sprijin material;
b) soia n timpul graviditii;
c) soul care ngrijete copilul comun timp de 3 ani dup naterea acestuia;
d) soul care ngrijete pn la vrsta de 18 ani un copil comun invalid sau care ngrijete un copil comun invalid
de gradul I din copilrie, dac acest so nu lucreaz i copilul necesit ngrijire.
Pensia de ntreinere se pltete persoanelor enumerate numai n cazul cnd acestea nu au un venit propriu
suficient, iar soul care datoreaz ntreinere are posibilitatea de a o plti.
3. Fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de munca inca in
perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo importanta , este important
doar momentul cand fostul sot a devenit invalid.

23

XXIV.Obiectul de reglementare al dreptul familiei.

1.Definii obiectul dreptului familiei.
Obiectul de reglementare al dreptului familiei il constituie raporturile personale nepatrimoniale si cele
patrimoniale care apar intre membrii familiei art.3 din Codul familiei al RM.
2.Analizai relaiile sociale reglementate de dreptul familiei.
Raporturile de casatorie- CF stabileste conditiile si modalitatea de incheiere, incetare si declarare a
nulitatii casatoriei, reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale nascute din
casatorie;
Raporturile care rezulta din rudenie- acestea sunt raporturile personale si patrimoniale care apar intre
parinti si copii in urma atestarii provenientei acestora, cit si a raporturilor dintre frati si surori, bunici si
nepoti si obligatia de intretinere dintre aceste persoane;
Raporturile ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor lipsiti de grija
parinteasca;
Modul de inregistrare a actelor de stare civila.
3.Comparai relaiile sociale reglementate de dreptul familiei cu relaiile sociale reglementate de dreptul
civil i decidei asupra autonomiei dreptului familiei.
Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de relatii care nu sunt
autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie ,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei
exista m multe probleme de inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea
prejudiciului material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste
relatii sociale prevazute in C civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de
dr familiei.

24

XXV. Noiunea i elementele contractului matrimonial.

1.Definii noiunea contractului matrimonial.

Contractul matrimonial este conventia incheiata intre soti sau viitori soti, in care se determina
drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor, in timpul casatoriei si/sau in caz de divort.
2.Analizai elementele contratului matrimonial.

Subiectele- persoanele care doresc sa se casatoreasca sau sotii. Cei ce doresc sa incheie
contractul matrimonial trebuie sa aiba capacitatea juridica ce presupune prezenta
capacitatii de folosinta si de exercitiu.
Obiectul- il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor, in mod prioritar ,
partea ce reglementeaza regimul juridic al bunurilor sotilor;
Continutul contractului- reprezinta prin sine alegerea si constatarea regimului juridic
matrimonial dintre soti sau viitorii soti
Conform art.29 contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobandite de fiecare dintre
soti, vor fi proprietate personala a sotului care le-a dobandit (regim de separatie de a bunurilor).
In contractul matrimonial pot fi incluse clauze cu caracter mixt, astfel incat unele bunuri sa constituie
proprietatea comuna in devalmasie, iar altele bunuri ale proprietatii personale.
Contractul matrimonial poate reglementa obligatia sotilor de intretinere reciproca
In Contractul matrimonial pot fi incluse clauze cu privire la ordinea de participare a fiecaruia dintre soti la
cheltuielile patrimoniale.
Pot fi incluse clauze privind ordinea de participare a sotilor la veniturile reciproce. Pot fi incluse si clauze
privind impartirea bunurilor in caz de divort. In contractul matrimonial pot fi incluse sanctiuni patrimoniale
pentru sotul culpabil de desfacerea casatoriei (violenta inf amilie, dependenta de alcool, infidelitate conjugala).
Alin.6 - Contractul matrimonial nu poate reglementa relatiile personale dintre soti ; nu pot fi incluse clauze care
sa reglementeze drepturile si obligatiile dintre parinti si copii ; nu pot fi incluse clauze care ar afecta capacitatea
juridica (de exercitiu) a sotilor ; nu pot fi incluse clauze care ar limita dreptul sotilor la adresarea in instanta de
judecata ; nu pot fi incluse clauze care ar limita dreptul sotului inapt de munca si care necesita sprijin material,
la intretinere ; nu pot fi incluse clauze care ar limita drepturile si interesele sotilor sau clauze care contravin
principiilor si naturii relatiilor familiale.
3.Speta. Subiectii Cm pot fi sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa
se casatoreasca acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir
si Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra casatoria nu
este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de importanta.Conditia contractuala ce tine de
drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este just includerea in CM a prevederilor
ar16 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar
includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.

25

XXVI. Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor.

1.Relatai despre persoanele asupra crora poate fi instituit tutela i curatela i scopul acesteia.
Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestia a virstei de
14 ani.
Curatela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 14 ani la 18 ani.
2.Analizai ordinea i organele competente pentru instituirea tutelei i curatelei.
Importanta pe care o acorda statul si societatea ocrotirii minorilor se reflecta prin faptul ca tutela si curatela
urmeaza sa fie instituita in termen de o luna de zile de la data primitii informatiei despre necesitatea instituirii.
Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratiei publice locale cu acordul persoanei
care pretinde a fi numit si acordul scris al autoritatii tutelare.
Acest din urma acord trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale copilului, conditiilor de
trai si calitatilor morale ale persoanei care doreste sa exercite tutela sau curatela asupra minorului.
3.Speta.
La numirea tutorelui (curatorului) se iau n considerare calitile morale i alte caliti personale, posibilitile
candidatului de a-i ndeplini obligaiile de tutore (curator), relaiile lui i ale membrilor familiei lui cu copilul.
Numirea tutorelui la copilul care a atins vrsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului.
Nu poate fi numit tutore (curator) persoana:
a) minor;
b) declarat incapabil sau cu capacitate de exerciiu limitat;
c) deczut din drepturile printeti;
d) declarat incapabil de a fi tutore (curator) din cauza strii de sntate;
e) care a fost adoptator, dar adopia a fost anulat din cauza exercitrii necorespunztoare a obligaiilor de
adoptator;
f) creia i s-a restrns exerciiul unor drepturi politice sau civile, fie n temeiul legii, fie prin hotrre
judectoreasc, precum i persoana cu rele purtri;
g) ale crei interese vin n conflict cu interesele persoanei puse sub tutel (curatel);
h) nlturat, prin act autentic sau prin testament, de ctre printele care exercita singur, pn la
momentul morii, ocrotirea printeasc;
i) care, exercitnd o tutel (curatel), a fost ndeprtat de la ea;
j) care sufer de alcoolism cronic sau de narcomanie;
k) care se afl n relaii de munc cu instituia n care este internat copilul asupra cruia se instituie tutela
(curatela);
l) care nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.
P-uca sa fie numit tutore este mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind
dlVasle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se
poate da tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile morale si
alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere interesele si dr legale ale
copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin
svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului

26

XXVII. Persoanele care au dreptul s cear declararea nulitii cstoriei.

1.Noiunea de cstorie nul.
Casatoria nula, intr-o acceptiune reprezinta o masura a raspunderii juridice familiale, in cazul in care ambii soti
sau unul dintre ei au actionat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legea.
In alta aceeptiune, casatoria nula reprezinta o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv, in
cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa lor, existenta impedimentului la incheierea casatoriei.
2.Analizai cercul persoanelor care pot nainta aciunea n anulare a cstoriei.
Dreptul de a cere declararea nulitii cstoriei l au urmtoarele persoane:
a) soul minor, prinii lui (tutorii), autoritatea tutelar sau procurorul, dac cstoria a fost ncheiat de o
persoan care nu a atins vrsta matrimonial i aceast vrst nu a fost redus n modul stabilit. Dup atingerea
de ctre soul minor a vrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulitii cstoriei i aparine numai lui;
b) soul ale crui drepturi au fost nclcate prin ncheierea cstoriei, precum i procurorul n cazurile viciului de
consimmnt;
c) soul care nu a tiut despre existena impedimentelor la cstorie, tutorele soului declarat incapabil, soul din
cstoria precedent nedesfcut, alte persoane ale cror drepturi i interese au fost lezate n urma cstoriei
ncheiate cu nclcarea prevederilor art.15, precum i autoritatea tutelar sau procurorul, n cazurile menionate
mai sus;
d) soul de bun-credin i procurorul, n cazul n care a fost ncheiat o cstorie fictiv.
Examinarea cererii privind declararea nulitii cstoriei ncheiate cu un minor care nu a atins vrsta
matrimonial sau cu o persoan declarat incapabil are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului
autoritii tutelare.
3.Speta. Nu se admite ncheierea cstoriei ntre:
a) persoane dintre care cel puin una este deja cstorit;
b) rude n linie dreapt pn la al IV-lea grad inclusiv, frai i surori, inclusiv cei care au un printe comun;
c) adoptator i adoptat;
d) adoptat i rud a adoptatorului n linie dreapt, pn la al II-lea grad inclusiv;
e) curator i persoan minor aflat sub curatela acestuia, n perioada curatelei;
f) persoane dintre care cel puin una a fost lipsit de capacitatea de exerciiu;
g) persoane condamnate la privaiune de libertate n perioada cnd ambele i ispesc pedeapsa;
h) persoane de acelai sex.

27

XXVIII. Stabilirea paternitii n instana de judecat.

1.Definii noiunea de paternitate.
Filiatia fata de tata reprezinta legatura juridica intre un copil si barbatul care e considerat, in conditiile legii,
tatal acestuia.Stabilirea paternitatii este actiunea in justitie care are ca scop determinarea legaturii de filiatie
dintre copilul nascut in afara casatoriei si tatal sau.
2.Determinai cercul persoanelor care pot nainta aciunea n instana de judecat i actele care se
anexeaz la cerere.
Cererea in vederea stabilirii paternitatii o pot depune:
Unul dintre parinti;
Tutorele. Curatorul copilului;
Copilul la atingerea majoratului
La cerere se anexeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica tatal copilului este completata cu
numele de familie al mamei, iar prenumele tatalui este inscris la indicarea mamei, sau aceasta rubrica a ramas
necompletata, ceea ce este o dovada ca filiatia a fost stabilita numai fata de mama.
3.Propunei argumentele care pot stabili paternitatea i faptul paternitii
Paternitatea copilului din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in
baza certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii
copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost incheiata inaintea
conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul tata a acordat benevol intretinere
copilului,mama si pretinsul tata au ewducat impreuna copilul ,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic
argument este ca sotul mamei copilului este tatal copilului.

28

XXIX.Noiunea de cstorie nul i cauzele de nulitate.

1.Relatai despre noiunea i felurile nulitii la cstorie.
Casatoria nula, intr-o acceptiune reprezinta o masura a raspunderii juridice familiale, in cazul in care ambii soti
sau unul dintre ei au actionat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legea.
In alta aceeptiune, casatoria nula reprezinta o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv, in
cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa lor, existenta impedimentului la incheierea casatoriei.
Felurile nulitatii:
Nulitate absoluta,care sanctioneaza casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor legii, fapt pentru care
se aduce atingerea intereselor generale ale societatii;
Nulitatea relativa, care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin vicierea consimtamintului
unuia dintre viitorii soti.
2.Analizai cauzele de nulitate a cstoriei.
Instana judectoreasc va declara nul cstoria dac aceasta:
a) a fost ncheiat cu nclcarea consimtamintului, fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical,
casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala; casatoria afost incheiata cu o
persoana care deja este casatorita.,apararea principiului monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in
acelasi timp numai intro singura casatorie.
b) a fost ncheiat cnd soii sau unul dintre ei nu a avut intenia de a crea o familie (cstorie fictiv).
a)persoanele casatorite sunt:
persoane dintre care cel puin una este deja cstorit;
rude n linie dreapt pn la al IV-lea grad inclusiv, frai i surori, inclusiv cei care au un printe comun;
adoptator i adoptat;
adoptat i rud a adoptatorului n linie dreapt, pn la al II-lea grad inclusiv;
curator i persoan minor aflat sub curatela acestuia, n perioada curatelei;
persoane dintre care cel puin una a fost lipsit de capacitatea de exerciiu;
persoane condamnate la privaiune de libertate n perioada cnd ambele i ispesc pedeapsa;
persoane de acelai sex.
Cstoria declarat nul se consider ca atare din momentul ncheierii ei.
Instana judectoreasc este obligat s transmit, n termen de 3 zile de la data cnd hotrrea privind declararea
nulitii cstoriei a rmas definitiv, o copie a acesteia oficiului de stare civil din raza teritorial a instanei
judectoreti.
3. In situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o persoana ce este condamnata pe
un termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat legislatia si in special principiul monogamiei. Instanta poate
decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2 casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt
foarte bune.

29

XXX.Datoriile soilor.
1.Relatai despre noiunea de datorie i categoriile ei.
Datoriile dintre soti sint determinate de regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei. Ele pot aparea din
cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la posesia de intretinere,obligatiile nascute din
raporturile de munca s.a
Conditiile si ordinea raspunderii sotilor pentru datoriile lor sint determinate de regimul juridic al bunurilor
sotilor si de felul obligatiei.
Datoriile sotilor pot fi:
personale- care au aparut pina la casatorie sau in timpul casatoriei, dar in legatura cu proprietatea
personala a unuia dintre soti si nu sint presupuse pentru a fi folosite in interesul celuilalt sot sau al
intregii familii.
Comune- ele au aparut in timpul casatoriei din aceeasi baza juridica.
2.Determinai care sunt temeiurile juridice ale apariiei datoriilor personale i ale datoriilor comune.
Personale- in legatura cu proprietatea......din definitie din punctul 1
Comune- acestea pot fi datoriile aparute dintr-o conventie incheiata de ambii soti in puterea careia sotii siau
asumat obligatiuni patrimoniale.
Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul casatoriei ,dar in legatura cu
proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii
familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu pot fi transmise ex datorii la
plata pensieide intretinere pu membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile
proprietate personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea
sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat obligatiuni
patrimoniale.NU are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti sau numai de unul din
ei.Comuna este si obligatia xare rezulta din cauzarea de daune in comun de soti si cea care rezulta din
dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul terteloor pers.P-u datoriile comune sotii raspund cu
bunurile care constituie proprietate comuna in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund
solidar cu bunurile care le apartin cu dr de proprietate personala.
3.Decidei care bunuri pot fi urmrite:
A)n cazul rspunderii prinilor pentru prejudiciul cauza de copilul lor minor, care a svrit o infraciune. .
conform legislatie civile parintii recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 14 ani , dac nu
demonstreaz lipsa vinoviei lor n supravegherea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18
ani ei rspund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente pentru
repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau n partea nereparat, de ctre prini
(adoptatori) sau curator dac nu demonstreaz c prejudiciul s-a produs nu din vina lor. In cazul executarii
silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, B)n cazul cnd un so a luat un mprumut s
fac reparaie n apartamentul care i aparine cu drept de proprietate personal, Fiecare so rspunde pentru
obligaiile proprii cu bunurile proprietate personal i cu cota-parte din proprietatea n devlmie, care
poate fi determinat de ctre instana judectoreasc la cererea creditorului C)n cazul cnd soii au ncheiat
un contract matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor
fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate comuna in
devalmasie.comf codulu de executare unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele personale)

30

31. Corelaia dreptului familiei cu alte ramuri de drept.

1.Relatai despre noiunea corelaiei ramurilor de drept. Dei fiecare ramur de
drept are un obiect propriu de reglementare, ramurile dreptului nu sunt izolate
unele de altele, ele aflndu-se ntr-o strns legtur. Aceast legtur este determinat
de existena unor
principii comune pentru toate ramurile dreptului, precum i de faptul c fiecare ramur
de drept include nu
numai raporturi specifice ramurii respective, ci i raporturi de alt gen, legate de cele
specifice.
Dat fiind faptul c relaiile sociale reglementate de legislaia familial sunt extrem de
complexe, n multe cazuri
ele au caracteristici sau trsturi proprii mai multor ramuri de drept. Astfel, normele
cuprinse n diferite ramuri
de drept se aplic separat sau concomitent cu normele de drept familial, potrivit cu
materia care o
reglementeaz, soluionndu-se n aa mod problema corelaiei ramurilor de drept.
Dreptul familiei prezint strnse legturi cu o serie de ramuri de drept, printre care
putem aminti: dreptul civil i
dreptul de procedur civil; dreptul administrativ; dreptul proteciei sociale i dreptul
muncii; dreptul penal i
dreptul de procedur penal etc. In cele ce urmeaz, vom puncta unele interferene ale
dreptului familiei i alte
ramuri de drept.
2.Analizai corelaia dreptului familiei cu dreptul civil.
Faptul c dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil, devenind o ramur de
sine stttoare relativ
recent (odat cu intrarea n vigoare a Codului cstoriei i familiei al Republicii Moldova,
ne permite s
afirmm c, ntre aceste dou ramuri de drept exist legturi reciproce, n sensul c
normele de dreptul familiei
se completeaz cu numeroase norme ale dreptului civil, pe de o parte, iar pe de alt
parte reglementrile codului
civil se completeaz cu unele dispoziii ale codului familiei. Astfel, n prima categorie
putem include:
- calitatea de persoan fizic a subiectelor de drept familial care se face prin nume,
domiciliu, stare civil.
- capacitatea de folosin a subiectelor de drept familial care reiese din prevederea
dreptului civil: "Capacitatea
de a avea drepturi i obligaii civile este recunoscut n mod egal tuturor cetenilor
Republicii Moldova...".
- capacitatea de exerciiu a subiectelor de drept familial - aptitudinea lor de a-i dobndi
prin aciunile proprii
orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial i de a-i asuma orice obligaie, adic
de ai realiza
capacitatea de folosin care i aparine. Toate contractele ncheiate de ctre soi,
inclusiv contractul matrimonial i contractul privind plata pensiei de ntreinere se
ntocmesc n conformitate cu normele codului civil.
31

Cu toate c dreptul civil i dreptul familiei au ca obiect de reglementare att raporturi

patrimoniale cit i ne
patrimoniale, relaiile familiale au unele momente specifice.
In primul rnd, dac raporturile de drept civil apar din fapte juridice obinuite (convenii),
atunci relaiile de
familie apar din fapte juridice speciale: de cstorie, de rudenie i adopie.
n al doilea rnd, n relaiile de familie prioritare sunt relaiile personale nepatrimoniale
(ncheierea i
desfacerea cstoriei, statutul de soi, drepturile i obligaiile prinilor pentru educarea
copiilor etc.) i apoi
cele patrimoniale (proprietatea comun i proprie a soilor, obligaia de ntreinere), pe
cnd n dreptul civil
situaia este alta -prevaleaz relaiile patrimoniale n baza dreptului de proprietate i a
relaiilor de marf - bani,
iar cele personale au un rol nesemnificativ.
n al treilea rnd, drepturile i obligaiile familiale sunt legate de titularii lor i nu pot fi
cedate
persoanelor tere. Drepturile i obligaiile civile, ns, pot fi transmise persoanelor tere
cu ntoarcere sau fr.
n dreptul civil predomin normele de reglementare dispozitive, pe cnd n dreptul familiei
majoritatea
normelor sunt cele imperative.

32.Efectele juridice ale nulitii cstoriei.

1.Definii noiunea de nulitate a cstoriei.
Casatoria nula, intr-o acceptiune reprezinta o masura a raspunderii juridice familiale, in cazul in care ambii soti
sau unul dintre ei au actionat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legea.
In alta aceeptiune, casatoria nula reprezinta o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv, in
cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa lor, existenta impedimentului la incheierea casatoriei.
2.Analizai efectele nulitii fa de soi i copii.
Declararea nulitatii casatoriei nu afecteaza drepturile copiilor nascuti din aceasta casatorie.
Constatind nulitatea casatoriei, instanta judecatoreasca trebuie, in lipsa acordului parintilor in privinta copiilor
minori, sa dispuna caruia dintre ei urmeaza sai fie incredintati copiii si cine trebuie sa plateasca intretinerea
pentru copii si in marime. Drepturile succesorale intre cipii si parinti ramin nestinse. In cazul ddeclararii
nulitatii casatoriei, fata de copiii nascuti sau conceputi in aceasta casatorie se aplica materia divortului.
3.Evaluai efectele nulitii n cazul cstoriei putative.

32

Casatoriea putativa este aceea care, desi nula, produce totusi unele efecte fata de sotul care a fost de buna
credinta la incheierea ei.
In scopul ocrotirii drepturilor si intereselor legale ale sotului de buna credinta, instanta judecatoreasca este in
drept:
sa-l oblige pe celalalt sot la plata pensiei de intretinere ;
la impartirea bunurilor dobindite in comun pina la declararea nulitatii casatoriei sa se apllice regula
conform careia aceste bunuri sunt proprietate ind evalmasie a sotilor;
sa recunoasca valabil, total sau partial contractul matrimonial, daca aceasta corescpunde intereselor
sotului de buna credinta;
sotul de buna credinta este in drept sa ciara, in modul stabilit de legislatia civila, repararea prejudiciului
moral si material cauzat.
Sotul de buna credinta, dupa declararea casatoriei nule, este in drept sasi pastreze numele de familie ales
la incheierea acesteia.

33.Condiiile de fond i lipsa impedimentelor la cstorie.

1.Definii noiunea de condiie i noiunea de impediment.
Impedimente- circumstanta de fapt sau de drept, prezenta carora impiedica incheierea casatoriei,
2.Analizai condiiile de fond pentru ncheierea cstoriei i impedimentele la ncheierea cstoriei.
Condiiile de fond la ncheierea cstoriei sunt acele condiii care trebuie s existe
pentru a se putea ncheia
cstoria. Lipsa lor determin imposibilitatea ncheierii cstoriei, de aceea ele se
nfieaz sub form
pozitiv.
Condiiile de fond sunt:
A) Diferena de sex;
B) Vrsta matrimonial;
C) Consimmntul la cstorie;
D) Comunicarea reciproc a strii sntii viitorilor soi.
33

Impedimente la cstorie
(1) Nu se admite ncheierea cstoriei ntre:
a) persoane dintre care cel puin una este deja cstorit;
b) rude n linie dreapt pn la al IV-lea grad inclusiv, frai i surori, inclusiv cei care au un printe comun;
c) adoptator i adoptat;
d) adoptat i rud a adoptatorului n linie dreapt, pn la al II-lea grad inclusiv;
e) curator i persoan minor aflat sub curatela acestuia, n perioada curatelei;
f) persoane dintre care cel puin una a fost lipsit de capacitatea de exerciiu;
g) persoane condamnate la privaiune de libertate n perioada cnd ambele i ispesc pedeapsa;
h) persoane de acelai sex.
(2) Orice persoan poate face opunere la cstorie, dac exist un impediment legal ori dac nu snt ndeplinite
alte cerine ale legii, expunndu-i n scris motivele i anexnd dovezile invocate. Organul de stare civil este
obligat s verifice opunerile i, dac acestea se confirm, s refuze ncheierea cstoriei.
3.

34.Noiunea i importana tutelei i curatelei.

1.Definii noiunea i caracterele instituiei de tutel i curatel.
Tutela si curatela minorilor ese una din formele de ocrotire a copiilor prin care se asigura educatia in familie,
apararea drepturilor si intereselor oresonale si patrimoniale cu ajutorul tutorilor sau curatorilor.
Tutela i curatela se instituie asupra copiilor rmai fr ocrotire printeasc n scopul
educaiei i instruirii
acestora, precum i al aprrii drepturilor i intereselor lor legitime.
Tutela se instituie asupra copiilor care nu au atins vrsta de 15 ani. La atingerea vrstei
de 15 ani, tutela se
transform n curatela, fr adoptarea de ctre autoritatea tutelar a unei hotrri
suplimentare.
34

Curatela se instituie asupra copiilor n vrst de la 15 la 18 ani.

Tutela i curatela se instituie de ctre autoritile administraiei publice locale, n termen
de cel mult o lun din
momentul primirii cererii respective, n baza avizului scris al autoritii tutelare.
2.Determinai cercul persoanelor care pot fi numite tutori (curatori) i cercul persoanelor asupra crora
poate fi instituit tutela sau curatela.
Drept tutori (curatori) pot fi numite numai persoane majore care dispun de capacitate
deplin de exerciiu.
La numirea tutorelui (curatorului) se iau n considerare calitile morale i alte caliti
personale, posibilitile
candidatului de a-i ndeplini obligaiile de tutore (curator), relaiile lui i ale membrilor
familiei lui cu copilul.
Numirea tutorelui la copilul care a atins vrsta de 10 ani se face numai cu acordul
copilului.
Nu pot fi numii tutori (curatori) persoanele:
a) deczute din drepturile printeti;
b) nlturate anterior de la ndeplinirea obligaiilor de tutore (curator) din culpa lor;
c) care au fost adoptatori, dar adopia a fost desfcut din culpa lor;
d) care, din cauza strii de sntate, nu pot ndeplini obligaiile de tutore (curator);
e) care sufer de alcoolism cronic sau de narcomanie;
f) care nu au domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.
Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de orctorirea parinteasca pina la implinirea
virstei de 14 ani.
Curatela- asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 14 la 18 ani.
3.

35. Momentul ncetrii cstoriei n cazul divorului. Efectele juridice ale desfacerii cstoriei.
1.Relatai despre momentul ncetrii cstoriei.
35

n cazul desfacerii cstoriei la oficiul de stare civil, aceasta nceteaz din ziua
nregistrrii divorului.
Desfacerea cstoriei i eliberarea certificatului de divor au loc dup expirarea
termenului de o lun din ziua
depunerii cererii de divor. La data stabilit, funcionarul oficiului stare civil, n prezena
ambilor sau a unuia
dintre soi, completeaz actul de divor i l elibireaz ambilor soi.
In cazul desfacerii cstoriei pe cale judectoreasc, cstoria nceteaz din ziua cnd
hotrrea instanei
judectoreti a rmas definitiv.
Soii nu au dreptul s ncheie o nou cstorie pn la obinerea certificatului de divor
de la oficiul de stare
civil, n a crui raz teritorial se afl domiciliul acestora.
Instana judectoreasc este obligat s transmit, n termen de 3 zile de la data cnd
hotrrea privind
desfacerea cstoriei a rmas definitiv, o copie a acesteia oficiului de stare civil din
raza ei teritorial.
Restabilirea cstoriei n cazul apariiei soului declarat decedat sau disprut.
n cazul apariiei soului declarat n modul stabilit de lege, decedat sau disprut, i
anulrii hotrrii
respective a instanei judectoreti, oficiul de stare civil poate restabili cstoria
respectiv, la cererea comun
a soilor, dac cellalt so nu a ncheiat o nou cstorie.
n cazul restabilirii cstoriei, se consider c aceasta nu a fost ntrerupt. Bunurile
dobndite n perioada de
absen a unuia dintre soi, aparin soului care le-a dobndit.
2. Analizai efectele juridice ale desfacerii cstoriei.
Desfacerea cstoriei produce efecte pentru viitor i nu pentru trecut. Prin efecte ale
desfacerii cstoriei
se neleg acele consecine pe care le produce divorul cu privire la relaiile personale i
patrimoniale att dintre
fotii soi, ct i dintre prini i copii.
Efectele divorului cu privire la relaiile personale dintre soi.Odat cu desfacerea
cstoriei nceteaz pentru viitor calitatea de so. Soii devin foti soi, independeni unul
fa de cellalt. Fiecare dintre soii divorai este n drept s se recstoreasc, dup cum
se pot recstori ntre
ei. Ca urmare a ncetrii calitii de so, nceteaz obligaia de sprijin moral, la fel nu mai
exist obligaia de
fidelitate, drepturile i obligaiile conjugale.
n cazul n care divorul are loc mai nainte de mplinirea vrstei de 18 ani de ctre unul
dintre soi, nu se pierde
capacitatea deplin de exerciiu, dobndit de ctre acel so, odat cu ncheierea
cstoriei.
Soul care i-a schimbat numele de familie la ncheierea cstoriei, lund numele de
familie al celuilalt so sau
un nume de familie dublu prin conexare, are dreptul s-i menin acest nume i dup
desfacerea cstoriei sau
36

s revin la numele de familie de pn la cstorie, indiferent de temeiurile desfacerii

acesteia. Decizia sa o va
comunica n ziua ntocmirii sau completrii actului de divor.
Efectele cstoriei cu privire la relaiile patrimoniale dintre soi. La desfacerea cstoriei,
soii pot prezenta
instanei judectoreti un acord privind mprirea bunurilor lor proprietate n devlmie
i plata pensiei de
ntreinere a copiilor i soului inapt de munc ce necesit sprijin material, indicnd
mrimea acesteia, precum i
privind determinarea printelui mpreun cu care vor locui copiii minori comuni (art.38,
alin.l, C.F.).
Totui, instana de judecat este datoare de a verifica nvoiala prezentat, cu privire la
mprirea proprietii n devlmie a soilor, pentru ca aceasta s nu ascund scopuri
ilicite: uurarea divorului; fraudarea drepturilor creditorilor etc.
nvoiala soilor poate avea ca obiect fie numai stabilirea ntinderii drepturilor fiecruia
dintre soi asupra
bunurilor comune, fie determinarea n natur a lucrurilor pe care urmeaz s le
primeasc fiecare. Soii pot
conveni s mpart fie toate bunurile comune, fie numai o parte din ele.
n cazul n care exist copii minori se pune problema ncredinrii acestora.

36.Principiile eseniale ale dreptului familiei.

1.Definii noiunea de principii ale dreptului.
Termenul "principiu" provine din limba latin "principium" ceia ce nseamn "nceput",
"element fundamental".
Orice principiu este, deci, un nceput n plan ideal, el poate fi de asemenea o surs, o
cauz a activitii. Prin
principii n drept nelegem acele idei catalizatoare, n conformitate cu care se
reglementeaz relaiile sociale i
care stau la baza activitii juridice.
Caracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial este faptul c el
guverneaz toate regulile de
drept familial.
2.Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.
Coninutul principiilor dreptului familial se afl nemijlocit n normele dreptului familial n
Constituie (art. 48),
dup cum pot fi deduse i din alte legi. n sistemul Prii generale a dreptului familiei,
instituia principiilor se
studiaz mpreun cu asemenea instituii ca obiectul, metoda, structura, istoria
dezvoltrii dreptului familiei,
izvoarele dreptului familiei formnd alturi de ele elementele de baz ale ramurii
dreptului familiei.
Sistemul principiilor dreptului familiei, dup cum rezult din izvoarele indicate, cuprinde
urmtoarele principii:
- ocrotirea familiei din partea statului;
- monogamia;
37

- cstoria liber consimit ntre brbat i femeie;

- egalitatea n drepturi a soilor n familie;
- sprijinul reciproc material i moral;
- fidelitatea conjugal;
- prioritatea educaiei copilului n familie;
- manifestarea grijii pentru ntreinerea, educaia i aprarea drepturilor i intereselor
membrilor minori i a
celor inapi de munc;
- soluionarea pe cale amiabil a tuturor problemelor vieii familiale;
- inadmisibilitatea amestecului deliberat n relaiile familiale, accesul liber la aprarea, pe
cale judectoreasc,
a drepturilor i intereselor legitime ale dreptului familiei, etc.
3. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa
se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va
disuta poate vor ajunge la un numitor comun.

37.Condiiile de fond pentru adopie.

1.Definii noiunea de condiie i noiunea de impediment.
Impedimente- circumstanta de fapt sau de drept, prezenta carora impiedica incheierea casatoriei,
2.Analizai condiiile necesare pentru ncheierea actului juridic al adopiei.
Adopia (nfierea) este actul juridic complex, n temeiul cruia se stabilesc raporturi
de rudenie ntre adoptat i descendenii si, pe de o parte, i adoptator i rudele
acestuia, pe de alt parte. Aceste
legturi de rudenie ce se stabilesc sunt asemntoare cu cele care exist n cazul
rudeniei fireti. Raporturile
dintre adoptator i adoptat sunt asemntoare acelora existente ntre prini i copii. Prin
adopie, copilul care
38

este lipsit de prini sau de o ngrijire corespunztoare este primit n familia

adoptatorului, unde urmeaz a fi
crescut ca i un copil firesc al adoptatorului.
Pot fi adoptai numai copii minori, cu excepia celor care au
obinut capacitatea deplin de exerciiu sub vrsta de 18 ani."
Adopia frailor i surorilor de ctre persoane diferite este interzis, cu excepia cazurilor
cnd aceast cerin
contravine intereselor copiilor sau cnd unul dintre frai (surori) nu poate fi adoptat din
motive de sntate.
Adopia unui copil care este cetean al Republicii Moldova de ctre ceteni strini sau
apatrizi se admite
numai n cazuri excepionale cnd nu exist posibilitatea ca acest copil s fie adoptat sau
pus sub tutel
(curatel):
a) de ctre rudele copilului, indiferent de cetenia lor;
b) de ctre alte persoane ceteni ai Republicii Moldova. Adopia, n aceste cazuri, se
face n conformitate cu
prevederile
generale i dac s-a dovedit c, timp de cel puin 6 luni din momentul lurii copilului la
eviden, acesta nu a
fost acceptat pentru adopie sau luat sub tutel (curatel):
a) de ctre rudele sale, indiferent de cetenia lor;
b) de ctre cetenii Republicii Moldova, cetenii strini sau apatrizii cu domiciliul n
Republica Moldova.
Prevederile indicate anterior nu se aplic dac:
a) soul adopt copilul celuilalt so;
b) copilul sufer de o boal grav care necesit un tratament special ce nu poate fi
acordat n Republica
Moldova.
3.

39

38.Condiiile de fond pentru adopie

1. Definii noiunea de condiie i noiunea de impediment la adopie.Pentru incuviintarea adoptiei este
necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume : Conditiile, adica acele
circumstante ce trebuie sa existe pentru incheerea actului juridic de adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari
de fapt dau de drept,existenta carora nu permite incheerea adoptiei.
2. Analizai condiiile de fond pentru ncheierea actului juridic al adopiei.
Pot fi adoptati copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex pina la virsta de 18 ani. O conditie de
fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii morale si
materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica si psihica(asigurarea
copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical) si de o dezvoltare
spirituala(dragoste,prietenie) o a doua conditie estew virsta adoptatorilor, minim 25 ani,avind capacitate de
exercitiu, virsta maxima a adoptatorului fiind 50 ani. O alta cerinta de fond este formata de aptitudinea de a
adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a
procedurii de incuviintare,putind fi adoptatori doar pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea
armonioasa a copilului. O alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel
putin 15 ani(exceptie 10 ani) Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la consimtamintul
celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu discernamint si care are
aptitudinea de a adopta. O alta conditie legata de consimtamint se refera la consimtamintul parintilor,care
trebuie exprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul
celui ce urmeaza a fi adoptat, consimtamintuyl dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 10 ani
3. Pentru aprecierea situaiei date trebuie de constatat dac mama copilului se eschiveaz nemotivat de la
ntreinerea i educaia copilului sau nu. Conform situaiei mama nu avea posibilitatea s ntrein copilul,
pentru care fapt i a plecat peste hotare. De aceea consider c nu este ntrunit situaia n care mama nu
locuiete cu copilul i se eschiveaz nemotivat de la ntreinerea i educaia copilului mai mult de 6 luni, mai
mult ca att c ea a manifestat intenia i dorina de a lua copilul.n aceast situaie consider c s-a nclcat
procedura pentru ncuviinarea adopiei, deoarece nu s-a prezentat acordul scris al prinilor la adopia copilului
(n cazul nostru al mamei) i din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopiei.
Articolul 290. Pregtirea pricinii pentru dezbateri judiciare Organul de tutel i curatel prezint n judecat
avizul cu urmtoarele anexe: f) acordul scris al prinilor la adopia copilului, cu excepia cazurilor prevzute
la art.125 din Codul familiei; Articolul 125. Adopia copilului fr acordul prinilor. Nu este necesar acordul
prinilor pentru adopia copilului dac acetia: a) snt deczui din drepturile printeti; b) snt declarai
incapabili; c) snt declarai disprui; d) nu snt cunoscui; e) nu locuiesc mpreun cu copilul i se eschiveaz
nemotivat de la ntreinerea i educaia acestuia mai mult de 6 luni.
Aprarea drepturilor i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritii tutelare n cazurile de deces
al prinilor, de decdere a lor din drepturile printeti, de abandon, de declarare a prinilor ca fiind incapabili,
de boal sau absen ndelungat, de eschivare de la educaia copiilor, de la aprarea drepturilor i intereselor lor
legitime, inclusiv n cazul refuzului prinilor de a-i lua copiii din instituiile educative, curative sau din alte
instituii n care se afl acetia, precum i n alte cazuri de lips a grijii printeti. Instana judectoreasc este n
drept s desfac adopia i n alte cazuri, dac aceasta o cer interesele adoptatului.
Hotrrea instanei judectoreti privind ncuviinarea adopiei poate fi pronunat numai atunci cnd copilul s-a
aflat n ngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puin de 6 luni.
n unele cazuri, adopia poate fi ncuviinat i fr stabilire acestui termen de ncercare, motivele menionnduse n hotrrea instanei judectoreti.

40

39.Proprietatea comun n devlmie a soilor

1. Definii noiunea de proprietatea comun n devlmie.
Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in timpul
casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul casatoriei si nu face parte din
categoria bunurilor personale
2. Analizai temeiurile apariiei dreptului de proprietate comun n devlmie a soilor.
temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in forma prevazuta de
lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de durata lui, nu serveste drept temei
pentru aparitia proprietatii in devalmasie. Temeiuri ce reies din temeiul genereal, adica incheierea casatoriei
sunt: apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce nu fac parte din categoria celor personale
3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in proprietate comuna in
devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o mare importanta o are interesul familiei in
acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile
prioritare a bunastarii intregii familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie
studiile,din acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care piritul ar fi
actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie declarata nula

Restabilirea in drepturile parintesti

1. decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti care din culpa grava
nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor parintesti
Sanctiunea data are o destinatie tripla

scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psihica si fizica a copilului si de a-I crea conditii
normale de viata

de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator

pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii.

2. conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca

au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi

daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului

daca copilul nu este adoptat

Restabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei decazute din aceste
drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. La depunerea cererii parintele trebiue sa anexeze
toate probele care dovedesc ca el si-a schimbat modul de viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa
educe copilul cu respectarea drepturilor lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a
educa copilul bazat pe un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a expune daca restabilirea parintilor in
drepturi coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a10 ani v-a fi audiat personal pentru a
afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi.
3.in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat si adoptia nu a fost
desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este in interesul copilului de a-l desparti de
adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii asiguira o copilarie fericita. Conform art.121 persoana care a
fost decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.

41

40. Reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate.

1.
cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au aceleasi drepturi si obligatii ca si
cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei.
2. modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de legislatia nationala. Indiferent de
faptul daca copilul este nascut din cet. Straini apatrizi ori este cet.RM . legea nationala guverneaza stabilirea si
contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de domiciliul copulului cet.RM. paternitatea poate fi stabilita
prin depunerea declaratiei comune tatalui impreuna cu mama copilului la OSC sa prin instanta de judecata.
Daca parintii copilului locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea
paternitatii ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare RM cu conditia ca macar unul dintre
parinti este cet.RM.
3. parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza din salariul sau din
alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru 2 copii. Cuantumul pensiei poate fi micsorat / majorat de
instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei trebuie
sa-si respecte obligatia de intretinere a copiilor.
Proprietatea personala a sotilor
1. proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea independent
de celalalt sot
2. categoriile proprietatii personale asotilor sunt:
---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei--- pentru determinarea unui bun
ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a fost dobantit bunul. Daca aceasta data
este anterioara datei la care a fost incheiata casatoria acest bun v-a avea calitate de bun personal important este
ca trebuie sa existe o dovata ca aceste bunuri au fost dobandite pana la incheierea casatoriei. Tot proprietate
personala a unuia dintre soti vor fi bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au
apartinut sau care i-a dobandit din realizarea unui bun personal.
---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in
timpul casatorieibunurile primite in dar sunt proprietate personala in cazurile cand au fost primite de unul
dintre soti in baza unui contract de donatie / in calitate de dar de la diferite institutii pentru merite diferite
--- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu exceptia bijuteriilor de pret si a altor
obiecte de lux- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de modul de dobandire si timpul
dobandirii lor.
3. conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei precum si cele
dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire sunt proprietate exclusiva a
sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate hotara restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o
sotii pentru reparatia capitala a imobilului adica 25 000 lei.

42

Contestarea paternitatii si a maternitatii

1. conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata doar pe cale
judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de catre persoanele care sunt mama/tatal
firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele copilului/tutorele parintelui
declarat incapabil.
2. contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe baza inregistrarii
nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in baza actelor de stare civila in
modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se prezuma absolute deci si filiatia fata de
mama este absoluta dar nu este exclus faptul ca prezumtia nu corespunde realitatii.
Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor nu este inscris
tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune problema fortei juridice a
prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea . prezumtia de paternitate nu are caracter
absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele
indicate sa fie tatal copilului poate fi : de natura fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura
sociala(imposibilitatea de coabitare a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in
strainnatate) ori morala( conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului). Pentru a rasturna prezumtia de
paternitate inst trebuie sa recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe stiintifice in
scopul aflarii adevarului.
3. conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300 de zile din
momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei copilului are ca tata pe sotul
(fostul sot) al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. O data ce a fost inscris ca tata a copilului nu poate fi
razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl
biologic al copilului.

43

Actele de stare civil i modul de nregistrare a acestora.

1. Definii actele de stare civil. sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si
evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se
caracterizeaza statutul de dr al acestora.
2. Determinai faptele juridice care urmeaz a fi nregistrate la organele de nregistrare a actelor de stare
civil i persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca
urmare a incheierii unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si raminerea
definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de divort,de stabilire sau contestarea a
paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta
de caz in caz de divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a
3.Din iunie 2000 cetenii RM soii Vicol lucrau n baza unui contract n Frana, venind acas numai n
concediu. n 2005 relaiile ntre ei s-au nrutit i ei au divorat n Frana, la locul de trai, n conformitate cu
legislaia francez. Peste un an soul Ion Vicol s-a ntors n ar i a vrut s se recstoreasc. La depunerea
declaraiei de cstorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat hotrrea instanei de judecat din Frana, tradus
n limba romn i legalizat n ordinea stabilit de lege. eful Oficiului de Stare Civil i-a propus s perfecteze
desfacerea cstoriei n conformitate cu legislaia RM.
Decidei asupra cerinelor efului OSC i argumentai rspunsul. Cererea de perfectare este neintemeiata deoare
ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca au fost
respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat hotarirea
si privind desfacerea casatoriei.

44

I.
Termenele de prescriptie in dreptul familiei 1
II.
Obligaia de ntreinere dintre ali membri ai familiei- 2
III.
Luarea copiilor fr decdere din drepturile printeti. 3
IV.
Noiunea i importana adopiei. 4
V.
Desfacerea cstoriei la organele de nregistrare a actelor de stare civil. 5
VI.
Modul de plat a pensiei de ntreinere n baza hotrrii instanei judectoreti. 6
VII. Rudenia i importana ei juridic. - 7
VIII. Restana la plata pensiei de ntreinere. 8
IX.
Noiunea i ordinea de creare a caselor de copii de tip familial. 9
X.
Izvoarele dreptului familiei. 10
XI.
Stabilirea filiaiei fa de mam i contestarea maternitii. 11
XII. Contractul privind plata pensiei de ntreinere. 12
XIII. Desfacerea cstoriei n instana de judecat. 13
XIV. Obligaia de ntreinere dintre fotii soi. 14
XV. Raportul juridic familial. - 15
XVI. Noiunea i temeiurile ncetrii cstoriei. - 16
XVII. Obligaia copiilor majori de a-i ntreine prinii. - 17
XVIII. Drepturile copiilor minori. -18
XIX. Obligaia prinilor de a-i ntreine copiii majori inapi de munc. 19
XX. Noiunea cstoriei i natura ei juridic. 20
XXI. Plata ntreinerii pentru copiii minori. -21
XXII. Metoda de reglementare a dreptului familiei.- 22
XXIII. Obligaia de ntreinere dintre soi. - 23
XXIV. Obiectul de reglementare al dreptul familiei. - 24
XXV. Noiunea i elementele contractului matrimonial. 25
XXVI. Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor. - 26
XXVII. Persoanele care au dreptul s cear declararea nulitii cstoriei. 27
XXVIII. Stabilirea paternitii n instana de judecat. 28
XXIX. Noiunea de cstorie nul i cauzele de nulitate. 29
XXX. Datoriile soilor. -30
XXXI. Corelaia dreptului familiei cu alte ramuri de drept. 31
XXXII. Efectele juridice ale nulitii cstoriei. 32
XXXIII. Condiiile de fond i lipsa impedimentelor la cstorie. 33
XXXIV. Noiunea i importana tutelei i curatelei. -34
XXXV. Momentul ncetrii cstoriei n cazul divorului. Efectele juridice ale desfacerii cstoriei.
XXXVI. Principiile eseniale ale dreptului familiei. - 36
XXXVII. Condiiile de fond pentru adopie.- 37
XXXVIII. Condiiile de fond pentru adopie- 38
XXXIX. Proprietatea comun n devlmie a soilor 39
XL. Restabilirea in drepturile parintesti 39
XLI. Reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate.-40
XLII. Proprietatea personala a sotilor 40
XLIII. Contestarea paternitatii si a maternitatii 41
XLIV. Actele de stare civil i modul de nregistrare a acestora. -42

45