MINISTERUL EDUCAIEI al REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA: Biologie i Pedologie
Departamentul: Biologie i Ecologie
Lucru individual
Tema: Rezervaia a biosferei Delta Dunrii

A efectuat:
Studenta ciclul II anul-I
Potloja Daniela
A verificat:
Dr.conf. univ.
Ciubuc Natalia

Rezervatia a biosferei Delta

Dunrii

Suprafata Deltei Dunarii se imparte in 3 tipuri de

zone: 20 arii strict protejate, ce insumeaza o
suprafata de 506 Km2, zone tampon cu o suprafata
de 2233 Km2 si zonele economice cu o suprafata
totala de 3060 Km2. Suprafetele cu vegetatie fixa
ocupa 43%, padurile (atat cele naturale cat si cele
plantate) ocupa aproximativ 4%, terenurile agricole
ocupa 11,5% iar suprafetele cu pajisti ocupa
aproximativ 6%. Lacurile din Delta Dunarii, in
prezent reduse la un numar de 479, datorita
amenajarilor din anii precedenti, ocupa un procent
de 7,8% din suprafata deltei.

Din suprafata totala a

rezervatiei, mai mult de
jumatate (312.440 ha) o
reprezinta ecosistemele
naturale acvatice si terestre
incluse in lista zonelor cu
valoare de patrimoniu zone
functionale cu regim
diferentiat universal
(Conventia Patrimoniului
Natural Universal UNESCO)
precum si cele destinate
reconstructiei ecologice,
zone care constituie
domeniul public de interes
national. Restul suprafetelor
includ zone indiguite pentru
piscicultura, agricultura si
silvicultura

 Dunarea ajunsa la
Patlageanca (la vest de
Tulcea) se bifurca in
doua brate, Bratul Chilia
la nord si Bratul Tulcea
la sud, brat care mai
apoi, la Ceatalul Ismail,
se desparte in Bratul
Sulina (directia vest-est)
si Bratul Sfantu
Gheorghe (directia NVSE). Lungimea bratelor
Dunarii: bratul Chilia
120 km, bratul Sfantu
Gheorghe 70 km si
bratul Sulina 64 km.

Valoarea patrimoniului natural al

Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii a
fost recunoscut prin includerea
acesteia n reeaua internaional a
rezervaiilor biosferei, n cadrul
programului.Omul i Biosfera (1990),
prin declararea ca zon umed de
importan internaional, n special
ca habitat al psrilor de ap i
includerea n Lista patrimoniului
natural mondial UNESCO
(decembrie 1991). Tot ca o
recunoatere a valorii universale a
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii,
dar i o apreciere a eficienei planului
de management aplicat pe acest
teritoriu a fost i obinerea, n anul
2000 i renoirea, n anul 2005 a
Diplomei Europene pentru Arii
Protejate decernat de Consiliul
Europei, precum i a dou Premii
EUROSITE, pentru proiectele de
reconstrucie ecologic a zonelor
Babina i Cernovca (1995) i pentru

n RBDDsunt 30 de tipuri
de ecosisteme, peste 5.000
specii de flor i faun, din
care 1.689 specii flor i
3.448 specii de faun.
Printre care cea mai mare
parte a populaie europene
de pelican comun
Pelecanus onocrotalus i
pelican cre Pelecanus
crispus, 60 % din populaia
mondial de cormoran mic
Phalacrocorax pygmeus i
50 % din populaia
mondial de gte cu gt
rou Branta ruficollis.

Pelecanus crispus
Phalacrocorax pygmeus

Dintre populaiile de psri cu

importan internaional
prezente pe teritoriul RBDD
mai putem meniona speciile
de:

Ardea purpurea

Circus aeruginosus

Egratta alba

Egratta garzetta

Ardeolla ralloides

Plegadis falcinellus

Haliaeetus albicillia

Nycticorax
nycticorax)

Plegadis falcinellus

Platalea leucorodia

Pentru administarea patrimoniului

natural din domeniul public de interes
naional al
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii,
precum i pentru refacerea i protecia
unitilor fizicogeografice de pe teritoriul
RBDD, n anul 1990 a fost nfiinat
Administraia Biosferei Delta Dunrii
Tulcea (ARBDD). Obiectivele principale
urmrite de ARBDD n gestionarea
ecologic a teritoriului rezervaiei sunt:

 Conservarea i protecia patrimoniului

natural existent;
Promovarea utilizrii durabile a resurselor
generate de ecosistemele naturale ale
rezervaiei;
Reconstrucia ecologic a zonelor
degradate de impactul activitilor umane.
Rezervaia cuprinde patru zone
funcionale:
Zone cu regim de protecie integral (18
zone cu suprafa total de 50.600 ha), care
sunt
eantioane neperturbate, reprezentative
pentru ecosistemele naturale, terestre i

 Zone tampon (13 zone cu suprafa total

de 223.300 ha) care au funcia de limitare a
impactului activitilor umane asupra zonelor
cu regim de protecie integral;
Zone economice (cu suprafaa total de
306.100 ha) n care se desfoar activiti de
valorificare a resurselor naturale regenerabile
n limitele de suport ale ecosistemelor
naturale;
Zone de reconstrucie ecologic n care se
desfoar activiti de refacere a echilibrului
ecologic, de renaturare a zonelor afectate.

 Flora din Delta Dunarii poate fi descoperita pe trei niveluri:

4 specii endemice si o subspecie: Centaurea pontica,
Centaurea jankae, Ornithogallum amphibolum,
Ornithogallum oreoides, Elymus pycnanthus deltaicus.
14 specii periclitate sau vulnerabile: Centaurea pontica,
Centaurea jankaAstragalus dolicophyllus, Astragalus
versicarius pseudoglaucus, Anacamptis pyramidalis, Orchis
coriophora fragrans, Platanthera bifolia, Cephalanthera
longifolia, Dactylorhiza incarnata, Trachomitum venetum,
Artemisia tscernieviana, Centaurium spicatum, Convolvulus
persicus, Stachys maritima.
4 specii protejate de plante: Marsilea quadrifolia, e, Salvinia
natans, Aldrovanda vesiculosa, Trapa natans.

 Delta adaposteste si specii rare de plante, care

nu se gasesc in alte locuri din tara:
Subacvatice si plutitoare dintre care: nufarul
alb (Nymphaea alba), nufarul gabled (Nuphar
luteum), ciulin de apa (Trapa natans), limba
apei (Potamogeton natans), rizac (Stratiotes
aloides), iarba broastei (Hydrocharis morsusranae)

Trapa natans

Nymphaea
alba

 Riverane si de plaur format de regula din stuf

(genul Phragmites) 90% si papura (genul
Typha), alaturi de feriga de apa (Nephrodium
thelypteris), izma de apa (mentha aquatica),
cucuta de apa (Cicuta virosa), macris (Rumex
hidrolapatum), volbura (Convolvulus
arvensis).

 Otratelul de balta (Ulticularia Vulgaris) este una din cele doua

specii de plante carnivore din Delta Dunarii. Aceasta planta nu este
fixata de fundul apei, pluteste si doar floarea galbena se ridica
deasupra luciului. Tulpina scufundata este deosebit de ramificata si
poarta un numar mare de capcane de forma unui saculet mic, plin
cu aer, prevazut cu un capac. Daca un animal mic, insecta in
special, se afla in apropierea capacului, capacul se deschide brusc,
aerul iese din sac si apa care intra absoarbe si prada. Capacul se
inchide rapid si victima va muri de foame dupa cel mult trei zile,
apoi este digerata de planta. Cu ajutorul capcanelor sale otratelul
de balta poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi,
fiecare insecta fiind digerata in cca 20 de minute. Saculetii au insa
si un alt rol. Dupa ce planta si-a format fructul, capacelele
capcanelor intepenesc lasand apa sa patrunda in interior. Planta
devine mai grea, se scufunda si astfel semintele vor ajunge la
fundul apei unde vor putea sa reziste in cursul iernii.

 Aldrovada cea de-a doua planta carnivora,

are frunzele asezate doua cate doua, ca
paginile unei carti. Marginile frunzelor sunt
prevazute cu spini, astfel ca atunci cand o
insecta atinge perii sensibili de la suprafata
frunzei, acestea se inchid si prind victima ca
intr-o cusca. Aceste specii de plante si-au
dezvoltat capcane pentru ca ele traiesc in
ape unde exista perioade cand concentratia
de azot si fosfor este prea mica, astfel ca
ele isi procura aceste elemente vitale din
corpul prazilor pe care le prind

Stiati ca...
Delta Dunarii este cea mai mare
rezervatie de tinuturi umede
(teritoriu mlastinos) din Europa,
acoperind o suprafata de 2.681 km
patrati, cuprinzand una dintre cele
mai mari intinderi de stufaris din
lume.

Fauna piscicol din RBDD are o varietate

remarcabil,
cuprinznd 86 de specii incluse n 22 de familii.
Majoritatea acestora sunt specii de ap dulce, dar
sunt reprezentate si specii marine precum i specii
eurihaline care triesc n Marea Neagr i ptrund
n Delta i n Dunre n timpul sezonului de
Reproducere Aproximativ o treime dintre specii au
fost i sunt valorificateeconomic prin pescuitul
comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni
(specie prohibit pentru o perioada de 10 ani,
ncepnd cu2006) i scrumbia de Dunre (Alosa
pontica).

 Amfibienii sunt reprezentai de 10

specii de broate: broasca de
lac mare (Rana ridibunda), buhaiul de
balt (Bombina bombina),
brotacelul (Hyla arborea), broasca de
pmnt bruna (Pelobates fuscus),
broasca rioas brun (Bufo bufo),
broasca rioas verde (Bufo viridis),

Bombina Bombina

Pelobates Fuscus

Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii

incluznd specii de importan conservativ
european cum sunt vidra (Lutra lutra) i
nurca european (Lutreola lutreola).
Bizamul (Ondatra zibethicus) i mistreul (Sus
scrofa) ce au importana economic pentru
blana i respectiv, pentru vnatoare.
Ali prdtori sunt reprezentai de hermina
(Mustela erminea), cinele enot (Nyctereutes
procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) i
pisica salbatic (Felis silvestris).

Bizam
Mustela erminea

 Se poate spune c prin diversitatea

impresionant a habitatelor i a
formelor de via pe care le
gzduiete ntr-un spaiu relativ
restrns, Delta Dunrii constituie un
adevrat muzeu al biodiversitii, o
banc de gene natural de valoare
inestimabil pentru patrimoniul
natural universal.

Mulumesc!!!