Curs Agent de Curatenie

AGENT DE CURENIE
Cod nomenclator 5149.1.2

- Suport curs -
Durata (in ore de pregatire) Total 360 ore

Pregatire teoretica 120 de ore
Pregatire practica 240 de ore
Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

cod 5149.1.2
Structura cursului de calificare prezint 16
module, care
urmeaz a fi tratate individual, dup cum urmeaz:
Modu
l
Denumire
Pagina
Comunicarea la locul de munc
Munca n echip
Aplicarea normelor de PM i PSI
11
Aplicarea normelor igienico-sanitare
16
Planificarea activitii proprii
19
6
7
8
Utilizarea sculelor i utilajelor cu acionare 20

manual
Utilizarea utilajelor cu acionare electro- 24
mecanic
Utilizarea utilajelor acionate prin motoare cu
28
ardere intern
ntreinerea echipamentelor de lucru
10
Pregtirea operaiei de curare
32
11
Salubrizarea vagoanelor de cale ferat
37
12
Salubrizarea mijloacelor de transport rutiere
40
13
Curarea incintelor
42
14
Curarea interioar a aeronavelor
49
30
Pag. 2 / 51

cod 5149.1.2
I. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

1. Transmiterea i primirea informaiilor privitoare la
activitatea profesional
1.1. Comunicarea este realizat cu persoaneleautorizate, cu
respectarea raporturilor ierarhice i funcionale.
Referindu-ne la definirea comunicarii, aminteam ca suntem
pui in faa a dou direcii de aciune teoretico-metodologic aparent
contradictorii. Prima ne aduce n atenie multitudinea studiilor care
includ comunicarea i aparenta simplitate i claritate a domeniului
studiat; n aceast perspectiv se nscriu cele mai multe dintre
definiiile actuale asupra comunicrii i unele dintre modelele care o
privesc pe aceasta. O astfel de perspectiv reprezint o rezultanta a
faptului c procesul comunicrii a fcut obiectul unor studii numeroase,
dar mai degrab ca necesitate a explicitrii unor tere domenii.
Cea de-a doua direcie privete numeroasele studii destinate
comunicrii ntr-o viziune aditiv (pe cnd prima oferea un cadru de
lucru structurativ, pstrnd n interiorul definiiilor doar elemente
comune), n sensul cumulrii tuturor deschiderilor operate de ctre
acestea. O astfel de perspectiv se regsete mai greu n interiorul
paginilor destinate comunicrii, fiind nemanifest, perceput mai
degrab ca o necesitate interioar dect ca un fenomen concret.
n fapt, ceea ce deosebim ca o contradicie la aceste dou direcii
reprezint doar intersectarea a dou planuri: primul, cel instrumental,
ofer un cadru structurat i coerent al utilizrii comunicrii; cel de-al
doilea, cel de investigaie i analiz, aduce n atenie dinamica
procesului de comunicare ca atare. n ceea ce ne privete, considerm
aceast
intersecie
planurilor
drept
un
element
de
complementaritate tocmai innd cont de adresabilitatea lor diferit;

iat perspectiva din care vom examina n continuare matricea, n care
vom integra cteva dintre modurile de definire a comunicrii.
Pag. 3 / 51

cod 5149.1.2
n multe dintre definiiile date comunicrii se prefer primul plan, cel

instrumental, rezultatul
fiind
o definiie
direct
i focalizat
comunicrii; spre exemplu, "comunicarea este un proces n care

oamenii i mprtesc informaii, idei i sentimente" (Hybels Weaver),
"comunicarea este procesul prin care o parte (numit emitor)
transmite informaii (un mesaj) unei alte prii (numit receptor) "
(Baron)
Definiii ale comunicrii au fost date i de ali specialiti n domeniu:
"Comunicarea reprezint interaciunea social prin sistemul de

simboluri i mesaje" (George Gerbner);
"Comunicarea i focalizeaz interesul central pe acele situaii

comportamentale n care o surs transmite un mesaj unui
receptor, cu intenia manifest de a-i influena comportamentele
ulterioare" (Gerald R. Miller) "
"Comunicarea reprezint un proces de via esenial, prin care

animalele i oamenii genereaz sisteme, obin, transform i
folosesc informaia pentru a-si duce la bun sfrit activitile sau
viaa" (Brent D. Ruben);
Comunicareaconstan
atribuirea
unui
sens
semnelor
perceperea nelesului" (Gary Cronkhite)

Aadar, dificultatea definirii comunicrii este dat i de diversitatea
unghiurilor de vedere sub care aceasta poate fi privit.
Comunicarea un proces de emitere a unui mesaj si de transmitere
a acestuia intr-o maniera codificata, cu ajutorul unui canal catre un
destinatar in vederea receptarii.
1.2. Schimbul de informaii se efectueaz ntr-un limbaj specializat,
la obiect, clar, corect i concis.
Conditiile minime fundamentale de realizare a comunicarii sunt:
-
compatibilitatea codurilor;
existenta mesajului.
Pag. 4 / 51

cod 5149.1.2
Codurile pot lua forma limbajului natural nonverbal, simbolurilor

concrete (lumini sau steaguri) sau simboluri abstracte.
In comunicarea sociala cele mai frecvente sunt codurile verbale.
Componentele nonverbale exprima imposibilitatea de a verbaliza
sau a solicita informatie, prin care se accentueaza un anumit mod de
intelegere sau de transmitere a mesajului.
1.3 Comunicarea se realizeaz ntr-o manier politicoas, direct,
cu evitarea conflictelor.
Cele trei aspecte semnificative ale comunicrii verbale sau in scris
sunt:
IDEEA ceea ce trebuie transmis receptorului;
EMITATOR
RECEPTOR
participanii
la
comunicare;
CUVANT INTELEGERE utilizarea unui limbaj

inteligibil de ambii participani la comunicare.
1.4. Transmiterea i primirea de informaii se realizeaz prin

utilizarea unor metode specifice corelate cu tipul comunicrii
Ca orice proces, procesul de comunicare cuprinde urmtoarele
elemente:
Emitatorul
iniiatorul
elaboreaz mesajul.
comunicrii,
cel
care
Acesta selecteaz mijlocul de
comunicare si limbajul, astfel incat receptorul sa-i

inteleaga mesajul pe care dorete sa-l comunice;
Mesajul forma fizica in care emitatorul codifica

informaia (ordin, idee, informaie);
Mijlocul
de
comunicare
sau
canalul
de
comunicare este circuitul parcurs de mesaj dinspre

emitator spre receptor.
Poate fi formal urmeaz
structura ierarhica a ntreprinderii sau informal, in

cadrul legturilor sociale;
Limbajul
de
comunicare
modalitatea
de
exprimare a mesajului. Poate fi verbal (cu cuvinte),

Pag. 5 / 51

cod 5149.1.2
non
verbal (fara cuvinte) sau paraverbal (prin
folosirea tonalitii, accenturii, ritmului de vorbire);
Receptorul persoana care primete mesajul;
Contextul
influeneaz
deosebit
conotaia
de
important
cuvintelor
sau
deoarece
gesturilor
exprimate.
2. Participarea la discuii pe teme profesionale
2.1 Dialogurile sunt purtate n cadrul colectivelor de lucru, cu
respectarea opiniilor i drepturilor tuturor participanilor la discuie.
2.2. Punctele de vedere proprii sunt comunicate deschis pentru
clarificarea problemelor aprute.
2.3. Opiniile sunt susinute cu argumente clare, cu referire direct la
subiectul abordat.
2.4. Divergenele aprute sunt comunicate deschis efului direct
pentru rezolvarea cu promptitudine a acestora n scopul desfurrii
fluente a activit.
Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie
nsuite in urma acestui modul sunt urmtoarele:
capacitatea de exprimare i susinere a opiniilor n cadrul unor

discuii profesionale, cu evitarea conflictelor, n spiritul rezolvrii
prompte a problemelor;
capacitatea de meninere a relaiilor cu persoane diverse
implicate n procesul de munc, pentru ndeplinirea operativ a
sarcinilor de serviciu;
capacitatea de utilizare a limbajului de specialitate n cadrul
discuiilor pe teme profesionale;
capacitatea de exprimare clar, corect, concis i la obiect a
punctelor de vedere personale;
modul de adresare i maniera de aplicare a normelor de
comportament civilizat n societate.
Pag. 6 / 51

cod 5149.1.2
II. MUNCA N ECHIP

1. Identific rolul n cadrul echipei
1.1. Rolul n cadrul echipei este identificat corect, n conformitate
cu tipul lucrrii de executat.
Agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport isi
desfasoara activitatea in formaii de lucru, constituite pe baza
normativelor elaborate de fiecare minister. Formaiile de lucru pot fi
specializate pe tipuri de lucrri, specializate pe tipuri de utilaje sau de
tip complex.
1.2. Atribuiile individuale sunt identificate de ctre fiecare membru
al echipei n funcie de sarcinile de realizat
Pentru anumite lucrri care necesita un numr mai mic de
muncitori dect cel al unei formaii de lucru, se constituie, dup caz,
echipe a cror activitate este coordonata de unul dintre muncitori.
1.3. Sarcinile comunicate sunt clarificate cu promptitudine n scopul
evitrii unor eventuale nenelegeri
Seful de echipa are rolul de a organiza si conduce
activitatea de reparatii ncredinata, de a utiliza cu maximum de
eficienta economica resursele materiale si umane, de a munci si de a
mobiliza colectivul de muncitori din echipa pentru ndeplinirea
exemplara a sarcinilor. In acest scop, seful de echipa are o serie de
atribuii si rspunderi apropiate de cele ale unui maistru, bineneles
intre anumite limite de competenta.
Principalele atribuii si rspunderi ale muncitorului care
este sef de echipa sunt urmtoarele:
organizarea locului de munca si pregtirea condiiilor de lucru;
repartizarea lucrrilor pe fiecare executant;
supravegherea executrii operaiilor pe ntreg timpul

desfasurarii lucrrilor;
ncadrarea in normele unui consum optim de materii prime,
materiale, energie si combustibili stabilite pentru fiecare
lucrare;
recuperarea si valorificarea deeurilor;
urmrirea ndeplinirii sarcinilor de munca de ctre fiecare

muncitor din echipa si pe ntreaga echipa si raportarea
operativa ctre structurile superioare a stadiului realizrii
programului de reparatii ntreinere;
Pag. 7 / 51

cod 5149.1.2
1.4.
executarea unor operaii complexe, lucrri de montaj,

ntreinere, reparatii, reglaje si manevre ale utilajelor;
urmrirea aparaturii de msura si control, precum si a altor
operaii care necesita nalta calificare si experiena,
asigurndu-se prin aceasta folosirea ntregii capacitai de
munca a echipei pe care o conduce;
urmrirea respectrii riguroase de ctre executani a
tehnologiilor de reparatii si a instruciunilor privind
exploatarea si ntreinerea mijloacelor si uneltelor de
producie;
instruirea muncitorilor din echipa asupra modului de realizare
a lucrrilor, executarea directa a unor operaii sau manevre
cu grad de dificultate ridicat, pana la nsuirea acestora de
ctre muncitorii din subordine;
controlul permanent al calitii lucrrilor executate de
muncitorii echipei, pentru a asigura parametrii calitativi
prevzui in documentaiile tehnice si in scopul prevenirii
abaterilor de la prescripiile acestora;
oprirea executrii lucrrilor in cazul unor abateri grave de la
normele de calitate, informnd despre aceasta structurile
superioare;
asigurarea folosirii complete a zilei de munca de ctre toi
muncitorii echipei;
adoptarea de masuri pentru eliminarea cauzelor care
determina nerealizarea normelor de munca;
asigurarea desfasurarii activitii de curatenie in deplina
securitate si realizarea integrala a masurilor de protecie a
muncii;
interzicerea participrii la lucru a muncitorilor in stare de
ebrietate, oboseala, sau fara echipament corespunztor,
acordarea primului ajutor in caz de accident, anunarea
imediata a organelor ierarhice superioare;
nlturarea cauzelor generatoare de pericol pentru securitatea
muncii;
sesizarea cauzelor care duc la poluarea mediului nconjurtor
si prevenirea acestora.
Termenele de realizare a sarcinilor individuale sunt identificate
n timp util
Pag. 8 / 51

cod 5149.1.2
2. Implicarea n realizarea sarcinilor echipei

2.1 Sarcinile individuale sunt ndeplinite conform cu cele stabilite
prin intermediul surselor autorizate.
Identificarea cerinelor sarcinii:
a. Se obin instruciunile legate de proceduri, se
neleg de ctre executant, si daca este cazul
se clarifica cu organul competent;
b. Se obin specificaiile relevante pentru
rezultatele sarcinii, se neleg, si daca este
cazul se clarifica cu organul competent;
c. Se identifica obiectivele de realizat;
d. Se identifica cerinele sarcinii de exemplu
necesarul de timp sau norma calitii.
2.2. Lucrul n echip se realizeaz respectnd raporturile ierarhice
i funcionale.
Planificarea etapelor necesare pentru ndeplinirea sarcinii:
a. Se neleg si se clarifica etapele necesare
pentru
ndeplinirea sarcinii, pe baza
instruciunilor si specificaiilor existente;
b. Se identifica si se planifica succesiunea
activitilor care trebuie ndeplinite, conform
cerinelor;
c. Se verifica etapele si rezultatele planificate
pentru a se asigura ca acestea sunt in
conformitate cu instruciunile si specificaiile
relevante.
2.3. Obiectivul echipei este ndeplinit printr-o manier de lucru
unanim acceptat.
Revizuirea planului, daca este cazul:
a. Se identifica si se compara rezultatele cu
obiectivele planificate, instruciunile privind
specificaiile si cerinele sarcinii;
b. Se revizuiete, si dup caz se corecteaz
planificarea pentru realizarea obiectivelor
propuse.
Planificarea sarcinilor, indiferent de importanta acestora, este
cruciala, ntruct numai printr-o buna organizare se pot atinge
parametrii optimi de desfurare ai activitii.
2.4. Eventualele necorelri ale activitii proprii cu activitatea
celorlali membrii ai echipei sunt soluionate n timp util.
Pag. 9 / 51

cod 5149.1.2
In cadrul acestui modul au fost identificate urmtoarele

obiective ale agentului de curatenie cladiri si mijloace de transport,
obiective menite sa garanteze o buna desfurare a lucrului in echipa:
Capacitatea de integrare ntr-un colectiv i de
colaborare cu ceilali membri ai echipei;
Capacitatea individual de preluare i executare a
sarcinilor ncredinate ntr-un interval de timp prestabilit,
n corelare cu obiectivul general al echipei i n strns
legtur cu sarcinile celorlali membri ai echipei;
Capacitatea de integrare ntr-un colectiv i de
colaborare cu ceilali membri ai echipei;
Sa identifice membrii echipei si rolurile lor in activitatea
de grup bazndu-se pe informaii si instruciuni despre
obiectiv, cerine de performanta si proceduri;
Sa contribuie la planificarea activitii prin furnizarea
intr-un mod optim a informaiilor si sugestiilor;
Sa utilizeze forme de comunicare corespunztoare
activitii;
Sa ceara acordarea de asistenta in desfurarea
activitii, unde este necesar;
Sa aduc o contribuie la obinerea rezultatelor cerute;
Sa discute problemele si sa le rezolve printr-un proces
agreat si acceptat;
III. APLICAREA NPM I PSI

In cadrul oricrei ntreprinderi, agentul de curatenie cladiri
si mijloace de transport are obligaia de a cunoate si de a aplica
Pag. 10 / 51

cod 5149.1.2
normele de tehnica securitii muncii si cele de prevenire si stingere

a incendiilor.
In ceea ce privete normele de protectia muncii
muncii, agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are
obligaia de a cunoate principalele aciuni ce trebuie luate in
vederea respectrii acestor norme:
Utilizarea echipamentului si mainilor din dotare in
limitele admise si recomandate in specificaiile
tehnice;
Evitarea utilizrii echipamentului si mainilor din
dotare sub influenta buturilor alcoolice, substanelor
stupefiante sau sub influenta unor boli ce pot afecta
viteza de rspuns, reflexele sau controlul asupra
utilajului;
Utilizarea corespunztoare a echipamentelor de
protecie, evitnd totodat utilizarea excesiva sau
uzura acestora;
Cunoaterea semnelor de avertizare si respectarea
acestora, in conformitate cu normele interne si
normele de tehnica securitii muncii;
Evitarea utilizrii substanelor lichide in preajma
instalaiilor electrice sau a surselor de cldura / foc in
preajma utilajelor / mainilor care funcioneaz pe
baza de combustibili (substane inflamabile).
Totodat, la locul de munca al agentului de curatenie
cladiri si mijloace de transport, se impune si respectarea normelor
de igiena aplicabile in toate ramurile industriale, si anume:
Controlul medical periodic si necesitatea respectrii
indicaiilor medicale ce se dau cu ocazia acestui
control;
Servirea unei mese consistente nainte de a pleca;
Folosirea echipamentului de protecie pe toata
durata muncii, nu si in afara muncii. ntreinerea in
bune condiii a echipamentelor de protecie;
Splatul pe mini ori de cate ori este necesar
(obligatoriu naintea servirii mesei);
Pag. 11 / 51

cod 5149.1.2
Respectarea orelor de masa si alimentaie completa

(respectarea numrului de calorii necesare pentru
fiecare ramura industriala); masa nu se va servi in
atelierul de lucru;
Folosirea raionala a odihnei active si pasive;
Interzicerea consumului de buturi alcoolice;
Respectarea cu strictee a normelor de igiena
individuala si colectiva;
Respectarea termenelor de vaccinare.
In cadrul ntreprinderii trebuie de asemenea urmate si
normele generale de prevenire si stingere a incendiilor
(normele generale P. S. I. ):
1. Pentru prevenirea si combaterea incendiilor e

necesar ca in laborator, antier, atelier, in depozitele
de materiale, etc. , in locurile stabilite prin
instruciunile pazei contra incendiilor sa se gseasc
mijloace pentru asigurarea mpotriva incendiilor:
stingtoare (extinctoare), galei, lopei, lada cu nisip,
paturi. Se va cunoate locul exact al gurilor de
incendiu si al furtunelor. La instalaiile electrice se
vor folosi extinctoare de tip uscat;
2. In locurile de munca, oricare ar fi ele, nainte de

nceperea lucrului, se va verifica daca atmosfera nu
este ncrcata cu gaze inflamabile sau toxice,
provenite de la instalaia de gaze defecta sau de la
vasele cu reactivi;
3. La terminarea lucrului se va verifica daca sunt

nchise ventilele instalaiei de gaze si robinetele de
apa, becurile de gaze, lmpile de spirt, nclzitoarele
electrice, flacoanele, borcanele cu reactivi sau
substane volatile, daca este stinsa lumina, daca
ventilaia e in funciune;
4. Lichidele inflamabile si volatile sunt mnuite cu mare

atenie, nu se vor tine in cantitati mari, nu se vor
pstra in vase deschise, se va evita vrsarea lor si nu
se vor tine si turna in apropierea focului.
La
transvazarea lor, toate focurile din ncperi trebuie
stinse, nu se vor vrsa in chiuvete, nu se nclzesc la
Pag. 12 / 51

cod 5149.1.2
foc direct sau in vase deschise, ci numai intr-o baie

de apa, folosindu-se un refrigerent;
5. In laboratoare, ateliere, etc. , este categoric interzis

sa se spele pardoselile cu benzina, petrol lampant
sau alte produse volatile si inflamabile, sa se tina
crpe, prosoape, halate mbibate cu produse volatile,
sa se usuce obiecte sau sa se lucreze cu produse
volatile pe conductele sau radiatoarele caloriferului,
sa se lase neterse produsele petroliere rspndite
pe mese sau pardoseala, sa se fac curatenie in timp
ce becurile cu gaz sunt aprinse;
6. Daca intamplator se vrsa o cantitate oarecare de

lichid inflamabil, atunci se sting imediat toate
becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele
electrice; nu se aprinde si nu stinge lumina, se nchid
uile si se deschid ferestrele, lichidul vrsat se
absoarbe cu un burete si se toarn intr-un vas din
care apoi se va turna intr-o sticla ce se poate nchide
ermetic, se ntrerupe aerisirea numai dup
ndeprtarea completa a lichidului vrsat;
7. Daca se aprinde un lichid inflamabil (de exemplu:

spargerea unui vas) repede, dar fara panica, se sting
becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele
electrice si se indeparteaza vasele cu substane
inflamabile, se acoper flacra cu o ptura, prosoape
si daca nu se stinge se imprastie nisip, iar daca nu se
stinge si in acest mod se folosesc extinctoare si la
nevoie se cheam pompierii;
8. Daca se aprind hainele, accidentatul nu trebuie sa

fuga, ci sa i se sting imbracamintea prin nvelirea
intr-o ptura, palton, etc.;
9. Minile, dup ce au fost splate cu benzina sau alte

produse inflamabile, trebuie sa fie splat cu apa,
spun si terse cu un prosop. E interzis a se usca
minile la foc dup ce au fost splate cu produse
petroliere;
10. Aparatele care radiaz multa cldura, precum si

aparatele electrice de nclzit trebuie izolate cu placi
Pag. 13 / 51

cod 5149.1.2
de azbociment si aezate la distanta de substanele

inflamabile;
11. Daca se aprind conductoarele reelei electrice, se

ntrerupe mai intai curentul de la comutator sau
tablou si se procedeaz la stingerea incendiului.
Totodat, ca si masuri secundare pentru respectarea NPM
si PSI, agentul de curatenie cladiri si mijloace de transport are
obligaia:
De a participa la instructajul de protecia muncii;
De a-si nsui si aplica masurile de prim ajutor;
De a identifica pericolele pe durata desfasurarii activitatii si
de a le raporta persoanei corespunztoare, conform
procedurii locului de munca;
De a verifica periodic starea echipamentelor si a
instrumentarului de protecie si o raporteaz persoanei
corespunztoare, conform procedurii locului de munca;
De a semnala, daca este cazul, accidentul aprut si de a
contacta imediat personalul si serviciile de urgenta;
De a nelege corect si de a aplica masurile de urgenta si
evacuare;
De a acorda primul ajutor in conformitate cu procedurile de
la locul de munca.
Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in urma
acestui modul sunt urmtoarele:
Capacitatea de aplicare a normelor generale de protecie a muncii i
PSI n corelaie cu specificul locului de munc
Capacitatea de utilizare a utilajelor de curire cu respectarea
precizrilor productorilor privind regulile de protecie a muncii i PSI
Capacitatea de sesizare prompt a oricrui pericol i de informare
rapid a persoanelor cu atribuii n domeniul PM i PSI n vederea
nlturrii situaiei de risc create
Capacitatea de reacie n situaii de stres, autocontrolul, echilibrul
personal
Modul n care se identific i se aplic tehnicile de prim ajutor n
conformitate cu natura accidentului
Pag. 14 / 51

cod 5149.1.2
IV. APLICAREA NORMELOR IGIENICO-SANITARE

1. Realizeazarea igienizrii spaiilor de lucru
1.1 Igienizarea se realizeaz cu utilizarea substanelor dezinfectante
adecvate locului de dezinfectat
OH
OLREINIGER - CIREX 2000 HOCHKONZENTRAT Substan de
curat i dezinfectat suprafee cu alcool
Superconcentrat: 1 litru = pn la 800 litri
Produsul cur, dezinfecteaz i are efecte deosebite n distrugerea
bacteriilor de pe suprafee i/sau obiecte.
Pag. 15 / 51

cod 5149.1.2
Materialele pe care poate fi folosit sunt: marmur, mozaic, gresie,

faian, lemn lcuit i/sau vopsit, metale, suprafee sintetice, PVC,
plastic, sticl, cristal.
Contraindicaii: materiale ce au n componen cupru, argint, ln.
Se recomand utilizarea produsului n zone industriale alimentare i
nealimentare, faade, cldiri, monumente, spitale, hoteluri, sli de sport,
grdinie, coli, restaurante, cofetrii, buctrii, piscine, saune, gri,
vagoane, autovehicule, autocare, autoutilitare, cisterne auto.
Soluia se poate folosi i pentru maini sub presiune (Kraker- tip Krcher
sau Kirby, etc).
Produsul este superconcentrat, dintr-un litru obinndu-se pn la 800
litri de soluie activ de curat.
Aceste produse sunt n general produse ecologice, biodegradabile i care
nu duneaz mediului.
ALLZWECKREINIGER CITREX 2000 HOCHKONZENTRAT

Substan de curat suprafee
Produs universal de curat suprafee i/sau obiecte.
Materialele pe care poate fi folosit sunt : marmur, mozaic, gresie,
faian, lemn lcuit i/sau vopsit, metale, suprafee sintetice, PVC,
plastic, sticl, cristal. Contraindicaii : materiale ce au n componen
cupru, argint, ln.
Se recomand utilizarea produsului n zone industriale alimentare i
nealimentare, faade, cldiri, monumente, spitale, hoteluri, sli de sport,
grdinie, coli, restaurante, cofetrii, buctrii, piscine, saune, gri,
vagoane, autovehicule, autocare, autoutilitare, cisterne auto.
Produsul poate fi livrat avnd n componen substane antistatice.
Soluia se poate folosi i pentru maini sub presiune (Kraker- tip Krcher
sau Kirby, etc).
Produsul este superconcentrat, dintr-un litru obinndu-se pn la 800
litri de soluie activ de curat. (vezi fi tehnic)
Este un produs ecologic, biodegradabil i nu duneaz mediului.
CITREX 215
KCHENDESINFEKTIONSREINIGER
Substan de curat i dezinfectat suprafee
n sectorul alimentar
Pag. 16 / 51

cod 5149.1.2
Produsul cur i dezinfecteaz orice suprafa i/sau obiecte

i/sau utilaje folosite n industria alimentar.
Are efect bactericid i fungicid, distrugnd urmtorii virui:
staphylococcus aureus, enterococcus faecium, proteus mirabilis,
pseudomonas aeruginosa, candida albicans.
Se folosete pentru toate suprafeele netede, podele din lemn,
piatr, faian, marmur, mozaic, PVC, linoleum.
Produsul se folosete pentru curarea i dezinfectarea: utilajelor
de buctrie, frigidere, maini de gtit, maini de tocat carne i
alte aparate tehnice ce se folosesc n buctrii inclusiv vesela;
utilajelor din industria prelucrrii alimentelor de origine animal;
suprafeelor din zonele alimentare cum ar fi: magazine
alimentare, buctrii, cantine, sli de mese, spitale, cree,
sanatorii, hoteluri i a tuturor suprafeelor unde se constat
prezena viruilor mai sus menionai.
Contraindicaii: obiecte i utilaje folosite n industria laptelui i
derivatelor acestuia.
Produsul este superconcentrat, dintr-un litru obinndu-se pn la
200 litri de soluie activ de curat. (vezi fi tehnic)
Este un produs ecologic, biodegradabil i nu duneaz mediului.
Exista pe pia o gam variat de produse dezinfectante, care ajut
la igienizarea spaiilor.
Asigurai-v c vei folosi produsul conform destinaiei sale.
n acest sens trebuie s citii cu atenie instruciunile de
folosire, iar dac nu suntei siguri c le-ai neles, atunci va
trebui s apelai la un specialist.
1.2 Igienizarea spaiilor, obiectelor i accesoriilor este efectuat prin
aplicarea unor proceduri specifice
Sapunul Lichid este un produs cu Ph neutru, avand proprietati
deosebite de degresare si curatare. Produsul nu ataca tesutul
epidermic.
Detergent lichid pentru covoare si tapiterii, special conceput
pentru a curata in profunzime fara a afecta culorile originale. Datorita
ingredientilor sai, improspateaza si invioreaza culorile mochetei,
covorului sau a tapiteriei. Poate fi folosit si pentru curatatul
canapelelor, a banchetelor auto, a scaunelor sau a fotoliilor tapitate.
Detergentul pentru geamuri si plastic este un detergent
special conceput pentru degresarea si curatarea geamurilor sau
suprafetelor vitrate, a obiectelor din plastic sau fibra de sticla. Nu
ataca garniturile de cauciuc, plasticul sau vopseaua de orice natura.
Este ideal pentru monitoare sau carcase de calculator.
Pag. 17 / 51

cod 5149.1.2
Pasta abraziv de curare se foloseste pentru curatarea mainilor

murdare de ulei, negru de fum, tusuri tipografice, vaseline, rugina, etc.
Datorita Ph-ului sau neutru si a unor ingredienti emulsifianti, pasta
abraziva Dexet nu ataca tesutul epidermic. Inlocuieste cu succes
sapunul solid care se distribuie muncitorilor in diferite intreprinderi.
1.3. Igienizarea spaiilor de lucru se realizeaz n conformitate cu
prevederile legislative n vigoare
2. Asigurarea igienei i starii de sntate personal
2.1 Igiena personal este meninut conform normelor igienicosanitare n vigoare i a regulamentelor interne
2.2. Controlul strii de sntate este efectuat periodic, conform
graficului stabilit
Este practica oricarui angajator sa se asigure de integritatea starii
de sanatate a angajatului. In cest sens agentul de curatenie cladiri si
mijloace de transport are obligatia de a efectua periodic controlul starii
sale de sanate
2.3.Eventualele cazuri de boal sunt raportate cu promptitudine
persoanelor abilitate n vederea asigurrii continuitii activitii
echipei
Substane dezinfectante: detergeni dezinfectani pentru toalete
(Taskisan), substane dezinfectante pentru suprafee i obiecte diverse
(Bactilysine, Apesin forte etc ).
Locuri de dezinfectat: toalete, diverse suprafee de contact, obiecte
sanitare, mnere, ui, bare de susinere.
Regulamente interne: Regulamentul de ordine interioar, regulamentul
de funcionare a instituiei, fia postului.
Boli transmisibile: hepatit, tuberculoz, boli virotice, boli de piele etc.
Controlul medical periodic: trimestrial, semestrial, anual, n funcie de
parametrii controlai.
Capacitatea de aplicare a procedurilor specifice de igienizare n
conformitate cu normele igienico-sanitare n vigoare i n funcie de
natura spaiului/ obiectului de dezinfectat;
Capacitatea de aplicare a normelor de igien personal , de
promovare a unei inute decente i a unui aspect civilizat;
Respectarea graficului privind controalele medicale periodice.
V. PLANIFICAREA ACTIVITII PROPRII

1. Stabilirea graficului zilnic de activiti
1.1. Graficul zilnic este stabilit n funcie de prioritile n activitate
1.2. Activitile zilnice sunt stabilite conform indicaiilor primite din
partea persoanelor autorizate
Pag. 18 / 51

cod 5149.1.2
1.3. Graficul zilnic de activiti este stabilit cu identificarea clar a

intervalelor de timp necesare pentru realizarea sarcinilor
2. Desfurarea activitilor planificate
2.1. Activitile incluse n graficul zilnic sunt ndeplinite succesiv, n
ordinea stabilit
2.2. Etapele graficului zilnic de activiti sunt realizate cu operativitate,
n intervalele de timp planificate
2.3. Graficul de activiti este ndeplinit n corelaie cu programul
celorlalte compartimente ale unitii
3. Replanificarea activitilor nerealizate
3.1. Activitile nerealizate conform graficului sunt replanificate cu
operativitate
3.2. Activitile nerealizate sunt replanificate fr perturbarea
activitilor curente
3.3. Cauzele nerealizrii unor activiti sunt analizate n scopul
eliminrii disfuncionalitilor
capacitatea de stabilire a graficului zilnic de activiti cu respectarea
prioritilor;
capacitatea de realizare a activitilor planificate cu respectarea
intervalelor de timp prestabilite
capacitatea de desfurare operativ a activitilor, n succesiunea
stabilit
capacitatea de replanificare operativ a activitilor nerealizate fr
perturbarea activitilor curente
capacitatea de analizare a cauzelor nendeplinirii unor activiti
planificate i de nlturare a disfuncionalitilor
VI. UTILIZAREA SCULELOR I UTILAJELOR CU

ACIONARE MANUAL
1. Identificarea sculelor i utilajelor cu acionare manual
1.1. Sculele i utilajele cu acionare manual sunt identificate n funcie
de tipul operaiei de realizat;
Pag. 19 / 51

cod 5149.1.2
1.2. Identificarea sculelor i utilajelor cu acionare manual se

realizeaz n corelaie cu natura murdriei de nlturat;
1.3 Sculele i utilajele cu acionare manual sunt identificate n
concordan cu tipul suprafeei de curat.
2. Verificarea sculelor i utilajelor cu acionare manual
2.1. Elementele componente i accesoriile sunt montate corect, n
corelaie cu tipul sculelor i utilajelor cu acionare manual;
2.2. Sculele i utilajele cu acionare manual sunt curate,
nedeteriorate, n stare de utilizare;
2.3. Sculele i utilajele cu acionare manual sunt verificate
permanent, nainte de utilizare, pentru asigurarea calitii operaiilor
de curare.
3. Utilizeazarea sculelor i utilajelor cu acionare manual
3.1 Sculele i utilajele cu acionare manual sunt utilizate corect i cu
atenie, evitndu-se degradarea acestora i distrugerea suprafeelor de
curat;
CRUCIOR CU
O SINGUR GLEAT
CRUCIOR CU PRES MOP
3.2. Sculele i utilajele cu acionare manual sunt utilizate conform

instruciunilor de lucru i normelor de protecie a muncii i PSI;
3.3. Utilizarea sculelor i utilajelor cu acionare manual este realizat
n corelaie cu scopul urmrit i particularitile spaiului de curat;
3.4. Utilajele i sculele cu acionare manual sunt utilizate mpreun cu
substanele i materialele specifice, n funcie de natura murdriei de
nlturat.
SISTEM COMPLET DE NVELITORI
MOBILE
SISTEM MOBIL
DE INVELITORI CU ABRAZIV
Pag. 20 / 51

cod 5149.1.2
PERIE PENTRU PNZ

DE PIANJEN
- este uor de folosit i e ideal pentru
ndeprtarea pnzelor de pianjen.
RASCHETA PENTRU PARDOSEAL CU MANSON
MENGHINA FIXA DIN ALUMINIU
BURETE PENTRU MENGHINA FIXA
Pag. 21 / 51

cod 5149.1.2
RASCHETA PENTRU PARDOSEALA CU MNER
Scule i utilaje cu acionare manual:

crucioare pentru curenie, glei, mopuri, dispozitive pentru curat
geamuri, pacluri, mturi, frae etc..
Operaii de curenie: splarea geamurilor, tergerea umed/uscat a
suprafeelor, splarea diverselor suprafee i obiecte etc.
Natura murdriei: aderent/neaderent, hidrosolubil/nehidrosolubil,
emulsionabil/solubil cu dizolvant/cu posibilitate de descompunere
din punct de vedere chimic.
Tipul suprafeei de curat: suprafee lavabile moi ( mochete, covoare
etc.), suprafee lavabile tari ( gresie, marmur, PVC, linoleum etc. ),
perei interiori etc.
Scopul urmrit: curire calcar, rugin, grsimi i cruste n buctrii,
ulei i grsimi n ateliere industriale, cear i resturi de soluii pentru
tratarea pardoselilor etc.
Accesorii: rezerve pentru mopuri, raclete, sisteme pentru curat
geamuri etc.
Spaii de curat: birouri, incinte industriale, vagoane de cale ferat,
avioane etc.
Materiale: crpe, lavete, burei etc
Substane specifice: produse acide, produse alcaline, diluani etc.
Deprinderile eseniale ale cursantului ce trebuie nsuite in
urma acestui modul sunt urmtoarele:
capacitatea de identificare a sculelor i utilajelor cu acionare
manual n funcie de tipul operaiei de executat i n corelaie cu
natura murdriei de nlturat i tipul suprafeei de curat;
capacitatea de verificare a sculelor i utilajelor cu acionare manual
naintea utilizrii, din punct de vedere al integritii i strii de
funcionare, n scopul asigurrii calitii operaiilor de curare;
capacitatea de utilizare atent i corect a sculelor i utilajelor de
curat cu evitarea deteriorrii acestora i distrugerii suprafeelor de
curat;
Pag. 22 / 51

cod 5149.1.2
capacitatea de utilizare a sculelor i utilajelor de curat cu

respectarea instruciunilor de lucru i a normelor de protecie a muncii
i PSI;
Capacitatea de utilizare a sculelor i utilajelor cu acionare manual
n corelaie cu scopul urmrit, particularitile spaiului de curat,
precum i cu folosirea materialelor i substanelor specifice.
VII. UTILIZAREA UTILAJELOR CU ACIONARE ELECTROMECANIC

1. Punerea n funciune utilajele
1.1. Prile componente ale utilajelor sunt asamblate corect, n
conformitate cu instruciunile tehnice specifice
1.2. Conectarea furtunelor de racordare i asamblarea la tuburile de
aspirare se realizeaz ferm, pentru asigurarea funcionrii normale a
utilajelor
Pag. 23 / 51

cod 5149.1.2
Utilaje de curat
eficiente chiar i n condiii de murdrie persistent
Curtoarele cu nalt presiune cu ap
rece i ap cald termin repede cu murdria
persistent. Aspiratoarele pentru suprafee
umede i uscate nghit tot ce st n calea duzei
lor. Valul mturtor uor de manevrat
reprezint alternativa motorizat a mturii,
fraului i greblei, iar cu suflantele i
aspiratoarele pot fi degajate fulgertor de
frunze i resturi de tiere chiar i suprafee
ntinse
Aspirator pentru suprafee umede i uscate

pentru variate lucrri de curire
Puternicele aspiratoare pentru suprafee umede i uscate
asigur curenia perfect printr-o simpl apsare pe buton.
Tehnologia profesional i dotarea complet fac aspiratoarele
potrivite pentru cele mai variate activiti de curare.
Indiferent dac este vorba de praf, pan, gunoi sau lichide - tot
ceea ce st n calea duzei este nghiit fr efort. Pentru
racordarea uneltelor electrice modelele sunt dotate cu priz,
dispozitiv automat de cuplare i adaptor pentru furtunul de aspiraie.
Praful care se formeaz prin lefuire, tiere cu ferstrul sau rindeluire
este aspirat direct.
ASPIRATOARELE INDUSTRIALE
Exist aspiratoare industriale de mare putere care nglobeaz
ultimile evoluii ale tehnicii de vrf din domeniu. Au o fiabilitate sporit
i pot funciona n orice fel de mediu cte 24 de ore din 24 de, cte 7
zile pe sptmn, timp de ani de zile, fr a da vreun semn de
oboseal. Sunt dotate cu unul sau mai multe motoare industriale, cu
una sau mai multe turbine, motoarele fiind fr perii colectoare de
carbon pe rotorul motorului, perii care se uzau foarte rapid!
Carateristicile tehnice generale:
- surs de alimentare opional la 220V sau 380V
- crucior propriu de transport
- materialul din care este construit este foarte rezistent
- filtru permanent din fibr de sticl
- set de accesorii standard 040 pentru curenie
Principalele avantaje ale acestei game de maini sunt:
Pag. 24 / 51

cod 5149.1.2
-cadrul principal este din oel inoxidabil sau aluminiu rezervoare din
materiale plastice rezistente la policarbonaii din detergeni sau
dezinfectant;
-motoare puternice, dimensionate proporional cu suprafaa de curat,
cu alimentare la baterii de acumulatori sau cu un transformator
ncorporat i alimentare Ia reea uor de manevrat, ergonomic i util,
nu necesit personal calificat pentru utilizare;
-pe lng periile standard se pot ataa i alte accesorii ca: perii de
diverse duriti (de exemplu perii tinnex pentru curat suprafee
dure), discuri de antrenare cu discuri
abrazive ataate pentru
curarea prin frecare i lustruirea oricrui tip de pardoseal.
1.3. Voltajul folosit corespunde celui specificat de productor
1.4. Operaiile de punere n funciune a utilajului sunt realizate n
totalitate, cu respectarea succesiunii prevzute n documentele tehnice
specifice
1.5. Operaiile de punere n funciune sunt realizate n concordan cu
specificul fiecrui utilaj n parte
1.6. Starea cablurilor de conectare la sursele de alimentare cu curent
electric este verificat periodic, pentru asigurare asiguranei n
funcionare
2. Utilizeazarea utilajelor cu acionare electro-mecanic
2.1. Exploatarea utilajelor cu acionare electro-mecanic este realizat
n funcie de specificul acestora, cu respectarea instruciunilor de
folosire menionate de productori
2.2. Utilajele cu acionare electro-mecanic sunt utilizate n corelaie
cu natura suprafeelor de curat i tipul operaiei de curire de
efectuat
2.3. Montarea i demontarea elementelor de colectare a murdriei,
pieselor i accesoriilor se realizeaz dup deconectarea utilajelor de la
sursa de alimentare cu curent electric
2.4. Utilajele cu acionare electro-mecanic sunt utilizate cu folosirea
unor substane i accesorii specifice n funcie de tipul spaiului de
curat, accesibilitatea acestuia i natura murdriei de ndeprtat
2.5. Utilajele cu acionare electro-mecanic sunt utilizate cu
respectarea normelor de protecie a muncii si de PSI specifice
2.6. Utilajele cu aciune electro-mecanic sunt utilizate cu
protejarea/evacuarea temporar a obiectelor de mobilier aflate n
spaiul de curat.
3. Oprirea utilajului de curat
3.1. Decuplarea manual a accesoriilor se realizeaz cu atenie i
responsabilitate pentru evitarea deteriorrii/distrugerii echipamentelor
i asigurarea duratei de funcionare proiectat a acestora
3.2. Recipientele colectoare ale murdriei sunt golite i curate cu
respectarea procedurilor specifice
3.3. Accesoriile i componentele utilajului sunt curate cu grij, cu
respectarea restriciilor privind substanele folosite pentru curat
Pag. 25 / 51

cod 5149.1.2
3.4. Oprirea utilajului se realizeaz cu respectarea succesiunii

operaiilor specifice prevzute n documentele tehnice
Utilaje cu acionare electro-mecanic: aspiratoare de praf, aspiratoare
vacuumate pentru praf i lichide, ergodiscuri pentru curarea
suprafeelor lavabile moi i tari, automate de curat pardoseli etc
Natura suprafeei de curat: suprafee lavabile moi ( mochete,
covoare etc.), suprafee lavabile tari ( gresie, marmur, PVC, linoleum
etc. ), perei interiori etc.
Operaii de curenie: aspirare uscat sau umed, curare cu spum,
curare umed etc.
Spaii de curat: incinte ( reedine, birouri, sectoare industriale i
administrative ), vagoane de cale ferat, avioane etc.
Accesorii: furtune de golire, cleme de prindere, filtre de ap i aer,
lamele, raclete, cuve, rezervoare, discuri, perii etc.
Natura murdriei: aderent/neaderent, hidrosolubil/nehidrosolubil,
emulsionabil/solubil cu dizolvant/cu posibilitate de descompunere
din punct de vedere chimic.
Substane specifice: produse acide, produse alcaline.
Documente tehnice: cri tehnice, instruciuni de folosire.
capacitatea de punere n funciune a utilajelor cu acionare electromecanic, cu respectarea succesiunii operaiilor prevzute n
documentele tehnice specifice n funcie de tipul fiecrui utilaj n parte
capacitatea de punere n funciune a utilajelor cu acionare electromecanic respectnd normele de protecie a muncii i de PSI specifice
capacitatea de utilizare atent i corect a utilajelor cu acionare
electro-mecanic, cu respectarea instruciunilor de folosire n funcie
de specificul acestora, de tipul operaiei de curire i natura murdriei
de nlturat
capacitatea de utilizare a utilajelor de curat cu acionare electromecanic n concordan cu natura spaiului de curat, accesibilitatea
acestuia i natura suprafeelor de curat
Capacitatea de utilizare a utilajelor cu acionare electro-mecanic cu
respectarea normelor de protecie a muncii i de PSI
Capacitatea de oprire a utilajelor cu acionare electro-manual n
condiii de siguran, cu respectarea succesiunii operaiilor specificate
n documentele tehnice
Pag. 26 / 51

cod 5149.1.2
VIII. UTILIZAREA UTILAJELOR ACIONATE PRIN

MOTOARE CU ARDERE INTERN
1. Punerea n funciune a utilajelor

1.1 Punerea n funciune se efectueaz cu respectarea unor condiii
specifice n funcie de tipul utilajului
1.2. Utilajele acionate prin motoare cu ardere intern sunt puse n
funciune dup verificarea preliminar a parametrilor specifici de
pornire.
Pag. 27 / 51

cod 5149.1.2
INSTRUCIUNI PENTRU SIGURANA

NU FOLOSII maina fara sa citii manualul de instruciuni. Acest
manual are informaii importante pentru operarea si sigurana acestei
maini. Neobservarea tuturor semnelor de PERICOL si AVERTIZARE
poate duce la accidente si chiar la moarte. Citii si observai toate
semnele de AVERTIZARE gsite in manual si pe maina dvs.
PERICOL Necitirea si neobservarea tuturor semnelor de
AVERTIZARE pot duce la pericole pt. dvs. si alte persoane. Citii si
observai toate semnele de AVERTIZARE gsite in manual si pe maina.
PERICOL operarea cu o maina care nu este asamblata complet
poate cauza defeciuni si pericole. NU FOLOSII maina inainte de a fi
complet asamblata Verificai maina cu grija inainte de a opera cu ea.
PERICOL operarea cu o maina fara eticheta poate cauza pericole
si defeciuni. CITII toate etichetele mainii inainte de operare.
PERICOL mainile electrice pot cauza explozie atunci cnd
opereaz langa materiale inflamabile si vapori. NU UTILIZAI aceasta
maina pe langa carburani, solveni, combustibili si alte materiale
inflamabile.
1.3 Punerea n funciune a utilajelor se realizeaz dup controlarea i
degajarea zonei de curat n vederea protejrii elementelor active ale
acestora i asigurarea continuitii operaiei de efectuat
1.4. Operaiile de punere n funciune a utilajului sunt realizate n
totalitate, cu respectarea succesiunii prevzute n documentele tehnice
specifice
1.5. Alimentarea cu carburant se realizeaz numai n spaii bine
ventilate respectnd condiiile privind starea motorului
2. Utilizeazarea utilajelor acionate prin motoare cu ardere
intern
2.1. Exploatarea utilajelor este realizat n funcie de scopul urmrit, cu
respectarea condiiilor generale de folosire menionate de productori
2.2. Utilajele sunt utilizate cu respectarea condiiilor de mediu pentru
care au fost proiectate
2.3. Utilajele sunt utilizate cu respectarea NPM i PSI n scopul evitrii
accidentrii individuale i a persoanelor aflate n raza de aciune a
acestora
2.4. Utilizarea utilajelor acionate prin motoare cu ardere intern se
realizeaz cu respectarea regulilor specifice nscrise n documentele
tehnice i instruciunile de folosire
2.5. Utilajele acionate prin motoare cu ardere intern sunt utilizate cu
respectarea
regulilor
privind
staionarea
temporar
supravegheat/nesupravegheat n timpul
lucrului.
3. Oprirea utilajului de curat
3.1. Utilajele sunt oprite cu respectarea tuturor operaiilor specifice
prevzute n documentele tehnice, n funcie de tipul utilajului
Pag. 28 / 51

cod 5149.1.2
3.2. Containerele colectoare ale murdriei sunt golite i remontate n

conformitate cu prescripiile tehnice ale productorului , cu respectarea
normelor de protecie a muncii specifice
3.3. Oprirea utilajelor este efectuat cu asigurarea condiiilor de
siguran n timpul staionrii
capacitatea de punere n funciune a utilajelor acionate prin
motoare cu ardere intern, cu respectarea succesiunii operaiilor
prevzute n documentele tehnice specifice n funcie de tipul
fiecrui utilaj n parte;
capacitatea de punere n funciune a utilajelor cu verificarea
preliminar a parametrilor specifici i controlarea zonei de
curat;
capacitatea de punere n funciune, utilizare i oprire a utilajelor
acionate prin motoare cu ardere intern respectnd normele de
protecie a muncii i de PSI specifice;
capacitatea de respectare a regulilor privind staionarea
supravegheat/nesupravegheat a utilajelor pe timpul lucrului.
IX. NTREINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

1. Verificarea strii de funcionare a echipamentelor de
lucru
1.1 Echipamentele de lucru sunt verificate periodic, din punct de
vedere al integritii i montrii corecte a accesoriilor
1.2. Echipamentele sunt selecionate cu discernmnt n vederea
recondiionrii/casrii n cazul apariiei semnelor de uzur
Pag. 29 / 51

cod 5149.1.2
1.3.Starea
componentelor
este
conform
specificaiilor
din
documentele tehnice ale echipamentelor de lucru
2. Aplicarea procedurilor de ntreinere
2.1. Procedurile de ntreinere sunt aplicate numai dup deconectarea
echipamentului de la sursa de alimentare cu curent electric i
dezactivarea tuturor comenzilor utilajelor
2.2. Procedurile de ntreinere sunt aplicate n funcie de specificul
fiecrui echipament n parte, conform indicaiilor din documentele
tehnice
2.3. Aplicarea procedurilor de ntreinere se realizeaz cu respectarea
NPM i PSI n vederea prevenirii accidentelor
2.4. Procedurile de ntreinere sunt aplicate cu atenie i
responsabilitate pentru asigurarea integritii componentelor i
meninerea duratei normale de lucru a echipamentelor
3. Informarea asupra defectrii echipamentelor de lucru
3.1 Informarea se realizeaz cu promptitudine pentru remedierea
rapid a defeciunilor de ctre personalul specializat
3.2. Informarea asupra defectrii echipamentelor de lucru se realizeaz
cu respectarea raporturilor ierarhice i funcionale la locul de munc
3.3. Informarea privind defeciunile este clar, la obiect, cu
menionarea tuturor elementelor relevante pentru adoptarea deciziilor
n legtur cu echipamentul de lucru
Starea componentelor: numr, integritate, grad de uzur, grad de
curenie i de ntreinere cu diferite substane etc.
Echipamente de lucru: utilaje cu acionare manual, utilaje cu
acionare electro-mecanic, utilaje acionate prin motoare cu ardere
intern.
Proceduri de ntreinere: control presiune pneuri, curare filtru de ap,
curare filtru de aer, tergere lamele etc.
Personal specializat: mecanici de ntreinere, electricieni.
Elemente relevante: tipul utilajului, simptome n funcionare, contextul
deteriorrii/defectrii etc.
capacitatea de verificare a strii de funcionare a utilajelor i de
selecionare
cu
discernmnt
a
acestora
n
vederea
recondiionrii/reparrii
capacitatea de aplicare a procedurilor de ntreinere n funcie de
specificul fiecrui echipament n parte i conform indicaiilor din
documentele tehnice
capacitatea de aplicare a procedurilor de ntreinere a
echipamentelor de lucru cu respectarea NPM i PSI specifice
capacitatea de informare rapid asupra eventualelor defeciuni n
funcionare, cu menionarea tuturor elementelor relevante pentru
luarea deciziilor privind repararea utilajelor
Pag. 30 / 51

cod 5149.1.2
X. PREGTIREA OPERAIEI DE CURARE

1. Identificarea particularitilor spaiului de curat
1.1 Caracteristicile spaiului de curat sunt identificate prin
evaluarea tuturor elementelor relevante pentru efectuarea cureniei
1.2. Particularitile spaiului de curat sunt identificate prin
observare direct, cu evidenierea succesiunii logice a operaiilor de
efectuat
PROCEDEE DE CURATARE
Pag. 31 / 51

cod 5149.1.2
Definirea si Tehnica de intrebuintare

Tehnica de intrebuintare cuprinde recunoasterea materialelor, a
tipului
de murdarie, cat si tehnica si intrebuintarea mijloacelor de
curatat.
Alegerea tipului si a metodei de curatare sunt determinate de
ciclurile de curatenie, gradul de murdarie, marimea obiectului si
timpul de produs disponibil pentru ceasta operatiune.
In primul rand ritmul de curatat este important pentru
mentinerea valorii materialelor pardoselilor; metoda de curatare cu
produsul pentru curatat ales poate doar sa le refaca din punct de
vedere calitativ.
O pardosela de marmura va fi repede zgariata si isi va pierde luciul,
daca nu este curatata sistematic; covoarele isi pierd calitatea daca nu
sunt aspirate regulat; robinetele nu se pot inchide bine daca partile
mobile nu sunt curatate regulat. Lista ar putea continua la nesfarsit,
dar noi vom aborda in continuare tehnica de folosire.
1.3. Identificarea caracteristicilor spaiului de curat se efectueaz cu
atenie i discernmnt n vederea aplicrii procedurilor de curire
adecvate
Cei 4 factori pentru curatenie:
- Chimia: - pentru tipul de indepartare a murdariei sau pentru timpul de
curatat
- Mecanica: - pentru constructia aparatelor de curatat
- Temperatura: - ca accelerator al procesului de curatare
-Timpul: - necesar pentru actiunea produsului.
Variatia unui factor provoaca si variatia celorlalti.
In conditiile actuale temperatura nu mai este relevanta in ceea ce
priveste eficienta curatirii, ea este mai degraba suparatoare.
Materialele importante (alcool) sunt usor volatile la temperaturi
ridicate si astfel nu mai sunt eficiente pe suprafata de lucru.
! Temperatura solutiei de curatat sa fie calda, dar niciodata fiebinte.
Valoarea Ph-ului.
Petele de grasimi sau ulei vor fi indepartate cu curatatori alcalini.
Murdariile cu var sau rugind vor fi indepartate cu curatatori acizi.
Valoarea ph-ului arata daca este vorba de un mediu acid, un mediu
neutru sau de un mediu alcalin.
Scala valorii ph se intinde intre 0 si 14 .
- 7 este punctul neutru si corespunde valorii Ph-ului apei curate,
- de la 0 pana la 7 produsele sunt acide,
- de la 7 pana la 14 produsele sunt alcaline (bazice). ! Important:
Valoarea ph-ului nu spune nimic despre "toxicitatea" produsului, dar
spune despre agresivitate:
0
7
14
acid-----------------neutru-------------------alcalin, baza
Pag. 32 / 51

cod 5149.1.2
Concentratia alcalinului sau al acidului se dozeaza dupa gradul de

murdarie si dupa compatibilitatea materialului.
Dar, bineinteles, trebuie sa se ia in considerare si ecologia in
alegerea produsului. Intre chimie i mecanica exista un raport care
este legat de protejarea mediului inconjurator.
Schimbarea valorii ph-ului prin adaos de apa
Valoarea Ph-ului produsului se schimba prin adaos-ul de apa spre
directia neutru.
Exemplul A :
Un produs de curatat are in concentrat o valoare de 1,0
Valoarea ph-ului se schimba la un raport de amestec de:
1:1
dupa 1,1
1:10
dupa 2
1:100
dupa 3
1:1.000.000
dupa 7
Pentru a obtine o solutie de curatat o podea de mamura ar fi
necesari 1.000.000 (un milion) litri de apa pentru un litru de produs.
Exemplul B :
Un curator eficient are n concentrat o valoare de 13,5.
Valoarea ph-ului se schimb la un raport de amestec de:
1:1
dup 13,4
1:10
dup 12,5
1:100
dup 11,5
1: 1.000.000
dup 7,5
nseamn ca in practic este nevoie de 10.000 1 de ap pentru 1
litru de concentrat pentru a curata linoleuri fr a produce daune prin
agresivitate.
Se poate observa c ambele produse ar fi alese gresit, deoarece
este necesar o mare cantitate de ap pentru a atinge compatibilitatea
Ph-ului.
2. Pregtirea spaiului pentru curat
2.1. Funcionalitatea spaiului este asigurat prin aplicarea unor
metode specifice, n funcie de tipul utilajului de curire folosit i
operaia de efectuat
2.2. Spaiul este pregtit cu protejarea obiectelor ce nu pot fi
ndeprtate pe parcursul cureniei, pentru evitarea deteriorrii
acestora
Curarea nu inseamna "ndepartarea murdariei = stricarea
materialului" ci n primul rand, curatenie i ingrijirea aparatului.
Este gresit a se intrebuinta un produs acid la stergerea pardoselilor
de marmura si un curatator puternic alcalin la curatarea pardoselilor cu
linoleum.
Dizolvantul ndeparteaza murdaria, dar produce pagube de podele
PVC sau PV. Produsele de curatatorie sanitare puternic acide stric
duurile si vnile smluite.
Valoarea ph-ului
Pag. 33 / 51

cod 5149.1.2
Material:
1. PVC
2. LINOLEU
3. MATERIALE pe baza de cauciuc
4. BETON CU GRANULE DE PIATRA
5. MARMURA
6. GRANIT
7. ARMATURI CROMATE (NICHELATE )
8. SMALT
9. ALUMINIU
10. OTELURI din materiale nobile (aliaje)
11. SUPRAFETE cu material sintetic
12. SUPRAFETE cu lac
ph
ph.
ph.
ph.
ph
ph
ph
ph
ph
ph
ph
ph
.3-12
5-10
3-10
5-9
6-9
5-10
4-9
5-9
4-7
2-12
3-12
5-9
2.3. Spaiul este ordonat i pregtit cu respectarea normelor de PM i

PSI, n vederea desfurrii n siguran a operaiilor de curire
3. Selectarea utilajelor i produselor pentru curenie
3.1 Echipamentele de curire sunt selecionate n corelaie cu scopul
urmrit i tipul spaiului de curat
3.2. Utilajele i produsele sunt selecionate n funcie de instruciunile
productorului
3.3 Alegerea produselor de curire se realizeaz n funcie de natura
murdriei i posibilitatea de nlturare a acesteia
Sisteme speciale pentru curaare si ngrijire
Pentru diferite materiale sunt necesare metode speciale de tratare
pentru a prelungi durabilitatea materialelor din care este fcut
podeaua.
Aceste sisteme nu sunt utile pentru a trata materialele sensibile la
actiune mecanic sau pentru a le curaa de murdaria acumulat n
pori.
Printr-o ntrebuintare optima nu se va corecta doar infaiarea ci va
fi uurat considerabil i curarea zilnic.
i chiar aici costurile curatirii nu pot fi micorate considerabil, fara a
se ajunge mereu la reclamatii. Pretul ridicat al acestor sisteme este
motivat prin necesitatea folosirii lor pentru obtinerea unor pardoseli de
o calitate i o curatenie ireproabile.
Curarea cu produse foarte concentrate
Exista o multime de motive in favoarea folosirii concentratelor Buzil.
Un motiv important este dozarea exact si reducerea la ambalaj.
n comparatie cu gama de produse existente, seria HC cuprinde
numai 6 produse, care acoper sfera clasic a curateniei.
Sistemul de culori al produselor uureaza intrebuintarea corecta a
produselor, pentru obtinerea rezultatelor dorite.
Denumire
Domeniu de curare
Culoare
Pag. 34 / 51

cod 5149.1.2
HC20 Garuda
HC24 Mana
HC 43 Curatat intensiv
HC 46 Curatat. sanitar
HC 53 Curatat. neutru
HC56 Bondurin
Lngrijire
Sapun
Alcalin
Acid
Neutru
Menajer
Verde
galben auriu
Albastru
Rosu
galben deschis
Violet
Pentru o doz de 10-20 ml (capace de dozare) de produs original

Buzil este necesar o cantitate exact de 5-10 1 apa. Sticlele de llitru
sunt uoare i uor manevrabile, iar cei ce folosesc solutia obtin 50100 galeti solutie pentru curat.
mprospatarea cantitatii de concentrat din canistra de 10 litri sau
din sticle a butoiului de 200 l se realizeaz 5 ori mai rar dect la restul
produselor.
Dozarea
Dozarea exact are o contribuie important la protejarea mediului
nconjurator. La dozare exact dup indicaiile producatorilor, soluiile
de curaat au aproape ntotdeauna cea mai bun influen i efectul
descris n instruciunile de utilizare ale produsului.
Dac se folosesc indicaiile exacte de dozare nu va mai trebui sa
nlaturai urmele lasate, iar materialul asupra cruia se actioneaza nu
va fi deteriorat.
Omul, att cel care lucreaza cu soluiile de curaat ct si cel care care
trebuie s le suporte efectul (de ex. pacientul din spital), vor fi mai
puin confruntai cu mirosuri puternice si senzaia de nnbuire, iar
dumneavoastr vei face economii care rezult din controlul asupra
produsului utilizat, care este att economic ct i ecologic.
3.4. Produsele de curire sunt selectate n funcie de tipul acestora i
murdria de nlturat
3.5. Produsele de curire sunt selecionate n corelaie cu factorii care
influeneaz curirea i scopul urmrit.
capacitatea de identificare a caracteristicilor spaiului de curat, cu
evaluarea tuturor elementelor relevante pentru realizarea operaiilor
de curire
capacitatea de pregtire a spaiului de curat cu asigurarea
funcionalitii acestuia i protejarea obiectelor ce nu pot fi ndeprtate
pe timpul operaiei de curire
capacitatea de ordonare i pregtire a spaiilor cu respectarea
normelor de PM i PSI
capacitatea de selecionare a sculelor i utilajelor pentru curenie n
corelaie cu scopul urmrit i tipul spaiului de curat
capacitatea de alegere a produselor de curat n funcie de natura
murdriei i posibilitatea de nlturare a acesteia
Pag. 35 / 51

cod 5149.1.2
capacitatea de secionare a produselor de curat n funcie de tipul

acestora , factorii care influeneaz curenia i scopul urmrit
XI. Salubrizarea vagoanelor de cale ferat

1. Executarea vidanjrii
1.1. Vidanjarea se execut n spaii special amenajate, cu respectarea
tehnologiei specifice, n funcie de tipul salubrizrii
1.2. Operaiile de curare aferente vidanjrii sunt executate n
succesiunea prestabilit, conform instruciunilor de lucru
1.3. Vidanjarea se realizeaz cu utilizarea mijloacelor corespunztoare
pentru colectarea, depozitarea i nlturarea resturilor rezultate
2. Curarea cabinelor WC
2.1. Reziduurile i gunoiul din cutiile colectoare sunt golite i
ndeprtate cu atenie i n totalitate
2.2. Murdria este nlturat prin aplicarea unor proceduri specifice, n
funcie de natura acesteia i gradul de depunere
2.3. Operaiile de curire i splare se aplic n succesiunea stabilit
prin instruciunile de lucru tuturor zonelor i obiectelor de curat
2.4. Operaiile de curire i splare sunt efectuate cu insistarea
asupra zonelor sensibile
Pag. 36 / 51

cod 5149.1.2
2.5. Curarea cabinelor WC se realizeaz cu utilizarea unor materiale

i unelte specifice
2.6. Curarea se realizeaz cu aplicarea unor soluii specifice
difereniate n funcie de natura materialului de curat
3. Salubrizeazarea vagoanelor la exterior
3.1 Curirea la exterior a vagoanelor se realizeaz manual,pentru
toate suprafeele rmase murdare n urma splrii mecanizate
3.2. Curirea exterioar se realizeaz prin aplicarea unor soluii de
splare speciale, n funcie de natura murdriei
3.3. Operaiile de curire se aplic tuturor elementelor exterioare de
curat
3.4. Splarea suprafeelor se realizeaz cu
insistarea asupra zonelor cu murdrie aderent, n scopul ndeprtrii
integrale a acesteia
3.5. Numrul i succesiunea operaiilor de curare/splare sunt
corelate cu tipul salubrizrii executate.
4. Salubrizeazarea spaiilor interioare ale vagoanelor
4.1. Operaiile de curire sunt efectuate n succesiunea prestabilit
prin instruciunile de lucru, separat, pe tipuri de spaii existente
4.2. Curirea spaiilor interioare ale vagoanelor de cale ferat se
execut cu utilizarea unor unelte i utilaje specifice
4.3. Resturile i gunoaiele sunt colectate n totalitate, cu folosirea unor
materiale specifice i depozitate centralizat n spaii special destinate
4.4. Operaiile de curire a vagoanelor n interior se aplic difereniat,
tuturor suprafeelor i elementelor de curat n corelaie cu
caracteristicile acestora
4.5. Curirea se efectueaz cu folosirea unor materiale i substane
adecvate gradului de murdrie existent i tipului acesteia
4.6. Numrul i succesiunea operaiilor de curire i splare sunt
corelate cu tipul salubrizrii efectuate
5. ntreinerea interiorului vagoanelor
5.1. Instalaiile sanitare i de nclzire sunt desfundate i curate cu
atenie
5.2.Elementele lavabile moi, demontabile, se nlocuiesc periodic n
funcie de gradul de murdrie i uzur al acestora
5.3. Completarea materialelor igienico-sanitare se efectueaz conform
normelor interne de consum
5.4. Lenjeria este schimbat i aranjat n corelaie cu procedurile i
specificaiile interne
Spaii pentru vidanjare: platforme de vidanjare la staia de splare
mecanizat, spaii pentru revizii plasate naintea liniei afectate pentru
salubrizarea radical
Tipul salubrizrii: normal, curent, radical, n parcurs.
Tehnologie specific: execuie mecanic, la trecerea prin staia de
splare cu furtunul cu ap sub presiune
Pag. 37 / 51

cod 5149.1.2
Operaii aferente vidanjrii: desfundare sifon de pardoseal, splare

oal WC, colac i capac, cltire cu jet de ap.
Proceduri de nlturare a murdriei: ndeprtare mecanic, aplicare
soluii de splare, cltire cu ap, tergere.
Zone de curat: pardoseal, rama ferestrelor, geamuri, perei etc
Obiecte de curat: oglinzi, etajere, spuniere, chiuvete, mti, suport
hrtie igienic, mnere oal WC, capac, colac
Zone sensibile: zone foarte murdare, ptate sau cu murdrie aderent
Unelte i materiale specifice: crpe, mturi, rachete, crlige, perii,
frae
Natura materialelor de curat: inox, PVC,lemn, suprafee emailate etc
Suprafee exterioare: perei frontali i laterali, ui, geamuri, scri
Elemente exterioare de curat: ramele ferestrelor, bare de urcare,
mnere etc.
Spaii interioare de curat: cabine, culoare, capete frontale, cabina
conductorului.
Succesiune operaii n interior: curare scrumiere i couri, curare
sobe nclzit, mturare.
Instalaii sanitare i de nclzire: chiuvete, spltoare, sobe de nclzire
Materiale pentru colectare: saci colectori din PVC, pnz, lzi
colectoare
Caracteristicile suprafeelor interioare: accesibilitate, configuraie,
natura materialului, fixe/demontabile etc.
Natura materialului: inox, email, lemn, PVC, textil etc.
Elemente lavabile demontabile: husele sptarelor canapelelor, perdele,
mochete, draperii.
Materiale igienico-sanitare: hrtie igienic, spun, prosoape de hrtie,
saci menajeri urare grtare culoar, curare cabine, desfundare
chiuvete etc.
capacitatea de executare a vidanjrii vagoanelor, cu aplicarea
operaiilor de curire aferente
capacitatea de curare a cabinelor WC cu respectarea succesiunii
operaiilor de curire
stabilite prin instruciunile de lucru
capacitatea de aplicare a operaiilor de curire i splare a cabinelor
WC cu utilizarea
substanelor, materialelor i utilajelor specifice tipului suprafeei de
curat i naturii
murdriei de nlturat
capacitatea de splare i curare a exteriorului vagoanelor de cale
ferat n corelaie cu
tipul salubrizrii executate
capacitatea de curare i splare a suprafeelor interioare ale
vagoanelor de cale ferat,
Pag. 38 / 51

cod 5149.1.2
difereniat, n funcie de caracteristicile acestora, cu utilizarea

materialelor, soluiilor i
utilajelor corespunztoare
capacitatea de ntreinere a interiorului vagoanelor de cale ferat, n
corelaie cu normele
interne de funcionare
XII. SALUBRIZAREA MIJLOACELOR DE

TRANSPORT RUTIER
1. Curarea interiorului mijloacelor de transport rutier
1.1. Curarea interiorului mijloacelor de transport rutier se realizeaz
distinct, pe tipuri de spaii, n funcie de particularitile acestora.
Mijloace de transport rutier: autobuze, troleibuze, tramvaie, autocare,
autoturisme diverse etc.
Tipuri de spaii: cabina conductorului auto/vatmanului, cile de acces,
culoarul de trecere, spaiile cu scaune pentru pasageri, articulaiile,
spaiile pentru depozitare marf etc
Particularitile spaiilor: dimensiune, accesibilitate, materiale de
construcie, elemente constructive, destinaie etc
Operaii de curire: ndeprtare mecanic a murdriei, aplicare soluii
de splare, cltire cu ap, tergere.
Elemente de curat: bordul mijloacelor de transport rutier, geamuri,
scaune, bare de susinere etc.
Substane specifice pentru curat: substane alcaline, acide,
detergeni dezinfectani, diluani etc.
Natura materialului de curat: metal, sticl, mase plastice, cauciuc,
spum poliuretanic etc
Pag. 39 / 51

cod 5149.1.2
Tipul/natura murdriei: murdrie aderent, neaderent

Materiale pentru curat: lavete, lavete speciale, crpe, burei etc
Echipamente: aspiratoare, sisteme pentru curat geamuri, glei i
mopuri, furtune cu ap, perii etc.
Tipul suprafeei de curat: geamuri, suprafee mochetate, suprafee
libere acoperite cu linoleum etc.
Recipiente de colectare a gunoiului: saci colectori din PVC, pnz, lzi
colectoare
Elemente exterioare de curat: perei frontali i laterali, ui, geamuri,
etc.
Situaii specifice create: acumulare de gunoaie voluminoase, vrsare
de substane diverse, acumulare ap i noroi etc
1.2. Operaiile de curare sunt efectuate n succesiunea prestabilit
prin instruciunile de lucru, n corelaie cu caracteristicile elementelor
de curat
1.3. Curarea interiorului mijloacelor de transport rutier se realizeaz
cu utilizarea unor substane specifice, n funcie de natura materialului
de curat, gradul de murdrie existent i tipul acesteia
1.4. Curirea interiorului mijloacelor de transport rutier este efectuat
cu utilizarea unor materiale i echipamente specifice n corelaie cu
tipul suprafeei de curat
1.5. Gunoiul este colectat i depozitat n totalitate cu folosirea unor
recipiente adecvate.
2. Salubrizeazarea exteriorul mijloacelor de transport rutier
2.1. Salubrizarea exterioar a mijloacelor de transport rutier se
realizeaz prin aplicarea unor tehnologii specifice
2.2. Curarea exterioar se realizeaz prin aplicarea unor soluii de
splare speciale, n funcie de natura murdriei.
2.3. Operaiile de curire se aplic tuturor elementelor exterioare de
curat
2.4. Splarea suprafeelor se realizeaz cu insistarea asupra zonelor cu
murdrie aderent, n scopul ndeprtrii integrale a acesteia
3. ntreinerea strii de curenie interioar a mijloacelor de
transport rutier
3.1. Starea de curenie este ntreinut n corelaie cu graficul de
parcurs, ori de cte ori este nevoie
3.2. Starea de curenie este ntreinut prin aplicarea operaiilor de
curare necesare, n funcie de situaiile specifice create
3.3. Starea de curenie este ntreinut conform instruciunilor de
lucru, cu utilizarea materialelor i echipamentelor necesare
capacitatea de splare i curare a exteriorului mijloacelor de
transport rutier curespectarea tehnologiilor specifice
capacitatea de curare i splare a suprafeelor interioare ale
mijloacelor de transportdifereniat, n funcie de caracteristicile
Pag. 40 / 51

cod 5149.1.2
acestora,
cu
utilizarea
materialelor,
soluiilor
iutilajelor
corespunztoare
capacitatea de ntreinere a interiorului mijloacelor de transport
rutier, n corelaie cu normele interne de funcionare
XIII. CURAREA INCINTELOR

1. Realizeazarea cureniei zilnice
1.1. Curenia zilnic este realizat prin aplicarea unor proceduri
specifice n funcie de aderena murdriei
Sisteme de culori la curaarea cldirilor
Elementele componente (gleat, carucior etc.) cat i materialul
(carpe, bureti etc) se pot livra in diferite culori. Unul dintre motivele
pentru care s-a introdus sistemul de culori este nevoia definirii exacte
a produsului i a domeniului su de activitate. In cladire (institute) pot
fi angajai pentru curenie oameni de diferite nationalitati, iar astfel
(cu ajutorul sistemului de culorii) se evita confuziile cauzate de posibile
probleme de comunicare (nu pot aprea ntrebari de felul: "Ce produs
se utilizeaza in domeniul X" ?)
De asemenea s-a introdus acelasi sistem de culori i la carpe, bureti
etc, pentru a evita schimbrile nedorite de utilizare (cine doreste s i
se curete telefonul cu o carp cu care tocmai s-a ters un obiect
sanitar ! ?)
Sistemul de pulverizare
- permite lrgirea codului de culori intr-un sistem de curenie
complex.
Pag. 41 / 51

cod 5149.1.2
Sistemul nostru a demonstrat rezultate execelente la curatarea

cladirilor. Putem aduce mai multe argmente in favoarea utilizarii lui:
1. excluderea confuziilor
2. limitarea domeniului de folosire
3. simboluri care nu depind de limbaj
4. solutii gata preparate
5. sisteme de culori la glei, crpe, burei, sticle .a.m.d
1.2. Operaiile de curenie zilnic sunt realizate ntr-o succesiune
prestabilit n corelaie cu tipul spaiului de curat, natura suprafeelor
i tipul murdriei de nlturat
CURATENIA
La curaarea zilnic sau curenta, personalul strin folosea adesea
aceeai crp atat la curatarea podelelor cat i la curaarea obiectelor
sanitare. De aceea aceste domenii trebuie separate iar acest lucru s-a
fcut prin introducerea sistemului de 4 culori si simboluri care sunt pe
ntelesul tuturor.
SISTEME DE CULORI:
Albastru: pentru inventar
Verde: pentru domeniul bucatariilor
Galben: pentru domeniul bailor
Rosu: pentru curatat obiectele sanitare
1.3. Curenia zilnic este asigurat prin utilizarea unor scule i
utilaje diverse, adecvate metodei de curenie aplicate
1.4. Starea de curenie a grupurilor sanitare este asigurat i
ntreinut cu respectarea normelor igienico-sanitare n vigoare
1.5. Gunoiul este colectat, sortat i depozitat cu atenie n spaii
special amenajate
2. Realizeazarea cureniei periodice
2.1. Operaiile de curire periodic sunt executate cu utilizarea de
materiale i utilaje specifice, n concordan cu natura murdriei de
nlturat i tipul spaiului de curat
SOLUTII PENTRU CURAT:
Produsele pentru curat sunt nsemnate corespunzator (culoare,
simbol) i sunt pe ntelesul tuturor, de aceea o administrare
necorespunzatoare este exclusa. Este important a se clati cu ap
bureii si crpele folosite.
CAPURILE DE PULVERIZARE:
Sunt usor manevrabile, se pot folosi de nenumarate ori i sunt
dozate exact pentru a uura munca. Un alt punct pozitiv este capul
looping" rou care permite poziionarea sticlei in diferite poziii, in
Pag. 42 / 51

cod 5149.1.2
locuri greu accesibile, ca de exemplu scoica WC-ului, pentru a obtine

rezultate excelente.
BUREII:
De asemenea codificati simbolic si cu culori corespunzatoare pentru
a defini exact domeniul in care se folosesc. Buretele rosu pentru
obiectele sanitare este acoperit o parte cu un material aspru pentru
locurile unde trebuie sa depui mai mult efort pentru curatat. Restul
buretilor sunt acoperiti cu material moale de culoare alba pentru a
proteja obiectele.
CARPE PENTRU STERGERE UMEDA:
Aceste carpe sunt o extindere a domeniului carpelor obisnuite. Ele
preiau o cantitate mare de mizerie si apa. De asemenea au culori si
simboluri corespunzatoare.
2.2. Metodele de curire periodic sunt aplicate difereniat, n
funcie de natura suprafeei de curat
Moduri de curat
1.
2.
3.
4.
5.
Curarea n timpul construciei

Curarea la terminarea construciei
Curarea de ntreinere
Curri intermediare
Curarea de baz
Curarea n timpul construciei

Exemplu de curatare: indepartarea tencuielii (a cimentului), a
hartiilor, a bucatilor de lemn, a cartonului, a nylon-ului etc.
Aparate necesarare: maturi, maini de mturat, fra, saci pentru
gunoi etc
Curarea la terminarea construciei
Se face la terminarea constructiei, a renovrii sau nainte de
mobilarea unei cladiri.
Exemplu:
ndeprtarea murdariei mari de pe podele
curatarea unor suprafete ca rame de ferestre, calorifere etc
curatarea uilor, a pervazelor
currea suprafetelor de sitcla i a ramelor
curatarea intrerupatoarelor, a ieirilor proeminente n afara
zidurilor
curatarea corpurilor de iluminat
aspirarea sau perierea unor suprafete textile
Pag. 43 / 51

cod 5149.1.2
curatarea ncperilor pentru splat, a bilor, a WC-urilor inclusiv

a peretilor, a bideurilor, a vnilor, a duurilor, a oglinzilor, a
garderobelor s.a.m.d.
Aparate necesare: carucioare cu sac pentru gunoi, sistem pentru
stergere uda, cate o galeat pentru suprafaa de curat i a
ncaperilor sanitare, mturi, maini de maturat, fra, crpe pentru
ferestre, crpe pentru podele.
Curarea de ntreinere
Prin curarea de ntreinere se urmrete pastrarea permanent a
unui grad ridicat de curenie.
Exemplu:
Obiecte de inventar: golirea coului de hartii i a scrumierei,

tergerea prafului pe mobilier, telefon, pervaze;
Curatarea podelelor: tergerea umed sau ud, aspirare, periere,
ndeprtarea petelor, curarea covoarelor;
Curarea ncperilor sanitare: a chiuvetei, oglinzii, bideurilor, WCurilor i reumplerea dozelor la chiuveta, hartie WC etc.
Aparate necesare: crucioare cu sac ecologic pentru gunoi, sistem
de tergere umeda, cate o gleat pentru curirea suprafetelor i a
incperilor sanitare, mtur, fra, prosoape, crpe pentru ferestre si
podele etc.
Curaare intermediar (intre curarea de intretinere i cea de
baz)
Exemple:
urme greu de indepartat sau alte murdarii;
pe podele cu aparatul High-Speed.
Aparate necesare: aparate High-Speed, curatatatori speciali.
Curaarea de baz
Se axeaz pe podele acoperite cu PVC sau cu linoleu, cu material
textil, curarea incperilor sanitare.
Exemple:
indeprtarea urmelor de ceara si a straturilor polimerice;
indeprtarea murdariei impregnate;
pe suprafee textile- amponare medie, pentru extractia sau
indeprtarea soluiei de pe covoare;
n ncperile sanitare - ndeprtarea calcarului, a urinei, a urmelor de
sapun.
Aparate necesare:
Aparate cu 1 disc sau perie, aspirator pentru ap sau spltor
automat, aparat pentru margini i coluri etc.
2.3. Operaiile de curire periodic se aplic tuturor obiectelor de
mobilier i elementelor greu accesibile din interiorul incintelor
INDICAII pentru curatul podelelor acoperite cu materiale
textile
Fibre vegetale: bumbac, iut, fire cocos, in, cnep.
Pag. 44 / 51

cod 5149.1.2
Curare de ntreinere, pentru curarea zilnic este nevoie de un

aspirator cu capacitate de cel puin 1000W i cu 40 1 aer/sec. Este
indicat a se folosi aa numitele perii-duze electrice sau duze turbo.
Cele mai indicate sunt periile aspiratoare pentru a putea aspira praful
n profunzime, precum i dispozitivul de ndeprtare a petelor,
deoarece petele sunt cel mai uor de scos atta timp ct sunt
proaspete.
La petele care nu dispar prin aceast metod, recomandm
mprtierea prafului pe locul respectiv, pulverizarea cu dispozitivul de
curat podele sau mochete, apoi repetarea operaiei, iar dup 15-25
minute aspirarea cu aspiratorul cu perie.
Indicatii pentru curarea podelelor acoperite cu materiale textile.
Curarea de baz:
Curarea textilelor prin amponare i extragerea murdriei este o
operaiune aparte pentru podele acoperite cu diferite materiale textile
(iut sau alte materiale care au n componen iut, lemn sau asfalt
turnat). Se poate ntmpla s se infiltreze umezeala i apoi s se
dezlipeasc materialul, sau s se coloreze.
ATENIE: ORICE PROCEDEU DE CURARE FOLOSIT NCEPE
PRIN ASPIRAREA DE PRAF A SUPRAFEELOR
Este important s se verifice materialul covoarelor si podeaua dup
care se va alege procedura potrivit pentru curare (metoda uscat
sau umed )!!!
Materialul covorului: fibre vegetale, fibre sintetice, iut sau
material-cauciuc.
Duumeaua: parchet nelustruit, pardoseal cu lespezi s.a.m.d
ndeprtarea petelor cu o soluie lichid pentru pete ar trebui s
constituie o parte a meninerii cureniei, deoarecec petele se scot cel
mai bine atta timp ct sunt proaspete.
2.4. Suprafeele vitrate sunt splate atent, cu substane specifice,
evitndu-se accidentrile
Modaliti de curare fr folosirea substanelor specifice:
Curatator de geamuri:
2 cani de apa;
1/2 cani de otet alb sau rosu;
1/4 spirt;
1 sau 2 picaturi de ulei de portocale, ii va da un miros placut (este
optional)
Perfect pentru : geamuri si oglinzi.
Cum sa folosesti:
Combina ingredientele si pune-le intr-o sticla pulverizatoare. Spreiaza
solutia pe o laveta de harie sau laveta normala, apoi pe geam.
Ca sa ai un geam impecabil, sterge vertical pe o parte iar orizontal pe
Pag. 45 / 51

cod 5149.1.2
cealalta..
Sfat: nu curata geamurile pe o zi calduroasa cu soare, pentru ca
solutia se va usca prea repede si o sa lase dare.
Pete greu de curatat:
1/2 cana borax (este un fel de detegent de rufe, mai degraba un
accelerator de detergent, care se gaseste in magazine).
Folosire:
Imoaie buretele sau mopul in solutie si sterge suprafata, apoi clateste
cu apa.
Perfect pentru: parti de portelan ,cazi, chiuvete .
Curatator de grasimi:
1/2 cana amoniac combinat cu apa. Suficienta cat sa umplii un
"bidon" de un galon.
Perfect pentru: cuptoare, gratare, etc.
Folosire
Pune lamaie in solutie, apoi freaca suprafata, si clateste
Nu este bun pentru marmura si granit
Curatator si deodorizant pentru detoate:
4 tablete de praf de copt
1 sfert de pahar de apa clada
Bicarbonat
Folosire:
Toarna solutie pe un burete si sterge
Perfect pentru: interiorul frigiderului, bucatarie, etc.
Spor la treaba!
Intretinerea bailor
- Dezinfectantul poate fi folosit pentru orice obiect din baie, mai putin
pentru oglinda;
- Curata dupa ce ai facut o baie sau un dus si camera a fost incalzita de
aburi. Peretii, faianta si gresia vor fi mult mai usor de curatat, pentru
ca aburul a inmuiat murdaria;
- Pentru indepartarea petelor deschise la culoare, chiuveta trebuie
frecata cu o lamaie proaspat taiata. Pentru petele inchise la culoare
(cum ar fi cele de rugina), chiuveta trebuie frecata cu o pasta alcatuita
din borax si lamaie;
- Curata vasul wc-ului turnand in el un sfert de cana de inalbitor si lasal sa actioneze.
Curatarea ferestrelor
- Spala ferestrele intr-o zi innorata, dar nu ploioasa. Curatarea in
Pag. 46 / 51

cod 5149.1.2
lumina directa a soarelui poate cauza aparitia darelor, pentru ca solutia

de curatat se usuca inainte sa o poti sterge;
- Majoritatea firmelor profesioniste de spalat geamuri si vitrine folosesc
apa rece si curata. Daca ferestrele sunt foarte murdare, poti adauga 23 linguri de otet la un litru de apa. Pentru uscarea geamurilor, paginile
de ziar sunt la fel de eficiente ca si prosoapele de hartie foarte
scumpe. Protejeaza-ti mainile de plumbul ziarului purtand manusi de
cauciuc.
Curatarea petelor de pe covoare si mochete
- Curata petele imediat, inainte sa se usuce - vei avea mai multe sanse
sa le indepartezi. Foloseste detergent de vase pentru petele de pe
covor - nu contine clor, dizolva foarte bine si nu decoloreaza;
- Foloseste intotdeauna o carpa alba pentru indepartarea petelor;
- Bate un albus de ou, inmoaie o carpa de culoare alba in el si freaca
pata cu carpa. Clateste apoi cu apa curata;
- Pentru indepartarea petelor de grasime, aplica pe pata, cu ajutorul
unui prosop alb, un agent de curatare uscat si neinflamabil. Acopera
pata de la margini spre centru, fara frecare. Tamponeaza usor pana
cand iese pata.
Pentru a curata mai repede gresia ori parchetul laminat, trebuie
sa va inarmati cu un mop, pe care il puteti alege in functie de
preferinte. Pentru ca mopurile prevazute cu multe firicele absorbante
din fibre textile isi fac inca datoria, dar sunt mai greu de stors, fiind
nevoie de o galeata speciala, va puteti indrepta atentia spre
dispozitivele prevazute cu burete, care pot fi stoarse foarte usor, prin
actionarea unui maner atasat de coada. In cazul in care doriti sa
curatati parchetul laminat, mopurile prevazute cu un material textil
foarte poros, cu calitati de absorbtie deosebite sunt foarte indicate.
capacitatea de executare a cureniei zilnice prin aplicarea
procedurilor specifice n funcie de aderena murdriei
capacitatea de aplicare a operaiilor de curire i splare a
grupurilor sanitare, cu utilizarea substanelor, materialelor i utilajelor
specifice tipului suprafeei de curat i naturii murdriei de nlturat
capacitatea de colectare, sortare i depozitare atent a gunoiului n
spaii special amenajate i cu utilizarea de materiale colectoare
specifice
capacitatea de curire periodic a suprafeelor interioare vitrate cu
respectarea normelor de protecie a muncii specifice, n scopul evitrii
accidentelor
capacitatea de executare a operaiilor de curire periodic n
succesiunea necesar, conform particularitilor lucrrii de executat
Pag. 47 / 51

cod 5149.1.2
XIV. CURAREA INTERIOAR A AERONAVELOR

1. Curarea cabinei de pilotaj
1.1. Bordul aeronavei este curat cu deosebit atenie, evitndu-se
atingerea componentelor pentru pilotaj
1.2. Operaiile de curare sunt aplicate difereniat, n funcie de tipul
spaiilor existente i elementele de curat
1.3. Operaiile de curare sunt executate n succesiunea prestabilit
prin tehnologiile specifice, n corelaie cu materialele de curat i
caracteristicile generale ale suprafeelor
Operaii de curare: tergere umed sau uscat a prafului, pulverizare
soluii pentru curat, frecare mecanic, injecie-absorbie, aspirare
impuriti, finisare, protejare cu substane speciale etc.
Tipul spaiilor din cabina de pilotaj: cabina propriu-zis, vestibulul
piloilor, locauri pentru butelii de oxigen i extinctoare etc.
Elemente de curat: bordul, plafonul i capitonajele laterale, geamuri,
scaunele piloilor, inele scaunelor, mocheta, locauri pentru msi i
documentaie, locauri pentru masca de oxigen i de fum etc.
Materialul suprafeelor de curat: sticl, piele, tapiserie, metal,
mochet, mase plastice etc.
Caracteristici generale ale suprafeelor: accesibilitate, poziionare,
detalii constructive, complexitate, dimensiune, form, duritate etc.
Tehnologii de curare: tehnologii pentru perei, pentru suprafee
textile, pentru suprafee ntinse acoperite cu mase plastice sau
cauciuc, pentru suprafee vitrate etc
Pag. 48 / 51

cod 5149.1.2
Materiale: lavete umede i uscate, lavete speciale microclean, piele de

cprioar etc.
Instrumente: perii moi, pensule cu coad lung etc.
Aparate: pulverizatoare, aspiratoare, dispozitiv de injecie-extracie,
generator de spum etc.
Substane pentru curat: alcaline, acide, diluani, substane
dezinfectante, paste de curat, substane abrazive etc.
Tipul murdriei de nlturat: pete diverse, gum de mestecat, praf etc.
Periodicitatea operaiilor de curire: zilnic, la sosirea din curs, n
conformitate cu graficul de zbor i ori de cte ori este nevoie.
Tipul cureniei: curent( zilnic) i curenia general periodic
Gunoaie grosiere: hrtii, resturi ambalaje, resturi mncare etc.
Recipiente pentru colectare i depozitare gunoaie: saci de plastic,
containere diverse etc.
Beneficiarul de servicii: aeroportul, societi comerciale contractante
ale serviciilor de salubrizare etc.
Elemente de curat n cabina pasagerilor: plafon, panouri laterale i
frontale, compartimente bagaje de mn, spaii diverse de depozitare,
grilaje aerisiri, fotolii, scaune pasageri i stewarzi, strapontine, podea
etc.
Panouri din cabina pentru pasageri: panouri ventilaie, iluminat
individual,apel steward
Obiecte de zbor: mti de oxigen, butelii oxigen, veste salvare etc.
Caracteristicile generale ale operaiilor de curare: numrul,
profunzimea, gradul de acoperire, repetabilitatea etc.
Spaii anexe: buctrii, toalete
Marcare special: difereniere cromatic, etichetare etc
Obiecte de curat n buctrii: sertare, locauri containere, spaii
pentru crucioare, cuptoare, cafetier, spaii depozitare.
Obiecte i spaii de curat n toalete: chiuvet, capacul, colacul i oala
toaletei, oglinda, containere de gunoi, locaurile pentru containerele de
gunoi etc.
Obiecte i spaii n cala de bagaje: podea, setci de ancorare bagaje,
trapa calei i locaul trapei
Tip de murdrie de curat: grsimi aderente pentru buctrii, piatr
din urin pentru bi, pete de ulei pentru cala de bagaje, praf, resturi
diverse etc.
Natura suprafeelor de curat: suprafee vitrate emailate, din
inox,cauciuc, mase plastice etc.
1.4. Curarea cabinei de pilotaj se realizeaz cu utilizarea unor
materiale, instrumente i aparate adecvate tipului de operaie de
executat.
1.5. Operaiile de curare sunt efectuate cu folosirea unor substane
specifice, n funcie de tipul murdriei de nlturat i gradul de
depunere al acesteia
Pag. 49 / 51

cod 5149.1.2
1.6. Caracteristicile generale ale operaiilor de curat sunt corelate cu

tipul cureniei de efectuat.
2. Curarea cabinei pasagerilor
2.1. Gunoaiele grosiere sunt colectate n recipiente adecvate i
depozitate centralizat
2.2. Eventualele obiecte uitate de pasageri n urma zborului sunt
predate reprezentanilor beneficiarului de servicii
2.3. Operaiile de curare sunt aplicate difereniat pentru toate
elementele de curat, n corelaie cu caracteristicile suprafeelor
acestora i materialul din care sunt confecionate.
2.4. Panourile i spaiile pentru depozitarea obiectelor de zbor sunt
curate cu atenie, evitndu-se deteriorarea coninutului acestora
2.5. Curarea cabinei pasagerilor este realizat cu utilizarea de
materiale,aparate i substane specifice, adecvate tipului de operaie
de executat
2.6. Caracteristicile generale ale operaiilor de curat sunt corelate cu
tipul cureniei de executat.
3. Salubrizarea spaiilor anexe i a calei de bagaje
3.1. Spaiile anexe sunt curate i dezinfectate integral, murdria fiind
ndeprtat de pe toate suprafeele i obiectele specifice coninute.
3.2. Operaiile de curare a spaiilor anexe se efectueaz cu materiale
i instrumente special marcate, pentru difereniere clar.
3.3. Gunoaiele sunt colectate i nlturate n totalitate, containerele i
lcaurile acestora fiind dezinfectate n profunzime
3.4. Cile de acces n spaiile anexe sunt curate i dezinfectate prin
aplicarea succesiunii de operaii prevzute n tehnologiile specifice.
3.5. Spaiile anexe i cala de bagaje sunt salubrizate cu utilizarea
substanelor adecvate tipului de murdrie de nlturat i naturii
suprafeelor de curat.
3.6. Operaiile de curare aplicate n cala de bagaje sunt corelate cu
tipul cureniei de executat.
Capacitatea de curare a cabinei de pilotaj, cu protejarea
componentelor bordului i aplicarea operaiilor de curare difereniat,
n funcie de spaiile existente
Capacitatea de curare a cabinei pasagerilor n corelaie cu
particularitile elementelor de curat
Capacitatea de utilizare a materialelor, instrumentelor i substanelor
specifice n funcie de natura murdriei, tipul suprafeelor de curat i
caracteristicile acestora
Capacitatea de curare i dezinfectare a buctriilor i toaletelor, cu
utilizarea de materiale i instrumente special destinate i marcate, fr
folosirea acestora n alte spaii ale aeronavei
Capacitatea de curare a alei de bagaje, n corelaie cu
particularitile constructive i funcionale ale acesteia
Pag. 50 / 51

cod 5149.1.2
BIBLIOGRAFIE
Andr de Peretti, Jean-Andr Legrand, Jean Boniface "Tehnici de comunicare", Ed. POLIROM, 2001;
tefan
Prutianu
"Antrenamentul
abilitilor
de
comunicare", Ed. POLIROM, 2005;

Legislaie
Lege 319 din 14 iulie 2006, privind securitatea i
sntatea n munc
WEB-grafie
www.curatenie-profesionala.ro
www.curat.ro
Pag. 51 / 51

Curs Agent de Curatenie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Agent de Curatenie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AGENT DE CURENIE

Cod nomenclator 5149.1.2

Durata (in ore de pregatire) Total 360 ore

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

Structura cursului de calificare prezint 16

urmeaz a fi tratate individual, dup cum urmeaz:

Comunicarea la locul de munc

Aplicarea normelor de PM i PSI

Aplicarea normelor igienico-sanitare

Planificarea activitii proprii

Utilizarea sculelor i utilajelor cu acionare 20

Pregtirea operaiei de curare

Salubrizarea vagoanelor de cale ferat

Salubrizarea mijloacelor de transport rutiere

Curarea interioar a aeronavelor

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

I. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA

complementaritate tocmai innd cont de adresabilitatea lor diferit;

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

n multe dintre definiiile date comunicrii se prefer primul plan, cel

comunicrii; spre exemplu, "comunicarea este un proces n care

"Comunicarea reprezint interaciunea social prin sistemul de

"Comunicarea i focalizeaz interesul central pe acele situaii

"Comunicarea reprezint un proces de via esenial, prin care

perceperea nelesului" (Gary Cronkhite)

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

Codurile pot lua forma limbajului natural nonverbal, simbolurilor

IDEEA ceea ce trebuie transmis receptorului;

CUVANT INTELEGERE utilizarea unui limbaj

1.4. Transmiterea i primirea de informaii se realizeaz prin

Acesta selecteaz mijlocul de

comunicare si limbajul, astfel incat receptorul sa-i

Mesajul forma fizica in care emitatorul codifica

comunicare este circuitul parcurs de mesaj dinspre

Poate fi formal urmeaz

structura ierarhica a ntreprinderii sau informal, in

exprimare a mesajului. Poate fi verbal (cu cuvinte),

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

verbal (fara cuvinte) sau paraverbal (prin

folosirea tonalitii, accenturii, ritmului de vorbire);

Receptorul persoana care primete mesajul;

capacitatea de exprimare i susinere a opiniilor n cadrul unor

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

II. MUNCA N ECHIP

repartizarea lucrrilor pe fiecare executant;

supravegherea executrii operaiilor pe ntreg timpul

urmrirea ndeplinirii sarcinilor de munca de ctre fiecare

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

executarea unor operaii complexe, lucrri de montaj,

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

2. Implicarea n realizarea sarcinilor echipei

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

In cadrul acestui modul au fost identificate urmtoarele

III. APLICAREA NPM I PSI

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

normele de tehnica securitii muncii si cele de prevenire si stingere

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE

Respectarea orelor de masa si alimentaie completa

1. Pentru prevenirea si combaterea incendiilor e

2. In locurile de munca, oricare ar fi ele, nainte de

3. La terminarea lucrului se va verifica daca sunt

4. Lichidele inflamabile si volatile sunt mnuite cu mare

Suport curs de calificare AGENT DE CURATENIE