Augustin de Hipona

Sfntul Augustin (numit uneori Aurelius Augustinus, n urma confuziei cu

Aurelius de Cartagina, contemporanul su) este unul din Cei patru Prin i ai
Bisericii Occidentale, alturi de Ambrozie, Ieronim i Grigore cel Mare. Este
unul dintre cei mai importani teologi i filosofi cre tini, ale crui opere au
modificat substanial gndirea european. Opera sa constituie o punte de
legtur ntre filosofia antic i cea medieval.
n tineree a studiat retorica. Impresionat de "Hortensius" al lui Cicero sa profilat pe filosofie. A urmat nti maniheismul, apoi scepticismul i n final
neoplatonismul. Dup convertirea sa la cretinism (387) prin Ambrosius de Milano
a devenit n 396 episcop de Hippo Regius, n nordul Africii.
Teologia sa a influenat gndirea lui Martin Luther, care ini ial apar inuse
ordinului augustinian.
Din punct de vedere politic, Augustin vede organizarea de stat ca fiind
folositoare i lupt pentru desprirea ntre Stat i Biseric. n opera sa trzie,
"Despre cetatea lui Dumnezeu" (De Civitate Dei) apreciaz istoria omenirii ca pe
o evoluie a cetii terestre, a oamenilor ("civitas terrena"), ce aspir spre
cetatea lui Dumnezeu ("Civitas Dei"). Augustin identific Cetatea lui Dumnezeu
cu Biserica. El explic decderea Imperiului Roman prin faptul c devenise un loc
pgn, care a trebuit s fac loc Cetii lui Dumnezeu, adic Bisericii.