Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
)
a) Principii de baza
Rezultatul exercitiului contabil nu inseamna o crestere (sau o scadere) a trezoreriei cu aceeasi
suma. Aceasta din doua motive principale:
- nu toate veniturile si cheltuielile sunt incasabile si respectiv de platit: atunci cand se
inregistreaza o amortizare, este vorba de o cheltuiala calculata care nu corespunde unei plati
(pretul investitiei fiind achitat in momentul achizitiei). De asemenea, o reintegrare de
provizioane nu conduce la nici o incasare, este doar un venit calculat.
- nu toate incasarile si platile corespunzatoare veniturilor si cheltuielilor se realizeaza la
inchiderea exercitiului.
Acestor doua motive se adauga ponderea finantarii ciclului de investitii si a evolutiei cheltuielilor
financiare.
Capacitatea de autofinantare este degajarea potentiala a trezoreriei atunci cand toate veniturile
incasabile sunt incasate si toate cheltuielile de platit sunt achitate.
Pe de alta parte, ea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si autofinanta investitiile si cresterea
necesarului de rulment, precum si capacitatea de a-si rambursa datoriile financiare.
b) Metode de calcul
Capacitatea de autofinantare este diferenta dintre toate veniturile monetare si toate cheltuielile
monetare ale exercitiului.
Metoda deductiva
Este suficient sa analizam caracterul monetar sau nemonetar al veniturilor si al cheltuielilor.
Pana la nivelul excedentului brut de exploatare, toate veniturile si cheltuielile sunt incasabile si
respectiv de plata. Putem pleca prin urmare de la excedentul brut de exploatare.
Transferurile de cheltuieli au un caracter incasabil; este vorba, de exemplu, de o rambursare a
indemnizatiei de securitate sociala sau de o rambursare a unei prime de asigurari. In cazul
transferului de cheltuieli pentru cheltuielile de repartizat, este vorba de o asimilare a cheltuielilor
de exploatare in investitii.
Metoda aditiva
Rezultatul exercitiului fiind egal cu ansamblul veniturilor si cheltuielilor exercitiului (monetare
sau calculate), capacitatea de autofinantare se poate calcula adaugand la rezultatul exercitiului
ansamblul cheltuielilor calculate si scazand ansamblul veniturilor.
O eroare frecventa comisa in calculul capacitatii de autofinantare prin metoda aditiva este
neluarea in calcul a provizioanelor si a veniturilor din provizioane cu caracter financiar sau
exceptional, care sunt clasate in contul de profit si pierdere in blocurile financiare sau
exceptionale.
MC = Venituri din vanzarea marfurilor (707) - Costul marfurilor vandute (607) = 49.356.826
43.719.274 = 5.637.552
Marimea marjei comerciale este un element care trebuie apreciat in functie de tipul politicii de
vanzare promovata de intreprindere. De pilda, marjele comerciale ridicate corespund in general,
intreprinderilor specializate in comert de lux, sau comert care asigura si service dupa vanzare.
Productia exercitiului
PE = Productia vanduta (70-707) +/- Productia stocata (711) + Productia de imobilizari
(721,722) = 276.920.554 +32.808.990 = 309.729.544
Productia exercitiului este un indicator inevitabil, dar ambigu, intrucat este constituit din
elemente foarte eterogene: unele sunt evaluate la pret de vanzare (productia vanduta), iar altele,
la cost de productie (productia stocata si productia imobilizata). In plus, nivelul rezultatelor se
poate modifica in functie de metoda retinuta pentru evaluarea stocurilor. Datorita acestui fapt,
valoarea productiei nu poate sa reflecte o realitate financiara.
Valoarea adaugata
VA = MC + PE Consumuri de la terti (60-607,61,62) =
= 5.637.552 + 309.729.544 112.147.396 73.369.228 10.291.358 1.664.900
16.628.470 = 101.264.744
Acest indicator ne prezinta criteriul privind aprecierea aportului specific al intreprinderii la
realizarea productiei sale.
Rata cresterii cifrei de afaceri este adesea nerealista. Numai rata privind creseterea valorii
adaugate permite evaluarea cresterii reale a intreprinderii.
Rez.exp. = EBE + Alte venituri din exploatare (75) + Venituri din provizioane privind activitatea
de exploatare (781) Alte cheltuieli de exploatare (65) Cheltuieli cu amortizari si provizioane
(681) = 50.565.112 + 1.007.730 33.182 10.338.816 = 41.200.844
Acest profit de 41.200.844 exprima rentabilitatea activitatii de exploatare, obtinuta prin
deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si
calculate).
Rezultatul curent al exercitiului
Rez.curent = Rez.expl. + Venituri financiare (76) Cheltuieli financiare (66) = 41.200.844 +
5.663.088 11.781.734 = 35.082.198
Nefiind perturbat de elemente exceptionale, acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor
curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii succesive
In cazul nostru intreprinderea degaja rentabilitatea sa, intrucat rezultatul exploatarii si rezultatul
financiar nu este negativ.
Rezultatul brut al exercitiului
Rez. brut = Rez.curent + Venituri exceptionale (77) Cheltuieli exceptionale (67) =
= 35.082.198 + 805.754 2.462.500 = 33.425.452
Rezultatul net al exercitiului
Rez.net = Rez. brut Impozitul pe profit (691) =
= 33.425.452 8.422.390 = 25.003.062
Acest rezultat exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerati
actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie sa fie sustinut de existenta
unor disponibilitati monetare reale, altfel el va ramane doar un potential de finantare.
Capacitatea de autofinantare
a. Metoda deductiva
CAF = EBE + Alte venituri de exploatare incasabile Alte cheltuieli de exploatare platibile +
Venituri financiare incasabile Cheltuieli financiare platibile + Venituri exceptionale incasabile
Cheltuieli exceptionale platibile Participarea salariatilor la profit Impozitul pe profit =
50.565.112 + 1.007.730 33.182 + 1.281.712 10.745.378 8.422.390 = 33.653.604
b. Metoda aditiva
CAF = Rez. net + Cheltuieli calculate Venituri calculate =
= 25.003.062 + 2.462.500 805.754 + 1.036.356 4.381.376 + 10.338.816 =
33.653.604